Curriculum Istoria contemporană a Europei de est

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA  DE ISTORIE ŞI FILOZOFIE

Departamentul Istoria Românilor, Istoria Universală şi Arheologie

 

 

 

Aprobat de Consiliul profesoral al facultăţii

 

Proces verbal nr.___

 

 

 

 

CURRICULUM

la disciplina

Istoria contemporană a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est

 

 

Anul II, semestrul IV

 

 

 

 

 

AUTOR: prof. univ., dr. – hab. Anatol Petrencu

Aprobat la şedinţa departamentului

Proces verbal nr.  ___

Şef al Departamentului, prof. univ., dr. hab.                    Ion Eremia

 

 

 

 

 

 

 

 

CHIŞINĂU 2014

 

 

 

 

                                                                 

 

 

 

 

 

 

PRELIMINARII

 

            Curricula disciplinei  „Istoria contemporană a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est” este destinată studenţilor de la Facultatea de Istorie şi Filosofie, anul II, şi are drept scop de bază formarea unei concepţii ştiinţifice moderne despre constituirea şi evoluţia societăţii contemporane în ţările Europei Centrale şi de Sud-est: cultivarea deprinderilor la studenţi privind interpretarea izvoarelor istorice ale epocii, cunoaşterea bibliografiei actuale. Unul din scopurile de bază al cursului îl constituie familiarizarea studenţilor cu problemele discutabile pe aceste probleme, aprofundarea legăturii „cauză-efect” şi „cauză-consecinţe”, educarea la studenţi a aptitudinilor de cercetător ştiinţific.

            Însuşirea de către studenţi a cursului dat are un rol deosebit în formarea unui specialist versat în domeniul istoriei.

Obiectivele generale ale disciplinei „Istoria contemporană a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est”

 

La nivel de cunoaştere şi înţelegere:

Ø  să identifice problematica cursului şi să definească noţiunile specifice disciplinei;

Ø  să identifice regiunile istorico-geografice ale ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est;

Ø  să cunoască criteriile periodizării istoriei contemporane universale şi trăsăturile de bază ale fiecărei perioade;

Ø  să pună accent pe problemele-cheie ale obiectului şi modul lor de tratare în istoriografie;

Ø  să caracterizeze anumite evenimente şi fenomene din istoria contemporană a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est;

Ø  să caracterizeze anumite personalităţi din istoria contemporană a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est;

Ø  să identifice particularităţile istoriei contemporane ale statelor din Europa Centrală şi de Sud-est;

Ø  să sintetizeze factorii care au contribuit la formarea particularităţilor în evoluţia istoriei contemporane ale popoarelor din Europa Centrală şi de Sud-est;

Ø  să identifice elementele specifice ale istoriei contemporane ale ţărilor comuniste;

să distingă trăsăturile comune în evoluţia statelor din Europa Centrală şi de Sud-est în perioada contemporană;

Ø  să identifice sursele documentare relevante în baza cărora poate fi studiată istoria contemporană a popoarelor din Europa Centrală şi de Sud-est;

 

La nivel de aplicare

Ø  să identifice particularităţile societăţii contemporane, comparativ cu societatea modernă;

Ø  să utilizeze noţiunile specifice istoriei contemporane ale popoarelor din Europa Centrală şi de Sud-est;

Ø  să structureze teoriile cu privire la originile şi interpretările contemporane a acestora privind popoarele din Ţările Europei Centrale şi de Sud-est;

Ø  să compare anumite fenomene sau/şi evenimente din istoria contemporană a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est;

Ø  să stabilească similitudini dintre fenomenele sau/şi evenimentele din istoria occidentală contemporană şi fenomenele sau/şi evenimentele din istoria Europei Răsăritene;

Ø  să argumenteze existenţa unor particularităţi economice, sociale şi politice în evoluţia ţărilor şi/sau regiunilor din Europa Centrală şi de Sud-est; 

Ø  să clasifice particularităţile istoriei contemporane ale ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est;

Ø  să determine cauzele particularităţilor în evoluţia istorică a unor ţări sau/şi state;

