În memoria lui Alexandru Bantoș[1]

În martie 2025 s-au împlinit 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Cu acest prilej și Chișinău și alte localități la Republicii Moldova au avut loc diverse manifestări comemorative.

Fără îndoială, principalul eveniment a fost dezvelirea și sfințirea statuii Reginei Maria, în fața Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău. Evenimentul a fost transmis în direct de diverse televiziuni, apoi au fost prezentate reportaje, au fost rostite comentarii: Dvs. puteți ușor vedea/auzi aceste fapte. De remarcat absența la eveniment a reprezentanților Casei Regale de la București, precum și a autorităților Statului Republica Moldova. Lipsa sclipitoare a autorităților Republicii Moldova la dezvelirea statuii reginei Maria demonstrează (orice „justificare” nu s-ar inventa) frica acestora față de trecutul poporului nostru, lipsa de respect față de oamenii cu memoria trează, care au contribuit financiar (care cât a putut) la sculptura dată. Cel puțin ministra de Interne (dna Daniela Misail-Nichitin) ar fi trebuit să fie prezentă[2].

În seara aceleași zile în Sala Unirii din incinta Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP)  a avut loc un concert excepțional prilejuit de împlinirea a 107 ani de la Unirea Basarabiei cu România, oferit de profesorii și studenții AMTAP. Înainte de concert au fost audiate câteva cuvinte de salut din partea prof. univ., dr. Victoria Melnic, rector al AMTAP, care a vorbit, între altele, de reparația Sălii Unirii cu bani adunați de oameni simpli, dar și (în mod special) de la primarul Municipiului Buzău, dl Constantin Toma, care, la rândui, a salutat prezența arhiplină din Sala Unirii.

Dl Ion Negrei, vice-președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „A. Moșanu”) a vorbit despre marele eveniment istoric – Unirea Basarabiei cu România (tema comunicării 27 martie 1918 – cea mai frumoasă pagină de istorie națională). În continuare au evoluat Orchestra camerală a ANTAP (dirijor prof. univ. dr. Vladimir Andrieș), Corul Coral feminin de Cameră (dirijor conf. univ. dr. Oxana Filip), precum și talentați interpreți individuali.

Vineri, 28 martie, în aceiași sală, începând cu ora 10-30, și-a desfășurat lucrările Sesiunea de comunicări științifice „Chișinău și Buzău pentru Alexandru Marghiloman”. La început au fost interpretate Imnurile celor două state românești – Republica Moldova și România, după care au urmat scurte mesaje de salut. Acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), a vorbit despre importanța istorică a Unirii Basarabiei cu Patria-mamă România și a înmânat medalii ale AȘM dlor Constantin Toma și dr. Marius Adrian Nicoară. A vorbit, în continuare, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, membru titular al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOȘR), dl prof. univ. dr. Emil Dragnev, șeful Departamentului de Istoria Românilor, Universală și Arheologie, Universitatea de Stat din Moldova (USM), prof. univ., dr. Victoria Melnic, rector al AMTAP, dl primar al Municipiului Buzău Constantin Toma.

Subsemnatul (ss), din numele AIRM „A. Moșanu” am vorbit despre Mișcarea unionistă din Republica Moldova (RM) și de sprijinul uriaș al prietenilor noștri de peste Prut în vederea susținerii românismului în RM, am salutat prezența membrilor titulari, membrilor asociați, membrilor corespondenți ai AOȘR și le-am mulțumit pentru efortul depus în vederea prezenței domniilor lor în RM (ss sunt membru de onoare al AOȘR).

Doamna Aliona Grati, redactor-șef al revistei Dialogica, a prezentat numărul recent apărut[3], care are ca subiect Unirea Basarabiei cu România și Alexandru Marghiloman (revista a fost oferită gratuit tuturor celor ce au asistat le sesiunile de comunicări). Mulțumim!

După care au fost prezentate volumele lui Alexandru Marghiloman Discursuri (1885-1924), tipărite de primăria Buzău. Au vorbit dl Constantin Toma, primarul Municipiului Buzău, dna dr. Luminița Giurgiu, editor Discursuri, dl Ștefan Davidescu, editor, președintele Fundației pentru Cercetări Multidisciplinare.

A urmat Sesiunea de comunicări științifice (moderatori prof. univ. dr. Ioan Scurtu și ss). Primul vorbitor a fost dl Ioan Scurtu[4] care a prezentat comunicarea Evoluția Basarabiei în cadrul Statului Unitar Român, urmat de dl Ion Hadârcă, membru corespondent al AȘM cu comunicarea Alexandru Marghiloman: Note politice pe portativul Unirii.

