Forumul Românilor de Pretutindeni, ediţia a III-a (continuare a materialului din 5.01.2014)

Sâmbătă, 14 decembrie 2013, au continuat lucrările ediţiei a III-a a Forumului Românilor de Pretutindeni. Participanţii la Forum s-au împărţit în două: o parte au fost prezenţi la lucrările atelierului „Statutul minorităţilor române în ţările din vecinătate şi din Balcani – probleme, exercitarea efectivă a drepturilor, acţiuni pentru promovarea identităţii” (Sala Iridium)[1], altă parte – la atelierul „Situaţia lucrătorului român şi oportunităţi antreprenoriale ale cetăţenilor români” (Sala Platinum).

            Atelierul „Comunităţi din vecinătate” a fost moderat de dl Cristian David. Reprezentanţii românilor de peste frontierele României au expus problemele cu care se confruntă în ţările, în care locuiesc (Bulgaria, Serbia, Albania, Ucraina, Ungaria). Despre situaţia din Republica Moldova, în lumina raporturilor româno-române (adică România – Republica Moldova), au vorbit domnii acad. Nicolae Dabija, redactor-şef al săptămânalului „Literatura şi Arta”, Alecu Reniţă, redactor-şef al publicaţiei „Natura”, prof. univ. dr. Ion Berghia, basarabean, stabilit la Iaşi, redactorul-şef al publicaţiei „Dor de Basarabia” şi alţii. La lucrările atelierelor au luat parte responsabili de la diverse ministere şi departamente.

            După prânz a avut loc o reuniune a asociaţiilor din comunităţile istorice şi diasporă în cadrul Workshop-ului „Finanţări DPRRP”. Bineînţeles, s-a dezbătut problema sponsorizării de către DRP a proiectelor înaintate de reprezentanţii comunităţilor româneşti de peste frontierele de astăzi ale Românie.

            Ultimul atelier din cadrul Forumului a avut genericul „Educaţie, cultură, spiritualitate şi mass-media de limbă română – piloni ai identităţii româneşti”. În faţa celor prezenţi au vorbit şi au răspuns la întrebările apărute dna Beatrice Comănescu, directorul TVR Internaţional şi dl Alexandru Giboi, director general AGERPRES.

            În timpul şedinţei a fost prezentat Raportul de activitate al DRP pentru 2013 (este plasat şi pe site-ul DPRRP).

            Câteva concluzii:

            1. Cea de-a treia ediţie a Forumului Românilor de pretutindeni a fost organizată foarte bine. Toate persoanele oficiale, invitate de organizatori, au fost prezente la întâlnirile cu reprezentanţii diasporei româneşti.

            Felicitări organizatorilor!

            2. Consider că, în condiţiile europenizării şi globalizării, activitatea DPRRP este extrem de necesară: este foarte important să păstrăm identitatea noastră naţională, moştenirea culturală pe care o avem şi pe care suntem obligaţi s-o păstrăm, promovând-o atât în România, cât şi peste frontierele ei. Susţin ideea solidarităţii pan-româneşti în Europa şi în lume: uniţi vom fi mai puternici şi vom putea mai uşor face faţă primejdiilor de deznaţionalizare sau mancurtizare a românilor (prin moldovenizare sau vlahizare etc.).

            3. INIS „ProMemoria” a beneficiat din partea DPRRP de un suport financiar privind editarea a patru volume de memorii şi documente ale românilor basarabeni, deportaţi sau supuşi înfometării în 1946-1947 (denumirea proiectului: „Românii în Gulag: recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist în Basarabia [1940-1941, 1944-1953]”). Primul volum din cele patru deja a fost tipărit[2] şi se repartizează gratuit instituţiilor de profil, intervievaţilor, specialiştilor în domeniu, studenţilor şi masteranzilor care sunt preocupaţi de problematica represiunilor politice în Basarabia.

            Aducem şi pe această cale mulţumiri conducerii DPRRP pentru ajutorul acordat INIS „ProMemoria”, iar odată cu aceasta – şi pentru omagiul adresat celor ce au avut de suferit de pe urma represiunilor staliniste.

