Academia de Ştiinţe a Moldovei şi-a ales preşedintele. Dar noi, cu ce ne-am ales?

Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) l-a ales pe dl Gheorghe Duca în funcţia de preşedinte al acesteia pe încă un termen de 6 ani (al treilea mandat). Asta în pofida legii (sau regulamentului AŞM) care prevede ocuparea acestei funcţii doar doi termeni. Într-un stat, bazat pe drept, cetăţenii respectă legea. În R. Moldova sunt aplicate interpretările legii, făcute de unii jurişti. Nu, nu jurişti luaţi la întâmplare, ci de jurişti foarte şi foarte apropiaţi de PDM, aflat la putere, şi din care face parte (conform unor informaţii) Gh. Duca.

Ce poate face dl Gh. Duca în următorii 6 ani? Ceea ce a făcut până acum, numai că mai rău. Nu sunt excluse răzbunările din partea noului vechi preşedinte al AŞM. Ştiinţele socio-umanistice aşa cum nu au fost în vizorul conducerii AŞM (citeşte – Gh. Duca), aşa vor rămâne.

Unul din cei patru pretendenţi la postul de preşedinte al AŞM a fost colegul nostru, istoricul Valeriu Pasat. În toamna anului trecut, când se eliberase postul de vice-preşedinte al AŞM, colegul V. Pasat se adresase cu fireasca rugăminte de a-l susţine în ocuparea acestui post. Am făcut cât am putut: între altele, am adresat o Scrisoare deschisă conducerii R. Moldova (semnată şi de decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a USM) cu rugămintea de a-l susţine pe dl V. Pasat în ocuparea acelui post, în ideea întăririi direcţiei de cercetare a disciplinelor socio-umanistice, inclusiv – istoria poporului nostru. În şedinţa cu pricina, dl V. Pasat şi-a retras candidatura, iar în discursul pronunţat s-a referit la aportul pe care îl poate aduce Academia de Ştiinţe în vederea unificării republicii. Cum anume? Prin oferirea a două posturi de academicieni unor oameni de ştiinţă din raioanele de est ale R. Moldova.

După consumarea acelui moment, V. Pasat a dat nişte explicaţii. A zis: în primăvara anului 2014 va fi organizată alegerea preşedintelui AŞM; dacă Gh. Duca pleacă (îi expiră al doilea termen, la al treilea nu mai poate pretinde), „de ce să mă leg de el? Nu este oare mai bine să nu mă implic acum, în schimb să candidez la postul de preşedinte al AŞM cu şanse reale de a câştiga?”

Bun, am înţeles.

Iată, a sosit momentul alegerii noului preşedinte al AŞM. Dl V. Pasat declară că va candida la ocuparea postului nominalizat.

Aşa e la alegeri: lumea se mai „pişcă” pe ici-pe acolo. Oarecum ciudat, însă, apare materialul întitulat: „Ion Varta îl face praf pe Valeriu Pasat înainte de alegerile preşedintelui Academiei de Științe a RM”.

O-pa! Cum adică? Am ştiut din presă şi din viu grai că colegul nostru, istoricul Ion Varta s-a pronunţat nu o singură dată şi în termeni deloc diplomatici despre Gh. Duca. Ce are cu V. Pasat?

Citim din articolul semnat de colegul nostru, istoricul Ion Varta:

„…Valeriu Pasat, în calitatea sa de cercetător, suferă de grave carențe. De la „interpretările” sale referitoare la cele mai dramatice evenimente din istoria Basarabiei duhnește, de la o poștă, a kominternism. De această meteahnă el nu s-a debarasat până în prezent”.

În continuare:

„În studiile introductive la cele patru volume ale acestei ediţii [este vorba de  volumele „Православие в Молдавии. Власть. Церковь. Верующие”, Москва, РОССПЭН” – „Ortodoxia în Moldova. Puterea. Biserica. Credincioşii”, Moscova, Editura ROSSPEN – A.P.] Valeriu Pasat utilizează sintagme din arsenalul istoriografiei sovietice de sorginte kominternist-stalinistă, abandonate demult de majoritatea covârșitoare a cercetătorilor de croială veche, care au plătit tribut greu în perioada sovietică, falsificând istoria poporului din care descind. La ora actuală, au mai rămas doar câțiva reprezentanți ai acestei faune, în proces de dispariție (S. Nazaria, A. Dubrovscki, L. Tabără). Din această cohortă face parte și V. Pasat”.