Subsemnatul, am vorbit despre Ecouri basarabene la trecerea în neființă a lui Alexandru Marghiloman. Am examinat colecțiile de ziare din Biblioteca Agenției Naționale a Arhivelor (ANA), 1925, luna mai (Alexandru Marghiloman a murit pe data de 10 mai 1925, se vor împlini în curând 100 de ani de la deces) și am expus opiniile ziariștilor privind trecerea în neființă a lui Al. Marghiloman.

Prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, membru titular al AOȘR, a vorbit despre Însemnările arhiepiscopului catolic de București Raymund Netzhammer (1862-1945) despre Buzău și Alexandru Marghiloman, după care conf. univ. dr. Constantin Stan[5] a expus subiectul Funeraliile lui Alexandru Marghiloman (mai 1925), temă elaborată împreună cu dl dr. Marius-Adrian Nicoară, membru asociat al AOȘR.

Colegul nostru Ion Negrei, vice-președintele AIRM „A. Moșanu” a vorbit despre Contribuția lui Alexandru Marghiloman la editarea hărții etnografice a Basarabiei de Alexis Nour, hartă-document ce a avut un rol important în demonstrarea caracterului românesc al Basarabiei la începutul secolului al XX-lea.

Prof. univ. dr. Gheorghe Calcan de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești a prezentat pe ecran etapele Recunoașterii internaționale a Unirii Basarabiei cu România, după care dr. Alin Spânu[6] a vorbit despre Portretul lui Alexandru Marghiloman în memoriile lui Lupu Kostake și Alexandru Tzigara-Samurcaș (text elaborat împreună cu dr. Cristina Maria Cîmpianu, Facultatea de Istorie, Universitatea București). Suita de comunicări științifice a fost încheiată de dl dr. Laurențiu-Ștefan Szemkovics de la Arhivele Naționale ale României[7], care a prezentat Două decorații conferite lui Alexandru Marghiloman.

În partea a doua a Sesiunii de comunicări (moderator – prof. univ. dr. Valentin Ciorbea) au fost prezentate următoarele comunicări: În urmă cu un veac (1925) – aniversarea a 7 ani de la „Proclamarea unirii Basarabiei la patria mamă” (prof. univ. dr. Laslo Stoica, membru corespondent al AOȘR, Universitatea „Ovidius”, Constanța), Tipografia Societății Culturale a Românilor din Basarabia (România Nouă) (conf. univ. dr. Ion Xenofontov, USM), Alexandru Marghiloman – lordul elocinței parlamentare românești (dr. Mircea Tănase, Comisia Română de Istorie Militară), Rolul cultural și politic al Jockey Club-ului din Chișinău (prof. univ., dr. hab. Aliona Grati, USM), Evenimentul Unirii în presa literară din perioada interbelică (dr. Diana Dementieva, USM), Percepția publică a lui Alexandru Marghiloman analizată critic din perspectiva contemporanilor săi (preot drd Constantin Neagu, Parohia Ortodoxă Boboc), Apusul vieții pământești și funeraliile lui Alexandru Marghiloman (preot drd. Gheorghe Neagu, Parohia Ortodoxă). Au fost elaborate și prezentate încă zece comunicări încadrate în problematica simpozionului. Toate aceste texte vor fi publicate în numărul viitor al revistei Dialogică și vor deveni un bun pentru publicul larg de cititori.

În concluzie: Sesiunea de comunicări, organizată în zilele de 27 și 28 martie 2025, la Chișinău de către Primăria Municipiului Buzău, Academia de Științe a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Școala Doctorală Științe Umanistice și ale Educației, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, Fundația pentru Cercetări Multidisciplinare, „Dialogica”. Revistă de studii culturale și literatură și Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman” și-a atins scopul propus, a devenit un eveniment remarcabil în viața științifică și culturală a Republicii Moldova.

Mulțumim Primăriei Municipiului Buzău, dlui primar Constantin Toma, altor colaboratori ai dumnealui, pentru munca depusă în vederea întăririi legăturilor științifice și culturale româno-române.

Mulțumim colegilor – membrilor AOȘR pentru prezența consistentă la Simpozion – dovadă convingătoare a susținerii cercetării științifice în spațiul pruto-nistrean și a solidarității cu basarabenii (prezența colegilor din AOȘR la Chișinău este cu atât mai importantă cu cât pe data de 27 martie, la București, a avut loc ședința de primăvară a AOȘR. Cu permisiunea forului conducător al AOȘR colegii noștri au fost prezenți la Chișinău. Mulțumim).

Felicitări organizatorilor!

anatol_petrencu@yahoo.com

1 aprilie 2025