Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice (2014)

Pe data de 4 şi 5 septembrie 2014, în Municipiul Făgăraş, în incinta Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, şi-a desfăşurat lucrările Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice, prilejuită de comemorarea familiei Brâncoveanu şi de împlinirea unui secol de la declanşarea Primului Război Mondial. 

Sesiunea de comunicări a fost precedată de vernisajul expoziţiei „100 de ani de la declanşarea Primului Război Mondial” , organizate de gazde în colaborare cu Banca Naţională a României şi cu colecţionari particulari. În vitrine au fost expuse bancnote şi monede, care au circulat pe teritoriul României în anii primei conflagraţii, precum şi cărţi poştale, scrisori ale ostaşilor din acele timpuri.

Organizatorii sesiunii de comunicări au oferit basarabenilor, prezenţi la manifestare, posibilitatea să expună un şir de lucrări apărute recent de sub tipar la Chişinău. Astfel, dl dr. Vlad Vornic, preşedintele Agenţiei Naţionale de Arheologie, R. Moldova, a prezentat primul număr al revistei „Arheologia Preventivă în Republica Moldova”. Conf. univ. dr. Sergiu Matveev  a vorbit despre volumul „Relaţiile externe ale Ţării Moldovei în documente şi materiale (1360-1858)”, editor – prof. univ., dr. hab. Ion Eremia, iar dr. Sergiu Tabuncic a prezentat monografia profesorului universitar, doctorului habilitat Valentin Tomuleţ „Basarabia în epoca modernă (1812-1918). Instituţii, regulamente, termeni”.  

Prima şedinţă de comunicări, moderată de prof. univ. dr. Ioan Opriş, a cuprins o suită de comunicări, consacrate activităţii domnitorului Constantin Brâncoveanu şi diverselor aspecte ale Primului Război Mondial. Astfel, primul vorbitor –dr. Constantin Ittu (Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu) a prezentat comunicarea „Constantin Brâncoveanu „numai de singuratic neamului lui”. Dl dr. Gheorghe Lazăr (Institutul „Nicolae Iorga”, Bucureşti) a vorbit despre „Un „prieten” al lui Constantin Brâncoveanu: negustorul Manu Apostol”, iar dl dr. Ginel Lazăr (Muzeul Naţional de Istorie [MNIR], Bucureşti) – despre „Activitatea de mecenat a lui Constantin Brâncoveanu reflectată prin prisma cărţilor de patrimoniu ale MNIR”.

Despre „Vechile zidiri. Imaginea în piatră a istoriei monumentelor brâncoveneşti” a vorbit dna dr. Aurica Ichim (Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, Iaşi), iar dna Viorica Bica a expus comunicarea „Constantin Brâncoveanu, însemne ale timpului”.

Alte subiecte, referitoare la viaţa şi activitatea lui Constantin Brâncoveanu au fost: „Săbiile lui Constantin Brâncoveanu” (Radu Moţoc, Galaţi), „Mănăstirea Hurezi – simbol al jertfei pentru credinţă şi neam” (Constantin Mănescu, Horezu), „Relaţiile lui Brâncoveanu cu Veneţia” (Eleonora-Valentina Mănescu (Horezu), „Moştenirea brâncovenească în dispoziţiile testamentare ale doamnei Maria” (dna dr. Mariana Lazăr, Muzeul Naţional Cotroceni, Bucureşti), „Întregiri genealogice şi heraldice la istoria Brâncovenilor din secolul al XIX-lea” (dl dr. Tudor-Radu Tiron, Cancelaria Ordinelor, Preşedinţia României, Bucureşti).

În cadrul aceleiaşi şedinţe au fost expuse şi discutate câteva subiecte, legate de Primul Război Mondial. Astfel, dl dr. Cristian Scăiceanu (Muzeul Băncii Naţionale a României, Bucureşti) a prezentat comunicarea „Intrarea României în Primul Război Mondial văzută de contemporani”, iar dna Bianca Luminiţa Micu (Muzeul Casa Mureşenilor, Braşov) a vorbit despre „Amintirile din spatele frontului: fragmente din corespondenţa Elenei Mureşanu către fiul său, Aurel”. Alte titluri de comunicări: „Intrarea trupelor române în Bran, 15 august 1916” (dl Emil Stoian, Braşov), „Mausoleul de la Mateiaş, monument de suflet al muscelenlor” (dl Marin Popescu, Muzeul Municipal Câmpulung Muscel), „Făgărăşenii şi Primul Război Mondial. Memorie şi Istorie” (dl Constantin Băjenaru, Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, Făgăraş), „Vadul Făgăraşului în perioada Primului Război Mondial” (dl Gheorghe Faraon, Muzeului Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, Făgăraş). Domnul prof. univ. dr. Liviu Sofonea şi dl Florentin Olteanu au vorbit despre „Cultul eroilor. Aspecte din Ţara Făgăraşului”.