Întrerup aici citarea. Este clar: învinuirea este deosebit de gravă. În viziunea dlui Ion Varta, dl Valeriu Pasat rămâne a fi un istoric neo-stalinist, iar scrierile lui sunt puse în serviciul unor interese străine.

Bun, am înţeles.

Altceva, însă, nu pot înţelege. În aprilie 1999, colegul nostru, istoricul Ion Varta, a publicat în ziarul „Moldova Suverană” un articol enorm (pe ½ de pagină), întitulat „Un valoros studiu, consacrat deportărilor din anii ”40-50”. Colegul Ion Varta prezenta cartea dlui Valeriu Pasat „Surovaia pravda istorii. Deportaţii s territorii Moldavskoi SSR. 40-50- gg.” [„Adevărul crunt al istoriei. Deportările din teritoriile RSS Moldoveneşti. Anii 40-50”].

Cităm din articolul semnat de colegul nostru, istoricul Ion Varta:

„…una din virtuţile incontestabile ale acestei lucrări constă în faptul că ea recuperează, în mare măsură, golul imens informaţional în această problemă extrem de importantă.”

„Savantul Valeriu Pasat explorează această temă complexă în baza unui material documentar aproape inedit şi extrem de variat şi bogat. Anume datele noi constituie punctul de plecare al lucrării în cauză. Vastul bagaj informaţional constituie realizarea cea mai relevantă a autorului acestui studiu monografic…”

„Autorul [adică Valeriu Pasat – A.P.] dezminte un şir de dogme care au persistat şi mai persistă în prezent în istoriografie. Un exemplu mai proaspăt al denaturării adevărului istoric despre deportările de la 1949 din Moldova îl constituie „studiul” istoricului V. Ţaranov „Operaţiunea Iug”…”

Altfel spus, istoricul Vladimir Ţaranov a tratat problema deportărilor de pe poziţii vechi, kominterniste, staliniste, iar în opoziţie cu acesta, dl Valeriu Pasat publică un studiu de pe poziţii noi, corect din punct de vedere ştiinţific, ne-kominternist şi antistalinist.

Colegul nostru, istoricul Ion Varta încheie astfel: „La ora actuală studiul monografic al dlui V. Pasat este cel mai complet şi cel mai fundamental op consacrat chestiunii deportărilor din Moldova din anii 40-50. Lucrarea respectivă clarifică numeroase probleme şi deschide noi direcţii de cercetare în acest domeniu extrem de important al istoriografiei naţionale”.

Întrebarea este: ce s-a întâmplat? În acest interval de timp (2000-2010) a trecut oare dl V. Pasat din tabăra istoriografiei naţionale în cea a istoriografiei antinaţionale, imperiale? Atât de repede şi atât de categoric? Când a fost corect dl Pasat, atunci în 1999, sau acum, în 2010-2014?

Da poate perceperea dlui coleg Ion Varta a fost greşită atunci, în 1999 şi corectă acum, în 2014? Sau invers: acum e greşită, atunci – corectă?

În orice caz: oscilaţia opiniilor colegului nostru, istoricului Ion Varta, faţă de opera şi poziţia ştiinţifică a altui coleg de-al nostru, Valeriu Pasat, este primejdios de mare. Atât de mare, încât ne face pe noi, restul istoricilor, să fim precauţi. Nu, nu neapărat să-l ocolim pe colegul Ion Varta, dar să avem în vedere ceea ce se întâmplă.

Să revenim acum la pretendentul la postul de preşedinte al AŞM dl Valeriu Pasat. Şi în această primăvară, ca şi toamna trecută: mobilizări, discuţii, convingeri că V. Pasat este cel mai bun pentru noi, istoricii etc. Şi ce credeţi? Dl V. Pasat iese din cursa electorală ca lebăda de pe apa lacului pe mal. Eu m-am simţit prostit, folosit şi aruncat. În cazul dlui Valeriu Pasat e ca în cazul poveştii cu ciobanul care striga la săteni: „Săriţi, lupul e la turma cu oi”. Când au sărit sătenii, lupul de fapt nu venise la oi, iar ciobanul a râs de oameni, considerându-se tare deştept pentru că i-a minţit. A mai repetat-o o dată. Când, însă, lupul chiar s-a repezit la turmă şi ciobanul a strigat după ajutor, de care avea real nevoie, oamenii nu l-au mai ascultat. Este şi cazul domnului V. Pasat. În perspectivă mai pot apărea nişte posibilităţi de promovare, dar cine-l va susţine pe domnul Valera Pasat?

Eu unul – nu.

Hristos a înviat!

26 aprilie 2014

Comentariile nu sunt permise.