Pe data de 21 februarie 2025, în Sala cu Hărți a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM), Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) a organizat o Masă rotundă, prilejuită de împlinirea a trei ani de rezistență eroică a poporului ucrainean, supus unei agresiuni genocidale fără precedent în trecut, de către Rusia.

În debutul discuțiilor, compozitorul și interpretul Ilie Văluță a prezentat un cântec propriu, inspirat de ororile războiului sângeros, purtat de Rusia împotriva poporului ucrainean.

În fața celor prezenți, cu un Cuvânt de salut, s-a adresat directoarea BNRM, dna Elena Pintilei, originară din sudul Basarabiei istorice, acum Ucraina. Dna directoare a vorbit cu mare durere în suflet despre localitatea ei de baștină care a rămas aproape pustie: oamenii au fost nevoiți să-și părăsească casele și gospodăriile de frica unei invazii rusești în partea de sud a Ucrainei.

Dl colonel (r) Andrei Covrig, vechi prieten al AIRM „A. Moșanu”, a prezentat o comunicare întitulată „Războiul ruso-ucrainean din 2014 până în prezent în lumina prevederilor dreptului în conflictele armate (dreptul internațional umanitar). Câteva aspecte fundamentale”. Cu ajutorul unor imagini, proiectate pe ecran, dl colonel Andrei Covrig a demonstrat crimele comise de invadatorul rus în Ucraina (localitatea Bucea și altele) și încălcările flagrante ale legislației internaționale de către Federația Rusă.

Dl dr. Ruslan Șevcenco, membru al Comitetului de Conducere al  AIRM „A. Moșanu”, a expus comunicarea „Războiul ruso-ucrainean, etapa recentă, 2024-2025”, în care a atras atenția la trăsăturile noi apărute în războiul agresiv al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

În cadrul Mesei rotunde a vorbit dl Sergiu Luncaș, voluntar basarabean pe fronturile din Ucraina[1]. Domnia sa a expus mai multe întâmplări din experiența sa de război, a vorbit despre felul barbar de  luptă al invadatorilor ruși în Ucraina.

Subsemnatul am expus comunicarea „Elemente noi apărute în războiul agresiv al Federației Ruse dus împotriva Ucrainei (2025)”. Am analizat discursul vice-președintelui SUA J.D. Vance în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, Germania (14 februarie 2025). În luarea sa de cuvânt, vice-președintele american nu a rostit cuvântul Ucraina, nu a acuzat agresiunea Rusiei față de acest stat. În schimb, J.D. Vance a adus critici democrațiilor europene, acuzându-le de marginalizarea forțelor extremiste, fie de dreapta, fie de stânga, susținute de Kremlin. Am spus că evenimentele se derulează fulgerător, iar recentele declarații ale președintelui SUA Donald Trump șochează prin absurditatea lor (dar care priesc Moscovei). Astfel, între altele, D. Trump a declarat cum că nu Rusia, pe data de 24 februarie 2022, a invadat în proporții mari Ucraina, ci… Ucraina a atacat Rusia! Incredibil! Când, unde, cu ce forțe? Cum că Volodimir Zelenski este „dictator neales” și se bucură în sondaje doar de 4%. De unde oare „dictator” în timp ce V. Zelenski a fost ales în mod democratic de către ucraineni? De unde oare 4 % dacă sondajele de opinie publică arată 57 % de susținători, iar după declarațiile lui D. Trump a sporit numărul susținătorilor președintelui ucrainean. Multe ar fi de spus și cu referire la pretențiile SUA față de ajutorul acordat Ucrainei (amintim: semnând Tratatul de la Budapesta, Ucraina s-a dezis de armele nucleare, iar puterile-garante, inclusiv SUA, au promis respectarea suveranității și independenței Ucrainei; iată că doi „garanți”, Rusia și SUA, nu-și mai respectă promisiunile date: Rusia a atacat brutal statul vecin Ucraina, iar SUA, după ce au acordat ajutor militar, umanitar, financiar, ceea ce a fost firesc și logic, ajutor benevol), iată că, cu nou-alesul președinte D. Trump, îl cere înapoi de la victima agresiunii, Ucraina, solicitând metale rare din subsolul acestei țări. Și altele.

