În cadrul Şcolii de Vară de la Sighetu Marmaţiei una din şedinţe, cea din 28 iulie 2014, a fost consacrată problemelor cu care s–a confruntat societatea moldovenească în anul 1989, precum şi problemele actuale, analizate prin prisma războiului ruso-ucrainean, care se desfăşoară chiar sub ochii noştri.

Academicianul Alexandru Zub, moderatorul şedinţei, a prezentat o comunicare, referitoare la istoria recentă a Basarabiei.

Apoi a luat cuvântul conf. univ. dr. Gheorghe Palade. Domnia sa a prezentat o analiză a evenimentelor desfăşurate în anul 1989 în RSS Moldovenească. În condiţiile liberalizării regimului comunist din URSS (restructurarea şi transparenţa, promovate de Mihail Gorbaciov) intelectualitatea din RSSM, în special – scriitorii, au pus probleme deosebit de importante pentru existenţa noastră ca neam – decretarea limbii române ca limbă de stat, trecerea la grafia latină, oprirea emigraţiei „specialiştilor” din Rusia în RSSM, încetarea poluării solului cu substanţe chimice otrăvitoare etc. Dl Gh. Palade a vorbit despre împotrivirea regimului comunist de la Chişinău faţă de cerinţele legitime ale intelectualităţii naţionale, despre evenimentele din noiembrie 1989 din capitala republicii, când simpli cetăţeni au oprit tehnica militară, pornită să defileze în faţa tribunei guvernamentale.

Subsemnatul, am completat puţin subiectul abordat de colegul Gh. Palade, spunând celor prezenţi că în 1940, la momentul răpirii Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, locuitorii acestor teritorii erau cetăţeni ai României, limba vorbită era româna, scrisă în grafia latină. După rapt, în 1940, sovieticii ne-au luat cetăţenia română, în 1941 ne-au impus alfabetul rusesc, iar după război a avut loc un proces de deznaţionalizare înspăimântător. Iată de ce anume scriitorii au fost cei care s-au ridicat pentru decretarea limbii române (numite în acele condiţii – „moldovenească”) ca limbă de stat şi pentru revenirea ei la alfabetul latin.

După atâtea eforturi depuse în servirea cauzei naţionale, ce avem în 2014?

O bună parte a moldovenilor şi-a redobândit cetăţenia română; mai nou – posibilitatea de a obţine un paşaport biometric cu care putem călători în România sau alte state europene. Am revenit la alfabetul latin. Dar, falsul stalinist limbă „moldovenească” a fost trecut în Constituţia R. Moldova şi de aici diverse probleme. Şi încă ceva: în 1989 a fost aprobată o lege despre funcţionarea limbilor pe teritoriul R. Moldova, lege care prevede că limba rusă este limba comunicării interetnice. Cu toate că URSS nu există din 1991, iată că legea, aprobată în 1989, mai funcţionează! Am întrebat retoric: de ce în RM nu se aplică, de exemplu, legile lui Hammurabi, cine le-a abrogat?

Am vorbit, în continuare, despre războiul agresiv al Federaţiei Ruse dus împotriva statului suveran şi independent Ucraina. Am amintit despre politica pro-europeană a ex-preşedintelui Ucrainei Viktor Yanukovici, care, în ultimul moment, a refuzat să semneze documentul de pre-aderare la UE (la Vilnus), fapt ce a dus la ample manifestaţii de protest legitim. Aşa cum se întâmplă în astfel de cazuri, la insistenţa forţelor naţionaliste, pentru un scurt timp, Rada de la Kiev a marginalizat limba rusă. A fost, însă, suficient timp pentru preşedintele V. Putin să se folosească de acest prilej pentru a anexa fulgerător Crimeea şi – în perspectivă – a susţine mişcarea separatistă pro-rusă din regiunile Doneţk şi Luhansk. Am amintit faptul că Federaţia Rusă ca succesoare a URSS a recunoscut frontierele din Europa postbelică, iar după destrămarea URSS (1991) şi frontierele noilor state independente. În plus, Moscova a oferit garanţii Kievului în ceea ce priveşte integritatea teritorială a Ucrainei. În pofida acestor angajamente, Federaţia Rusă a încălcat propriile angajamente internaţionale.

Alegerea, prin scrutin general, al noului preşedinte al Ucrainei, Petr Poroşenko, a mai temperat avântul imperialist al liderilor de la Kremlin. Totuşi, nu ascundem faptul că suntem îngrijoraţi de susţinerea cvasi-deschisă de către Moscova a teroriştilor pro-ruşi din regiunile de est ale Ucrainei, de activizarea excesivă a liderilor politici de la Tiraspol şi Comrat, de acţiunile destabilizatoare ale unor forţe politice din interiorul R. Moldova (Igor Dodon) etc.