            În cadrul întâlnirii de la Bucureşti am exprimat finanţatorilor şi câteva doleanţe. Proiectul înaintat a presupus cheltuieli nu doar pentru tipărirea volumelor, ci şi pentru scrierea lor. Acceptăm condiţia de 10 %, acoperită de beneficiari, cu modesta precizare că aceşti bani sunt din bugetul familiilor noastre. În aşa caz, am sugera, ca în viitor acordul să prevadă realizarea în reţeaua de comerţ a 10 % din tiraj. Asta nu doar pentru a recupera banii investiţi, ci şi pentru că este în spirit democratic ca o carte să fie expusă pentru vânzare. Asta pentru că noi nu putem şti persoanele ce se interesează de subiect, iar anonimatul cititorului trebuie respectat.

            4. În foarte scurta intervenţie pe care am avut-o în una din şedinţe, am accentuat, că problema identitară în Republica Moldova este cea mai importantă. În ciuda uriaşelor eforturi, depuse de intelectualitatea română din Basarabia de a demonstra caracterul românesc al majorităţii absolute a populaţiei de aici, totuşi, anumiţi factori politici interni, susţinuţi de factori geo-politici externi promovează „moldovenismul”, acest produs otrăvit al stalinismului. Şi nu doar în R. Moldova, ci şi în Ucraina, Federaţia Rusă, Canada etc. Iată de ce, se pare, este deosebit de important de elaborat un studiu referitor la rădăcinile „moldovenismului”, la manifestările kaghebiste ale acestuia şi la obiectivele de  realizat pentru diminuarea lui maximală.

            5. Ultima idee: întărirea solidarităţii româneşti poate fi realizată cu succes şi cu sprijinul personalităţilor (societăţilor culturale, ştiinţifice etc.) ne-româneşti din ţările, în care trăiesc românii. Astfel, trebuie să găsim ucraineni, de pildă, care să ne susţină ideea că localităţile româneşti din sudul Basarabiei s-au pomenit încorporate în Ucraina de astăzi datorită vicisitudinilor timpului; românii de acolo – acolo s-au născut, acolo este patria lor, respectiv – ei au dreptul la folosirea limbii române, la şcoli cu predarea în limba română, cu biserici româneşti, dar şi cu dreptul de a circula liber în România şi Republica Moldova. Asta pentru că oamenii aceştia nu sunt „spioni” români sau „destabilizatori” ai statului vecin, dar sunt  etnici, rupţi istoriceşte de patria lor.

            În acest sens e bine că DPRRP face deosebirea între comunităţile istorice româneşti şi diaspora românească (membrii diasporii plecând din România nesiliţi de nimeni).

            6. Revista presei: în cadrul Forumului Românilor de Pretutindeni au fost difuzate ziare, publicate de românii din comunităţile istorice şi de cei din diasporă.

            a) „Libertatea Cuvântului”, ziar social-politic şi de cultură din regiunea Cernăuţi (nr. 25/532 din 19 iulie 2013; nr. 28/535 din 9 august 2013; nr. 39/546 din 25 octombrie 2013; nr. 40/547 de la 1 noiembrie 2013; nr. 44/ 551 din 29 noiembrie 2013). Ziarele studiate de autorul acestor rânduri conţin informaţii despre actualitatea politică din Ucraina, despre evenimente din regiunea Cernăuţi, sunt publicate unele ştiri din Republica Moldova (de exemplu, omagierea domnului Nicolae Dabija la 65 de ani sau: „Imagini surprinse în multe oraşe şi regiuni ale Ucrainei de artistul fotograf Vasile Şoimaru din Chişinău”).

            Redactorul ziarului este Serhii Sulyma, iar finanţatorul ziarului este DPRRP, tiraj – circa 20 000 ex.

            Nu am căderea de a mă amesteca în politica editorială a echipei redacţionale. Cu atât mai mult nu am nici o treabă privind finanţatorul. Ca istoric, însă, am fost puţin derutat de materialul publicat la 1 noiembrie 2013, întitulat „Eliberatori ai Ucrainei, eliberatori ai Europei”. Este vorba de militarii Armatei Roşii. Citez din articol: „Iată numai ce m-am întâlnit cu un veteran al Marelui Război pentru apărarea Patriei, în vârstă de 94 de ani, care mi-a spus că săptămâna trecută a ţinut o lecţie de patriotism la o şcoală medie. Aş dori ca toţi veteranii noştri să ajungă la o aşa vârstă, să fie sănătoşi, să simtă stima faţă de ei din partea societăţii şi a puterii”.