În concluzie: noua administrație a SUA, D. Trump, în primul rând, a lovit puternic în ordinea mondială stabilită după cel de-al Doilea Război Mondial (prevederile Actului final de la Helsinki, august 1975), a slăbit puternic Alianța Nord-Atlantică (NATO), a trădat idealurile de dreptate și libertate, promovate de poporul american decenii la rând. După 1945, foarte mulți oameni din statele Europei de Est, nimerite sub talpa „eliberatorului” rus, au crezut sincer în ajutorul american (Sloganul „Vin americanii!” era deseori invocat atât în România, cât și în alte state comuniste, Albania, de ex.). Atunci americanii nu au venit, iar oamenii care și-au manifestat speranța în americani, au fost omorâți de regimurile comuniste. Este bine ca administrația americană de astăzi, cel puțin, să le cinstească memoria.

Deocamdată, însă,  Geniul Rău al rușilor triumfă: Donald Trump[2] s-a aliniat șirului de susținători ai intereselor Kremlinului: Victor Orban (Ungaria), Bidzina Ivanishvili (Georgia), Evghenia Guțul, promovată în funcția de șefă a UTA Găgăuzia cu fraude electorale demonstrate, Victor Yanukovici (Ucraina/Rusia), Călin Georgescu (România) și încă câțiva. Ah, da! Diana Ivanovici-Șoșoacă! Nu ne rămâne decât să ne exprimăm profundul regret de ceea ce vedem și auzim de la conducerea SUA[3].

 

Apoi, la microfon a venit dl drd Sergiu Gurin, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, membru al conducerii AIRM „A. Moșanu”, care a expus comunicare pe tema „Sportul mondial în contextul războiului ruso-ucrainean. Studiu de caz: sportul ucrainean” (textul comunicării se anexează mai jos).

A urmat la cuvânt preotul dr. Viorel Cojocaru, membru al conducerii AIRM „A. Moșanu”, care a vorbit despre „Dilema canonicității Patriarhiei Ortodoxe Ucrainene prin optica condiționării războiului ruso-ucrainean”. Părintele Viorel Cojocaru a spus multe lucruri deosebit de importante, iar concluzia făcută este demnă de reținut: „Uniunea Sovietică trăiește și astăzi prin prezența și activitatea Bisericii Ortodoxe Ruse și Patriarhia de la Moscova”.

În încheiere, dl Ion Negrei, vice-președintele AIRM „A. Moșanu”, a prezentat un subiect istoric: „Deputații ucraineni în Sfatul Țării al Basarabiei (1917-1918)”; a fost analizată poziția deputaților ucraineni în Parlamentul de atunci al Basarabiei, precum și soarta deputaților după Unirea Basarabiei cu Patria-mamă – România.

La discuție au participat dnii Ștefan Urâtu, președintele Partidului Politic Voința Poporului, care a propus lansarea unei Mișcări Populare anti-Trump, dl profesor universitar dr. hab. Mihai Patraș și dl prof. univ., dr. hab. Valeriu Dulgheru, care au vorbit despre războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei.

Profesorul V. Dulgheru a prezentat recent apărutul volum „Basarabie răstignită”[4] (este al 21 volum! din seria Basarabia răstignită; Felicitări!).

Slavă Ucrainei!

21-22 februarie 2025

anatol_petrencu@yahoo.com

Anexă

Sergiu Gurin.

Sportul mondial în contextul războiului Ruso-Ucrainean.  Studiu de caz – sportul Ucrainean”).

 

Introducere

Războiul ruso-ucrainean, care a început în 2014 și a escaladat în 2022, a avut implicații profunde dincolo de aspectele geopolitice, afectând semnificativ peisajul sportiv mondial. La nivel global războiul a remodelat sportul internațional, concentrându-se pe Ucraina ca studiu de caz.

Am examinat impactul războiului asupra sportivilor ucraineni, reacțiile organismelor sportive   internaționale și raspectele etice și politice mai largi pentru sportul mondial.

Sancțiuni internaționale și excluderi

Invazia Ucrainei a dus la sancțiuni extinse împotriva organizațiilor sportive ruse și belaruse. Comitetul Olimpic Internațional (IOC), FIFA, UEFA și alte organisme internaționale au implementat interdicții asupra echipelor și sportivilor ruși și belaruși, împiedicându-i să participe la competiții internaționale (IOC, 2022). Aceste sancțiuni au generat dezbateri despre rolul politicii în sport și consecințele pe termen lung pentru guvernanța sportului internațional.

