Ieri, 22 martie 2012, în Biblioteca Colegiului de Informatică din Chişinău, la invitaţia direcţiei acestei instituţii de învăţământ, la o întâlnire cu elevii şi profesorii, au venit istorici de la Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova (USM). Este vorba de dl dr. Igor Şarov, decanul Facultăţii, dl prof. univ. dr. hab. Ion Eremia, şeful Catedrei de Istorie a Românilor (USM), dl conf. univ. dr. Gheorghe Palade şi subsemnatul.

După prezentările de rigoare, primul vorbitor a fost dl prof. univ. dr. hab. Ion Eremia, care a făcut o prezentare a preistoriei problemei Basarabiei, a insistat asupra unor noţiuni istorice şi localizarea lor geografică, a expus critic unele teze tendenţioase sau greşite ale istoriografiei sovietice sau ruse contemporane.

Apoi a vorbit dl dr. Igor Şarov, care s-a referit la politica ţarismului în perioada 1812-1917 în Basarabia (politică de deznaţionalizare a băştinaşilor, de rusificare a vieţii sociale etc.). Dl decan a vorbit, de asemenea, de noile realizări în domeniul istoriografic: este vorba de publicarea recentă a unei culegeri de documente, referitoare la perioada anilor 1989-1991[1], volum pe care îl voi prezenta în unul din studiile viitoare.

Următorul vorbitor a fost dl conf. univ. dr. Gheorghe Palade, care s-a referit la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România, la 27 martie 1918, la urmările benefice ale acelui act istoric pentru băştinaşi. Domnul conferenţiar a vorbit despre sistemul de învăţământ, implementat în Basarabia interbelică, a menţionat succesele realizate de basarabeni în domeniul economic, social, educaţional etc.

Subsemnatul, am spus că marele nenoroc al poporului român este că ne-am aflat în vecinătatea unui Imperiu hrăpăreţ, pus pe expansiune teritorială sub diverse motive: fie de identitate religioasă („eliberarea” popoarelor creştine de sub ocupaţia musulmană), fie de identitatea socială („eliberarea” proletariatului de sub jugul capitalismului, prin realizarea revoluţiei comuniste mondiale). Direcţia Balcani, Gurile Dunării şi Strâmtorile au fost un obiectiv permanent al expansionismului rus. Se vor împlini în curând 200 de ani de la anexarea teritoriului dintre Nistru şi Prut la Imperiul ţarist. Am vorbit despre politica de modificare a componenţei naţionale a provinciei răpite, numite Basarabia, prin deznaţionalizare, colonizare cu grupuri etnice străine etc.

Am vorbit despre raptul Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, insulelor de la Gurile Dunării, realizat de URSS în iunie 1940, politicii promovate de bolşevici în primul an de ocupaţie. Am explicat de ce şi cum a intrat România, alături de Germania şi alte state, în războiul împotriva URSS. Din 1944 teritoriile româneşti – Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, insulele de la Gurile Dunării – din nou nimeresc sub ocupaţie străină, ea (ocupaţia) prelungindu-se până la căderea URSS în 1991.

 După aceste scurte prezentări a început dialogul între istoricii invitaţi şi studenţii şi profesorii Colegiului de Informatică din Chişinău. Universitarii au explicat unele momente mai dificile ale Istoriei Românilor şi a celei Universale, au răspuns exhaustiv la întrebările adresate.

La încheierea dialogului, din numele celor invitaţi, am oferit colegilor istorici gazde un set de reviste şi cărţi, inclusiv – „ProMemoria”, revista Institutului de Istorie Socială, nr. 1 / 2011.

În imagini: secvenţe de la întâlnirea istoricilor universitari cu profesorii şi studenţii Colegiului de Informatică din Chişinău.

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU, preşedintele INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL.

23 martie 2012.