            E-he-he!

            Da, Dumnezeu să dea sănătate şi viaţă lungă tuturor oamenilor, inclusiv veteranilor de război ai URSS. Da, este dreptul lor, al susţinătorilor lor, să-şi omagieze trecutul. Este dreptul şi libertatea lor, inclusiv să-şi numească războiul drept „Marele Război pentru apărarea Patriei”.

            Numai că, noi, românii, nu trebuie să uităm nici o frântură de secundă că ostaşii Armatei Roşii, la 17 septembrie 1939, în strânsă alianţă cu naziştii, au „eliberat” o jumătate din Polonia, înglobând-o în URSS. În iunie 1940 ostăşii aceleiaşi Armate Roşii au mai „eliberat” nişte teritorii, de această dată – româneşti, inclusiv – nordul Bucovinei, cu Cernăuţi cu tot. În 1944 ostaşii Armatei Roşii ne-au mai „eliberat” odată; este adevărat, nu doar pe noi, ci o jumătate de Europa. Ne-au „eliberat” de „fascişti” şi ne-au băgat pe gât stalinişti, nu mai puţin odioşi decât naziştii lui Hitler.

            Bun, asta noi, românii, aşa credem.

            Da ce cred ucrainenii? Mai ales aceştia din nord-vestul republicii? Ei tot au căzut pe spate, văzându-i pe „eliberatori” ruşi?

            Ce „lecţii de patriotism” la 94 de ani? Ce fel de patriotism?

 

            b) „Actualitatea Românească. Ziarul românilor de pretutindeni”, anul 11, nr. 20, Italia şi Spania, 30 noiembrie – 13 decembrie 2013. Administrator unic – Cristian Călin. Informaţii din România şi din Italia, reclamă, îndemnuri.

 

            c) „Occidentul Românesc”, anul III, nr. 34, 1-31 decembrie 2013, publicaţie de limbă română, tipărită în Spania. Redactor şef –Kasandra Kalmann-Năsăudean. 24 de pagini. Articole multe, interesante, despre politică, despre românii din diasporă, opinii, economie, literatură etc. Reclamă.

            Şi un supliment special de Crăciun, frumos, util. Bravo!

 

            d) „Ziarul românesc”, anul VIII, nr. 41, 18-24 noiembrie 2013, nr. 43, 2-8 decembrie 2013, nr. 44, 9-15 decembrie 2013; săptămânal publicat la Roma. În numărul 43 am citit articolul dlui Victor Druţă, fost coleg de facultate, stabilit în Italia. Materialul se întitulează „Patimi fierbinţi şi crăpături fatale”.

 

            e) „Gazeta Românească”, săptămânal al românilor din Italia, nr. 40, 1-7 noiembrie 2013, nr. 42, 15-21 noiembrie 2013 şi nr. 44, 29 noiembrie – 5 decembrie 2013, format revistă (A-4), 36 pag., preţul – 1,2 euro, apare la Roma.

 

            f) „Dor de Basarabia”, periodic de răspândire a cunoştinţelor despre neamul înstrăinat, anul VII, nr. 34, iunie 2012, nr. 38, octombrie 2013. Fondator şi coordonator al ediţiei – prof. univ. dr. Ion Berghia.

            Mulţumim pentru aceste cadouri (ziare, reviste, dar şi calendare de buzunar sau de birou), făcute participanţilor la Forumul Românilor de Pretutindeni.

 

            Anatol Petrencu

            6-7 ianuarie 2014

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

           



[1] Lucrările Forumului s-au desfăşurat în incinta „Howard Johnson Grand Plaza Hotel”, Calea Dorobanţilor, nr. 5-7.

[2] Anatol Petrencu. Teroarea stalinistă în Basarabia: studii, documente, memorii, Chişinău, Tipografia „Balacron”, 2013, 359 p.

Comentariile nu sunt permise.