Astăzi, 31 august 2014, în oraşul Căuşeni, au avut loc manifestări culturale, prilejuite de împlinirea a 25 de ani de la aprobarea legislaţiei lingvistice a Republicii Moldova (31 august 1989). La depunerea de flori la bustul lui Alexei Mateevici şi la Adunarea festivă din incinta Consiliului raional Căuşeni au participat, cu luări de cuvânt, preşedintele raionului Căuşeni, dl Ion Ciontoloi, oaspeţi din România, intelectuali din raionul Căuşeni. Moderatorul evenimentelor a fost neobositul profesor de limbă română, dl Valeriu Ostaş.

În conformitate cu programul aprobat, în cadrul manifestării, au fost prezentate / lansate câteva cărţi, publicate recent. Este vorba de cartea „Basarabia, pământ străbun”, redactată de dna Vasilica Mitrea[1], scriitoare, secretar al Ligii Scriitorilor din România, filiala Dobrogea, membră a Asociaţiei Scriitorilor de Limbă română din Quebec (Canada), secretar de redacţie de redacţie al revistei „Dobrogea Culturală”. Este o carte de impresii de călătorie, realizate de autoare în Republica Moldova. Autoarea a demonstrat că este o fină observatoare a realităţilor actuale basarabene.

Apoi, doamna Ana Ruse a prezentat noul dumneaei volum de poeme, întitulat „Tentaţia luminii”[2]. Citim din volumul, prezentat de autoare, publicului căuşenean: „Este timpul”

Haideţi, fraţilor, e timpul,

Ca să mergem mână-n mână,

Să ne hotărâm destinul,

Doar în pace, împreună,

Să nu mai lăsăm străinii

Grija noastră să ne-o poarte,

Noi să ducem Tricolorul

Peste vreme, mai departe!

De ce oare avem teamă

Să fim iar o mare ţară

Când istoria ni-i martor

Că nimic nu ne doboară?

Noi avem acelaşi cuget

Izvodit din mamă bună

Şi vorbim aceeaşi limbă

Care peste timp ne-adună[3].

Următoarea carte lansată a fost ce a domnului Petru Râmbu, întitulată „În adâncul inimii”[4]. Este o carte de memorii referitoare la promovarea adevărului despre limba ce-o vorbim în perioada anilor 60-70 ai secolului trecut, de promovare a operei poetului Alexei Mateevici. Sunt incluse, de asemenea, poezii redactate de autorul cărţii. Cunoscându-i opera şi activitatea culturală, poetul-academician Nicolae Dabija a scris următoarele cuvinte: „Cartea de memorii a ilustrului Profesor vine să ne spună că Omul poate învinge timpul cu lucrurile lui bune, că ele sunt unicele care fac istorie. Petru Râmbu, prin faptul că nu s-a lăsat învins de istorie, a făcut istorie”.

Subsemnatul am fost întrebat despre volumul „Românii în Gulag”, carte apărută recent (lansată pe data de 4 iulie 2014, în preajma tristei aniversări de 65 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia în Siberia). 

Cu acest prilej am vorbit succint şi despre condiţiile anului 1989, an în care intelectualii de marcă din fosta RSS Moldovenească au pus în faţa autorităţilor comuniste republicane problema legiferării limbii române (numite atunci, datorită împrejurărilor vitrege, „limbă moldovenească”), ridicării ei la limbă de stat, precum şi trecerea la grafia latină. A fost, fără îndoială, o victorie a intelectualilor români basarabeni, susţinuţi de păturile largi ale populaţiei.

Dar victoria a fost umbrită de adoptarea altei legi, privind statul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică. Această lege funcţionează până în prezent: la noi ca la nimeni în lume. Cum e posibil: URSS, inclusiv RSSM, nu există din 1991, iar legile, aprobate în acele state funcţionează până în prezent? De ce, de pildă, astăzi nu funcţionează Legile (Codul) lui Hammurabi?

Apoi, rămâne, în continuare, falsul stalinist în Constituţia R. Moldova, unde e scris că limba oficială este „moldoveneasca”.

Am vorbit, de asemenea, despre destinul tragic al basarabenilor deportaţi de sovietici în Siberia şi Kazahstan (1949).

În final, un grup de elevi din liceele din Căuşeni au interpretat cântece pe versurile lui Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi etc.

Felicitări organizatorilor şi mulţumiri pentru invitaţia de a participa la eveniment.

31 august 2014