În cadrul dezbaterilor s-au implicat şi studenţii basarabeni. Este vorba de Rodion Rusnac, tânăr absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova (USM), de Artur Dumanschi şi Ion Bălănici,  studenţi la anul III al aceleaşi Facultăţi.

După expunerile făcute, asistenţa a pus multiple întrebări, la care au primit răspunsuri exhaustive.

***

 

Conducerea Academiei Civice, doamna Ana Blandiana şi domnul Romulus Rusan a oferit basarabenilor un set de cărţi pe care noi le-am adus şi le-am depus în biblioteca Facultăţii de Istorie şi Filozofie a USM, Departamentul Istoria Românilor, Istoria Universală şi Arheologie (şef de Departament – prof. univ., dr. hab. Ion Eremia).

Iată lista lucrărilor:

 

1. Procesul de la Timişoara. Audierea celor 21 de securişti şi miliţieni inculpaţi (2-15 martie 1990), vol. 1, Timişoara-Bucureşti, 2004, p. 1-452 (ediţie îngrijită de Miodrag Milin).

2. Idem, vol. 2, p. 453-870.

3. Idem. Audierile martorilor (14-15 martie 1990; 16-20 aprilie 1990) şi a celor patru demnitari inculpaţi (07-12 mai 1990) despre Revoluţie şi morţii de la Timişoara, vol. 3, Timişoara, Editura Mirton,  2005, p. 871- 1676 (ediţie îngrijită de Miodrag Milin şi Traian Orban).

4. Idem. Audierile martorilor (5-20 iunie 1990) despre Revoluţie şi represiunea de la Timişoara, vol. 4, Timişoara, Editura Mirton, 2006, p. 1677-2452.

5. Idem. Audierile martorilor (24 septembrie – 29 octombrie 1990) despre Revoluţie, represiune şi morţii de la Timişoara, vol. 5, Timişoara, Editura Mirton, 2007, p. 2453-3208.

6. Idem. Audierile martorilor (3 mai – 16 iulie 1991) despre Revoluţie şi morţii de la Timişoara, vol. 6, Bucureşti, Editura Fundaţiei Academia Civică, 2008, p. 3211-3952.

7. Idem. Audierile martorilor (17 iulie – 2 august 1991) despre Revoluţie şi morţii de la Timişoara, vol. 7, Timişoara, 2009, p. 3953-4318, (ediţie îngrijită de Traian Orban şi Gino Rado).

8. Idem. Concluziile pe fond şi ultimul cuvânt al inculpaţilor (16 septembrie – 18 octombrie 1991) despre Revoluţie şi morţii de la Timişoara, vol. 8, Timişoara, 2009, p. 4319-4823.

9. Idem. Sinteza celor 297 de casete înregistrate ale procesului, publicate în volumele I-VIII, vol. 9, Timişoara, Editura Partoş, 2010, 406 p.

 

10. Procesul de la Timişoara. Audierea în cadrul urmăririi penale a celor 21 + 4 inculpaţi, Timişoara, Editura Memorialul Revoluţiei 1989, 2013, 295 p. ( coordonator – Gino Rado).

 

11. Lugoj, decembrie 1989, Timişoara, Editura Memorialul Revoluţiei 1989, 2011, 244 p. (volum îngrijit de Gino Rado).

 

12. Procesul lui Nicu Ceauşescu. Audierea inculpatului şi a martorilor în proces. 26 mai 1990 – 29 mai 1990, Arad, Editura Guttenberg Univers, 2010, 527 p. (Ediţie îngrijită de Gino Rado)

13. Procesul lui Nicu Ceauşescu. Audierea inculpatului şi concluziile pe fond în proces (casetele 27-56), vol. II, 2011, Timişoara, Editura Memorialul Revoluţiei 1989, 521 p.

 

14. Romeo Bălan, Victimele Revoluţiei. Timişoara, 1989, Timişoara, 2011, 173 p.

 

15. Decembrie, stare de urgenţă, Timişoara, Editura Memorialul Revoluţiei 1989, 2011, 485 p.

 

16. George Şerban. Panică la Cotroceni, Timişoara, 2010, 247 p.

 

17. Şcoala Memoriei, 2012. Prelegeri şi discuţii de la a XV-a ediţie a Şcolii de Vară de la Sighet (16-23 iulie 2012), Bucureşti, Fundaţia Academia Civică, 2014, 526 p.

 

Aducem şi pe această cale sincere mulţumiri conducerii Fundaţiei Academia Civică pentru donaţia de carte făcută şi ne exprimăm convingerea că aceste documente importante vor sta la baza studiilor referitoare la evenimentele din decembrie 1989.

 

3-4 august 2014