Abrevieri

FR – Federația Rusă

MEC – Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, ministru, dl Dan Perciun

PAS – Partidul Acțiune și Solidaritate, președinte Igor Grosu, originar din satul Andrușul de Sus, raionul Cahul, istoric, absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a USM

RM – Republica Moldova, președinte dna Maia Sandu

URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (destrămată în 1991)

USM – Universitatea de Stat din Moldova, rector, prof. univ. dr. Igor Șarov

UTM – Universitatea Tehnică din Moldova, rector, prof. univ., dr. hab. Viorel Bostan, ales deputat în Parlamentul RM pe lista PAS, dar care s-a retras din Legislativ, oferind locul său altui pretendent de pe lista PAS

Mișcarea pentru păstrarea și consolidarea în continuare a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, pe de o parte, și pentru distrugerea acesteia prin reducerea la o simplă extensiune a UTM, pe de alta, – ia proporții. Ce ar fi de spus?

1. Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. De ce a fost nevoie de ea? Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul a fost înființată prin decizia Guvernului RM nr.  519 din 7 iunie 1999, prim ministru fiind dl Ion Sturza, ministrul Educației și (atunci) Științei Anatol Gremalschi[1]. Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul a fost întemeiată cu scopul pregătirii cadrelor de înaltă calificare pentru localitățile din sudul RM. Acest scop rămâne actual și astăzi: RM are nevoie stringentă de cadre de înaltă calificare, atât în educație, cât și în cercetare. Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul este o instituție strategică pentru interesele naționale ale RM, un pilon de bază în instruirea tinerilor și tinerelor din raioanele de sud ale RM, inclusiv pentru absolvenții instituțiilor preuniversitare cu predarea în limba română din UTA Găgăuzia.

Pe parcursul anilor, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul s-a extins: Universitatea are o bază materială solidă, bibliotecă de aproximativ 100 000 de unități materiale; are Centru de Documentare și Informare ONU, Punctul de documentare NATO etc.[2]

Cu privire la baza demografică: populația Municipiului Cahul este de 30 018 locuitori (2014), inclusiv 18 157 români (unii își zic „moldoveni”). În raionul Taraclia populația era de 37 357 (2014), între care români (unii din ei își zic „moldoveni” ca pe timpul URSS) erau în număr de 6 009 (13, 9 %); în UTA Găgăuzia cu o populație de 103 200 locuitori (2024), între care români 6 349; în raionul Cantemir populația este de 53 896 oameni, dintre care români 89,8%, în raionul Leova – locuiau 44 702 persoane (2014), românii formând 86,5 %. Fără nici un gând ascuns, doar constatăm: în regiunea Odesa românii sunt al patrulea ca număr grup etnic (după ucraineni, ruși și bulgari) – 5 % din populație (pe aceiași pagină este indicată cifra de 13 %). Interesant de reținut: în perioada anilor 1989 – 2004 procentul ucrainenilor și găgăuzilor a scăzut cu 1-2 %, în timp ce cel al românilor („moldovenilor” a sporit cu 1-4 %)[3]. În condițiile în care FR continuă de circa patru ani în război sângeros împotriva Ucrainei, de ce oare conducere RM nu ar oferi o mână de ajutor și în domeniul pregătirii cadrelor de înaltă calificare, vorbitori de limbă română și ucraineană, utili atât Ucrainei, cât și RM (și Spațiului românesc în ansamblu?). Acești etnici români („moldoveni”) au tot dreptul să utilizeze (să aibă la dispoziție) o universitate în zona geografică în care locuiesc. Și Statul RM este obligat nu doar să mențină această universitate, ci s-o ajute multilateral.

Concluzii: ca și în 1999, în 2025, RM are nevoie de o Universitate de tip clasic, care să pregătească cadre de înaltă calificare în domenii de interes public. Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul a devenit un important centru de pregătire a cadrelor de înaltă calificare, asemenea altor universități din RM sau România. Numărul populației românești din sudul RM este destul de mare pentru a justifica în continuare existența și dezvoltarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Atitudinea Statului RM trebuie modificată (reformată): ar trebui acordată o atenție sporită nevoilor Universității. Din punct de vedere al intereselor naționale ale RM este inadmisibilă păstrarea a două universități generaliste (umaniste) la Taraclia (unde, cu regret, studenții învață Istoria Moldovei și Istoria RM, cursuri separatiste, iar MEC nu are nimic de spus), și la Komrat, și, în același timp – lichidarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

2. Alegeri incorecte. La 4 noiembrie 2025, la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul au avut loc alegerile rectorului. Prof. univ., dr. hab. Sergiu Cornea a acumulat 19 voturi, conf. univ. dr. Irina Todos – 18 și conf. univ. dr. Vitalie Jitariuc – 18[4]. Comisia electorală a considerat că victoria dlui S. Cornea este neconcludentă și a decis să organizeze turul doi al alegerii.