La data de 28 februarie 2022, la patru zile după invazia Ucrainei de către Rusia^[5] Comitetului Olimpic Internațional (IOC) le-a recomandat federațiilor sportive internaționale și organizatorilor de evenimente sportive să nu invite sau să permită participarea sportivilor și oficialilor ruși și belaruși la competițiile internaționale, se anunță într-un comunicat pe site-ul oficial IOC. Mai mult ca atât Consiliul executiv al Comitetului Olimpic Internațional a luat decizia ad-hoc de a retrage Ordinul Olimpic de la toate persoanele care, în prezent, au o funcție importantă în guvernarea Federației Ruse sau în alte poziții de rang înalt legate de guvern, inclusiv următorii:

1) Vladimir Putin, Președintele Federației Ruse (Aur, 2001)

2)  Dmitri Chernyshenko, viceprim-ministru al Federației Ruse (aur, 2014)

3)  Dmitry Kozak, șef adjunct de personal al Biroului executiv prezidențial (aur, 2014)”, este menționat în mesajul oficial al IOC.

Începând cu primăvara anului 2022 și până în august septembrie al aceluiași an, la competițiile de anvergură europene și mondiale, lipseau sportivii ucraineni din motive lesne de înțeles, iar rușii și bielorușii nu mai erau acceptați de majoritatea țărilor, cu excepția țărilor din comunitatea BRIX.

 Desigur că Rusia a pus mari presiuni pe comunitatea internațională și treptat au început să revină sub drapel neutru la competiții. Lucru cu care Ucraina nu a fost de acord, dar cum n-ar fi așa țări ca Polonia, țările Baltice sau țările scandinave au refuzat să-i primească pe invadatori chiar și sub drapel neutru.

Mai mult ca atât situația paradoxală constă în faptul că de exemplu Finlanda a fost amendată de către Federația Internațională de Lupte pentru faptul că a refuzat să primească Rușii și Bielorușii (neutri) la Campionatul European, în consecință Campionatul a fost transferat în Serbia în țara prietenă a Rusiei. De fapt o mare parte de competiții internaționale unde federațiile internaționale sunt conduse de pro-ruși, aceste competiții se organizează în țările din Balcani, așa ca Serbia, Albania, de asemenea Turcia și țările din orientul mijlociu și Caucaz sunt gazdele competițiilor unde cu mare drag primesc invadatorii.

La data de 21 februarie 2023 în an preolimpic, Statele Unite și alte peste 30 de țări „apropiate” susțin o propunere de interzicere a sportivilor ruși și bieloruși de a concura în sporturi internaționale, potrivit unei declarații comune publicate pe un site web^[6] al guvernului britanic.

Sunt niște aspecte curioase, de fapt destul de controversate.

Declarația de pe site-ul web al guvernului britanic spune că „nu există niciun motiv practic pentru a se îndepărta de regimul de excludere pentru sportivii ruși și bieloruși”.

Ministrul polonez al sportului se arată îngrijorat și spune că; Boicotul olimpic ar putea face Jocurile „inutile” dacă sportivii ruși concurează.

Este curios altceva !

În Declarația comună semnată de miniștrii sportului și culturii se zice că „Legăturile și afilierile puternice dintre sportivii ruși și armata rusă reprezintă, de asemenea, o preocupare clară. Prin urmare, abordarea noastră colectivă nu a fost niciodată una de discriminare pur și simplu pe bază de naționalitate, dar aceste preocupări puternice trebuie să fie tratate de CIO.”

Ce face CIO ?

Biroul Înaltului Comisariat pentru Drepturile Omului a felicitat decizia CIO de a permite sportivilor ruși și din Belarus să concureze ca neutri, îndemnând organul de conducere să asigure „nediscriminarea oricărui atlet pe baza naționalității lor”.

Starea sportului ucrainean în timpul războiului

Războiul a devastat infrastructură sportivă a Ucrainei, numeroase stadioane, centre de antrenament și academii sportive fiind distruse de operațiunile militare. Sportivii ucraineni s-au confruntat cu provocări semnificative, inclusiv migrațiune forțată, instabilitate financiară și oportunități limitate de antrenament (Ministerul Tineretului și Sportului din Ucraina, 2023). În ciuda acestor dificultăți, mulți profesioniști ai sportului ucrainean au continuat să concureze la nivel internațional, simbolizând reziliența națională.