Vineri, 5 septembrie, au continuat lucrările Sesiunii, având în program un şir de comunicări, referitoare la noile descoperiri arheologice, precum şi teme de istorie.

Şedinţa a fost deschisă de dl dr. Sergiu Matveev (USM, R. Moldova), care a vorbit despre „Istoricul cercetărilor sitului de la Sobari, raionul Soroca”. Dl  Gheorghe Dragotă (Muzeul Ţării Făgăraşului „Vaier Literat”, Făgăraş) a prezentat comunicarea „Aşezări dacice din Ţara Făgăraşului”. Dl dr. George Bounegru (Muzeul Naţional al Unirii, Alba-Iulia), a expus comunicarea cu tema „Cercetări arheologice la Alba Iulia, punctul Staţia de Epurare a Apei”. Dl dr. Vlad Vornic, preşedintele Agenţiei Naţionale de Arheologie, R. Moldova, a expus comunicarea „Complexe de olărit din secolul al XIV-lea descoperite în spaţiul Pruto-nistrean”.

Subiectele pe teme de istorie au fost: „Spade medievale descoperite în judeţul Covasna şi istoria militară a sud-estului Transilvaniei din secolele XIII – XV” (prezentat de dl Zsigmond Lorand Bordi din Sfântu Gheorghe); „Împăraţi bizantini în spaţiul românesc” (dr. Vasile Mărculeţ, Mediaş; domnia sa a fost moderatorul secţiunii); „Cele mai vechi biserici ortodoxe din Ţara Făgăraşului” (subiect prezentat de prof. univ. dr. Antal Lukacs, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucureşti şi dr. Aurel Dragne, Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat”, Făgăraş); „Contribuţii la istoria învăţământului braşovean. Şcolile de grăniceri şi grănicereşti (1773-1921)” (dr. Alexandru Bucur, Sibiu); „Un protest al sacagiilor oraşului Chişinău din anul 1821” (cercetător şt. dr. Sergiu Tabuncic, Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe, Republica Moldova); „Braşovul relatat în paginile Gazetei de Transilvania în anii 1848-1849” (Marinela Loredana Barna, Muzeul Casa Mureşenilor, Braşov); „Consideraţii privind înfiinţarea şi organizarea vicariatului greco-catolic al Maramureşului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea” (Marius şi Corina Câmpeanu, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia-Mare); „Despărţământul Miercurea al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (1901-1945)” (conf. univ. dr. Eugen Străuţiu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu).

Subsemnatul, am prezentat comunicarea „Impunerea comunismului peste frontierele URSS: exemplul Poloniei, 1944”. Este vorba de împlinirea a 70 de ani de la eroica insurecţie a polonezilor din Varşovia din august-octombrie 1944, înăbuşită cu bestialitate de nazişti sub ochii Armatei roşii, ajunse la malurile Vistulei (comunicarea va fi prezentată organizatorilor Sesiunii de comunicări din Făgăraş, dar şi pe acest blog).

Au urmat comunicările prezentate de dl  Adrian Nicolae Alexe (Complexul Naţional Muzeal „Astra”, Sibiu), tema: „Personalul administrativ şi de pază al penitenciarelor din România” şi dl dr. Dumitru-Cătălin Rogojanu (Facultatea de Ştiinţe şi Litere, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mureş), tema fiind „Reflecţii istorico-morale asupra condamnării comunismului românesc”.

A urmat Secţiunea „Patrimoniu”. Conform programului, aici s-au înscris cu comunicări peste 20 de istorici, lucrători ai muzeelor, cercetători-arheologi. Voi nominaliza doar câteva titluri: „O scenă de luptă inspirată de cucerirea cetăţii Buda de către austrieci (1686) în colecţia Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu” (prezentată de dl dr. Alexandru Gh. Sonoc, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu), „Constantin Brâncoveanu, continuator în dezvoltarea limbii literare române. Un exemplar al Bibliei lui Şerban Cantacuzino în laboratorul de conservare” (Cristina Marta Ursescu, Iaşi, Complexul Muzeal Naţional „Moldova”, „Primul Război Mondial în operele artiştilor plastici germani din Transilvania” (dr. Gudrun-Liane Ittu, Institutul de Cercetări Socio-umane, Sibiu) etc.

În încheiere vom menţiona buna organizare a Sesiunii de comunicări, înalta calitate a comunicărilor prezentate, care, aşa cum au promis organizatorii, vor fi publicate în următorul volum al culegerilor de studii „Acta terrae fogarasiensis”[1].

9-10 septembrie 2014