Conform regulamentului, prin tragere la sorți, Comisia electorală urma să stabilească cine va trece în turul doi, dna Irina Todos sau dl V. Jitariuc. Comisia electorală, însă, a încălcat Regulamentul și i-a promovat pe toți trei în turul doi.

Cel de-al doilea tur de alegere a avut loc pe data de 17 noiembrie, dna I. Todos fiind aleasă rector al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

De reținut: 1) nimeni din pretendenți, inclusiv dna I. Todos, nu au vorbit despre nevoia de fuzionare cu o altă instituție de învățământ superior; dimpotrivă, toți au pledat pentru prosperarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul; 2) alegerile rectorului Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul s-au realizat cu încălcare regulamentului.

3. „- Eu merg și mai departe și zic: trădare să fie, dacă o cer interesele partidului, dar s-o știm și noi!”[5] Pe data de 17 decembrie 2025, la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, a avut loc Conferința științifică națională cu tema „Abordări psiho-pedagogice, lingvistico-literare, istorice și didactice în științele educației”. La Conferință au participat cu comunicări și prezentări de volume apărute recent de sub tipar, cu prezență fizică, șase istorici din Chișinău. După evenimentul științific, noi, istoricii, am solicitat o întrevedere cu dna rector Irina Todos. Dumneaei a fost receptivă; îi mulțumim foarte mult. La întrevedere au luat parte și doi consilieri raionali, susținători ai păstrării Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

Noi, istoricii, ne-am expus punctul de vedere: Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul trebuie păstrată, susținută de către MEC și de către Guvernul RM pe toate căile posibile. Pentru RM este important să pregătească cadre tinere în domeniul istoriei; asta pentru că, în condițiile războiului hibrid, promovat de FR, în situația în care populația se confruntă mereu cu feikuri (minciuni) informaționale, RM are nevoie de oameni competenți care să poată riposta convingători oricăror provocări. În acest sens, este de neînțeles: cum pot fi pregătite cadre la istorie, limba și literatura română, limbi străine, științe ale educației, drept etc. în cadrul unei instituții cu profil tehnic?

După ce ne-a ascultat cu răbdare, doamna rector Irina Todos și-a expus poziția, aducând diverse cifre, procente, sume de bani etc. (și alte fapte care, fără îndoială, merită luate în considerare). Aici a apărut surpriza neplăcută: discursul ei – rector ales al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, – a fost în favoarea lichidării acesteia. Domnia sa a repetat chiar cuvânt cu cuvânt spusele domnului ministru Dan Perciun la emisiunea „Bună seara”, moderată de distinsul jurnalist Mircea Surdu: „Va dispărea doar ștampila și funcția de rector al universității”. Ceea ce este o eroare: atât rectorul, cât și ștampila simbolizează Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul; odată cu dispariția Universității, bineînțeles, vor dispare și rectorul, și ștampila. Și parcă nu chiar ea, conf. univ. dr. Irina Todos, este rectorul recent ales (cu încălcările menționate mai sus), și de parcă nu ea a promis prosperitate Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Această poziție, nu este oare o TRĂDARE a colectivului de profesori, studenți, corp auxiliar, a municipiului Cahul? Dacă este, și chiar este!, atunci, vorba lui Farfuride: „S-o știm și noi!”

Și încă ceva: de ce oare, în campania electorală din 2025, activiștii PAS nu au spus că reforma în Educație înseamnă lichidarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul și înlocuirea acesteia cu o simplă extensiune a UTM? Asta pentru că, în majoritate lor, cahulenii i-au votat pe pretendenții PAS la posturile de deputați în Legislativul de la Chișinău. La scurt timp după alegeri, aflăm: chiar PAS lichidează Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul. Nu este oare asta o TRĂDARE a electoratului cahulean?

3. Mărul Discordiei, cine și de ce l-a aruncat? Conform legendei (Grecia antică), Discordia (în limba greacă – Eris) era zeița învrăjbirii. Fiind alungată de Jupiter din Olimp, Eris n-a fost chemată la nunta zeiței Thetis cu regele Peleu. Supărată că nu a fost invitată la nuntă, Discordia a aruncat un măr de aur, pe fruct fiind scris: „Celei mai frumoase”, ceea ce a stârnit zâzanie între cele trei zeițe – Afrodita, Hera și Pallas Atena. Mărul i-a fost dat Afroditei, ceea ce a provocat furia celorlalte două zeițe. De la această întâmplare, spune legenda, a pornit Războiul Troiei.