Sportivii ucraineni ca avocați și simboluri ale rezistenței

Sportivii ucraineni au jucat un rol crucial în creșterea gradului de conștientizare despre război. Mulți și-au folosit platformele pentru a milita pentru pace și sprijin internațional pentru Ucraina. Campioni la box precum Oleksandr Usyk și Vasiliy Lomachenko, precum și fotbalistul Andriy Shevchenko, au fost susținători vocali ai suveranității Ucrainei (BBC Sport, 2023). Unii sportivi s-au alăturat chiar armatei ucrainene, evidențiind intersecția directă dintre sport și apărarea națională.

Războiul lansat de Rusia împotriva Ucrainei continuă, având ca rezultat distrugerea sau deteriorarea nu numai a instalațiilor militare, ci și a infrastructurii civile, inclusiv a instalațiilor sportive și pentru tineret. Arene sportive moderne, centre de tineret și alte instituții din sfera culturii fizice și sportului sunt sub atacurile inamicului.

De la începutul invaziei pe scară largă a Federației Ruse, la 13 februarie 2022, 697 de infrastructuri sportive din Ucraina au fost avariate sau distruse, inclusiv 16 instituții sportive destinate ca baze de pregătire olimpice, paraolimpice și surdlympice conform legislației ucrainene.

Atacurile inamice au afectat și centrele și spațiile de tineret. Până astăzi, sunt informații că 51 dintre aceste obiecte au fost complet distruse sau avariate, în timp ce alte 70 sunt situate în teritoriile ocupate.

Trebuie remarcat faptul că această cifră nu este definitivă, întrucât anumite facilități nu pot fi incluse în evaluare din cauza amplasării lor în teritoriile ocupate sau de-a lungul liniei frontului.

RAPORT

asupra sportivilor, antrenorilor și lucrătorilor din sectorul de tineret decedați, răniți, capturați și dispăruți

Din 13 februarie 2025:

- Uciși – 580 persoane (574 sportivi și antrenori; 5 membri Plast; 1 angajat al centrului de tineret);

- Răniți – 20 persoane;

- Capturat – 22 persoane;

- Eliberat din captivitate – 16 persoane;

- Dispărută – 10 persoane.

Perspective de viitor: Reconstrucția sportului ucrainean

Privind înainte, reconstrucția infrastructurii sportive din Ucraina și reintegrarea sportivilor săi în ecosistemul sportiv global rămân provocări-cheie. Ajutorul internațional și colaborarea cu organizațiile sportive globale vor fi esențiale pentru reconstruirea facilităților și furnizarea de resurse pentru tinerii sportivi. În plus, participarea Ucrainei la viitoarele Jocuri Olimpice și campionate mondiale va servi ca simbol al rezilienței și redresării naționale (UNESCO, 2023).

Concluzie

Războiul ruso-ucrainean a avut efecte profunde asupra sportului mondial, în special în Ucraina. În timp ce sancțiunile internaționale împotriva Rusiei și Belarusului au remodelat structurile competiționale, sportivii ucraineni au devenit simboluri ale rezistenței și perseverenței. Viitorul sportului ucrainean depinde de sprijinul internațional continuu și de eforturile strategice de redresare. Pe măsură ce comunitatea sportivă globală navighează aceste provocări, conflictul subliniază interconectarea profundă dintre sport, politică și diplomație internațională.

Referințe

• BBC Sport. (2023). Sportivii ucraineni și rolul lor în advocacy în timpul războiului. Retrieved from [URL]
• Comitetul Olimpic Internațional (IOC). (2022). Declarație privind sportivii ruși și belaruși în competițiile internaționale. Retrieved from
• Ministerul Tineretului și Sportului din Ucraina. (2023). Raport privind impactul războiului asupra sportului ucrainean. Retrieved from
• UNESCO. (2023). Reconstruirea infrastructurii sportive din Ucraina: provocări și oportunități. Retrieved from
• Agenția Mondială Antidoping (WADA). (2023). Impactul războiului asupra guvernanței sportului global. Retrieved from