Simbolismul legendei cu Mărul Discordiei, fiind aplicat la cazul Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, ar însemna: de unde s-a iscat ideea lichidării Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul și înlocuirii acesteia cu o simplă extensiune a UTM?

O pornim de la rectorul UTM, prof. univ., dr. hab. Viorel Bostan, care a condus această instituție două termene regulamentare. Conform Codului Educației RM, „Funcția de rector, prorector și decan poate fi deținută de una și aceeași persoană nu mai mult de două mandate consecutive, a câte 5 ani fiecare” (art. 105, pt. 13)[6]. Domnul Viorel Bostan a utilizat aceste două mandate, fiind ales rector în 2016. Finalul mandatului dumnealui a coincis cu alegerile parlamentare din RM. Domnia sa s-a înscris pe lista de candidați PAS, fiind al 17-lea[7]. A fost ales deputat în Parlamentul RM.

Numai că, domnia sa nu a dorit să activeze în Organul Legislativ Suprem al RM, dimpotrivă – și-a exprimat dorința de a reveni la UTM[8] cu ocuparea, posibilă, a postului de rector pentru al treilea termen. Am văzut mai sus: Codul Educației nu-i permite acest lucru. În emisiunea „Bună seara”, moderată de dl Mircea Surdu, dl ministru Dan Perciun a declarat că se urmărește modificarea Codului Educației în sensul în care, atunci când are loc comasarea instituțiilor de învățământ, rectorului instituției care „înghite” i se permite încă un mandat de 5 ani (vezi minutul 45).

Lucrurile sunt clare: dl Viorel Bostan a eliberat locul de deputat în favoarea următorului de pe lista PAS și cere satisfacție – alegerea dumnealui în funcția de rector pe încă cinci ani. Conducerea PAS i-a promis încă un mandat; de aici și mișcările pe care le-am expus mai sus.

Răspunsul la întrebarea formulată mai sus este: cel care a aruncat Mărul Discordiei în mediul universitar este Factorul Politic cu toate deprinderile lui mai vechi – intimidări, promisiuni de tot felul (bani, proiecte, fortificare etc.), șiretlicuri, lipsă de transparență…

De ce? Pentru a-i mulțumi dlui Viorel Bostan pentru implicare în campania electorală în echipa PAS și, respectiv – a-i asigura încă un mandat de 5 ani la conducerea UTM.

4. „Ocupați un loc mai comod pe eșafod!”  Citim din presă (la 26 decembrie): „Autoritățile din Educație au anunțat deschiderea consultărilor publice pe marginea proiectului de hotărâre care prevede integrarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul în structura Universității Tehnice a Moldovei, inițiativă care ar permite rectorului UTM să obțină un al treilea mandat”[9].

Din câte ne dăm seama: proiectul de modificare a Codului Educațional a fost elaborat și trimis spre aprobare la Guvern, planul de lichidare a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul a fost expus în fața pedagogilor de la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, autorităților locale, la TV, în presă etc. Decizia PAS a fost luată, nu în zădar dl prof. univ. dr. Igor Șarov, rectorul USM, a conchis: „Formularea unor comentarii suplimentare nu mai are nici un rost”. Importante cuvinte. Asta pentru că în condițiile în care decizia politică de lichidare a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul a fost deja luată, ce rost mau au „consultările publice”? Este asemănător cu cazul în care unui condamnat la moarte prin spânzurare călăul i-ar spune să se aranjeze mai comod pe eșafod, să-și potrivească mai bine funia la gât. Dar, până la urmă, scaunul de sub picioare va fi tras… Și totuși…

5. Noli me tangere! Sunt cuvintele lui Isus Hristos după Înviere: Maria Magdalena a vrut să-l cuprindă, Isus i-a zis: „Nu te atinge”, ceea ce a însemnat să nu se atingă de ceea ce devenise sfânt. Prin analogie, zicem și noi: „Nu vă atingeți de Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul!

Inițiativa MEC de a sugruma Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, universitate de tip clasic cu specialități în domeniul umanitar, de drept, economic, administrativ etc. și a crea o simplă extensiune a specialităților tehnice (importante, nu negăm), dar care nu au nimic cu specialitățile umanitare, a fost întâmpinată cu ample proteste din partea diverselor instituții și persoane.

Vom aduce doar câteva pilde:

Pe data de 14 decembrie 2025, deputații semnatari și votanți ai Declarației de independență a RM, „în deplină concordanță cu principiile statului de drept și ale statului democratic” au solicitat președintelui RM, dnei Maia Sandu și a prim-ministrului RM, dlui Alexandru Munteanu „încetarea procesului de distrugere a sistemului de învățământ superior și edificarea unei societăți bazate pe libertate și respectul personalității umane”. Adresarea a fost semnată de prof. univ., dr. hab. în drept constituțional Alexandru Arseni, președintele Asociației Obștești „Parlamentul Independenței”[10];

La 15 decembrie 2025, 17 consilieri municipali din Cahul (din 27) au semnat o Adresare pe numele acelorași demnitari, în care au cerut abandonarea lichidării Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul;

Tot atunci, 15 decembrie 2025, a fost constituit un Grup de inițiativă pentru păstrarea statutului de entitate distinctă, cu personalitate juridică proprie, a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”;

Pe data de 21 decembrie, în fața clădirii Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, a avut loc un miting al cahulenilor, la care manifestanții au cerut expres încetarea lichidării Universității[11];

Împotriva lichidării Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” s-au pronunțat multe personalități ale RM atât public, cât și pe adresa privată a subsemnatului.

Opana!! Acest material era deja pregătit pentru publicare, când (surpriză!) în cadrul ședinței plenare a Parlamentului RM, deputata Angela Cutasevici a propus includerea în ordinea de zi a problemei păstrării Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, cu invitarea domnului ministru Dan Perciun. S-ar fi părut că este încă o bună ocazie pentru „reformatori” să explice deputaților și societății necesitatea înghițirii Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” de către UTM, cu toate „argumentele” pe care le au. Și ce credeți? „Pentru” includerea în ordinea de zi a ședinței Legislativului au votat 42 deputați, „contra” – 51[12]. Da nu a fost oare cazul că dl Igor Grosu, președintele Parlamentului, originar din raionul Cahul, să fie el primul care să spună: „Da, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul este în mare criză, de aceea propun s-o transformăm într-o extensiune a UTM?”

Dar ceea ce a urmat a fost și mai grav: deputatul Ion Chicu a prezentat o informație un proces penal în care figurează… rectorul UTM[13]. Dl deputat a cerut să fie inclusă această problemă în ordinea de zi a ședinței Parlamentului și să fie invitat Procurorul general al RM pentru a da detalii privind desfășurarea anchetei. Propunerea dlui deputat Ion Chicu a întrunit 40 de voturi „pro”, 51 fiind „contra”.

Stați, domnilor! Nu ar fi oare corect ca dl rector UTM să se lămurească cu Justiția RM, apoi să „se extindă” și la Cahul?

În încheiere, propunerea ss:

Pentru a depăși această situație penibilă propun următoarele măsuri.

1. 1.      MEC retrage din Guvern proiectul de modificare a Codului Educațional. Dacă el trebuie modificat, actualizat, completat  etc. aceasta se poate face cu consultarea tuturor factorilor de decizie, a profesorilor, sindicatelor etc.
2. 2.      Echipa PAS trebuie să-și onoreze promisiunile date rectorului Viorel Bostan. Propun: la UTM să aibă loc alegerile rectorului, cu participarea profesorului Viorel Bostan. În condițiile în care va fi ales cu majoritatea de voturi (și va fi, sunt convins!). După care, ca excepție, prin Decret prezidențial, dna Maia Sandu să-l confirme în funcția de rector pe următorii 5 ani. (asta am scris până la ședința de luni, 29. 12. 2025, a Parlamentului; după informația prezentată de dl deputat Ion Chicu lucrurile iau o altă perspectivă).
3. 3.      Ținând cont că alegerile rectorului Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul s-au realizat cu încălcarea regulamentului, în această instituție de învățământ superior să se revină la alegerea rectorului: sau să fie recunoscută victoria dlui prof. univ. dr. hab. Sergiu Cornea, care a avut cu un vot mai mult ca următorii doi după el, sau să se realizeze noi alegeri.
4. 4.      Unul din profesorii Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, de ex., dl dr. Ion Ghelețchi, să fie numit de Guvern în funcția de vice-ministru al Educației și Cercetării, responsabil pentru raioanele din sudul RM, inclusiv Taraclia și UTA Găgăuzia. Asta pentru a avea un specialist de marcă care cunoaște nevoile zonei de sud nu din auzite, ci din practică personală, și pentru a evita în viitor fel de fel de vendete, răzbunări etc.
5. 5.      Și ultima: cât de pedagogic este oare că în plin proces de studii, în plină desfășurare a sesiunii de iarnă, să fie periclitată atmosfera lucrativă de la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul? Nu ar trebui oare cineva să-și ceară iertare pentru stresul impus atât corpului profesoral, cât și studenților prin aceste activități iresponsabile?

Dixi et animam meam levavi.

Prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România,

Doctor Honoris Causa al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul

30 decembrie 2025

anatol_petrencu@yahoo.com

---