Ø  să compare evenimente şi fenomene din istoria ţărilor/statelor europene în diferite perioade ale epocii contemporane;

Ø  să sistematizeze fenomenele şi evenimentele caracteristice unor ţări ale Europei Centrale şi de Sud-est în epoca contemporană;

Ø  să stabilească interdependenţa dintre fenomenele şi/sau evenimentele istoriei contemporane occidentale şi fenomenele şi/sau evenimentele istoriei contemporane ale ţărilor răsăritene;

Ø  să utilizeze diferite tipuri de izvoare istorice specifice disciplinei;

Ø  să argumenteze rolul şi contribuţia ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est în istoria universală contemporană;

Ø  să aplice metode eficiente în cercetarea şi predarea istoriei contemporane a Europei de Sud-est.

La nivel de integrare

Ø  să stabilească locul şi rolul popoarelor din Europa Centrală şi de Sud-est în istoria universală contemporană;

Ø  să argumenteze importanţa studierii şi utilitatea practică a istoriei contemporane din Europa Centrală şi de Sud-est;

Ø  să aprecieze, în mod adecvat, rolul factorilor etnic, confesional, economic şi politic în evoluţia ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est;

Ø  să estimeze contribuţia popoarelor din Europa Centrală şi de Sud-est în istoria universală contemporană;

Ø  să interpreteze rolul religiei, şi în special al factorului ortodoxiei, în evoluţia ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est în perioada contemporană;

Ø  să estimeze naţionalismul islamic şi extremismul albanez din Kosovo şi din alte regiuni conflictuale;

Ø  fundamenteze rolul şi consecinţele conflictelor politice, etnice şi confesionale din Europa de Est;

Ø  să elaboreze proiecte de soluţionare ale conflictelor etno-confesionale din fosta Iugoslavie şi din alte regiuni conflictuale;

Ø  să evalueze problemele specifice ale continentului european;

Ø  să propună metode eficiente de soluţionare a lor;

Ø  să cunoască trăsăturile generale şi cele particulare ale societăţii contemporane Est-europene în comparaţie cu societatea contemporană din vestul Europei şi din ţările Asiei;

Ø  să aprecieze impactul şi gradul de influenţă ale evenimentelor şi fenomenelor din Federaţia Rusă asupra cursului istoriei universale contemporane.

 

ADMINISTRAREA CURSULUI

 

Codul disciplinei

din planul de studii

Denumirea disciplinei

Responsabil de disciplină

Semestrul

Total ore

Evaluarea

Nr. de

credite

Total

inclusiv

C

S

L

LI

S.01.0.0.03

Istoria contemporană a ţărilor din Europa Centrală şi de Est

Anatol Petrencu

4

154

39

30

-

24

Examen

 

5

 

IV. Unităţi de conţinut şi repartizarea orientativă a orelor

 

Nr. d/o

Unităţi de conţinut

Ore

Curs

Seminar

Lucrul individual

 

Introducere. Obiectul de studiu. Periodizarea istoriei contemporane universale. Probleme fundamentale şi structura cursului. Izvoare şi literatura.

Declanşarea Război mondial (1914-1918). Mondializarea conflictului. Revoluţia din Februarie 1917. Rusia democratică.

 

2

-

6

 

Lovitura de stat bolşevică din noiembrie 1917. Încheierea Primului Război Mondial. Urmările lui.

Seminar: Războiul civil din Rusia: cauzele, desfăşurarea, urmările.

 

2

 

 

 

 

2

6

 

Constituirea Statului sovietic, ca stat al partidului unic. Formarea URSS.

Represiunile politice (Teroarea roşie). Lichidarea proprietăţii private şi pieţii libere. De la „Comunismul de război” la Noua politică economică.

Politica externă a Rusiei sovietice şi a URSS (1917-1939). Internaţionala a III-a comunistă.

 

Seminar: Represiunile politice în URSS. Gulagul, rolul acestuia în economia URSS. Foametea organizată. Marea teroare din 1937-1938.

 

2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

6

 

Destrămarea Imperiului austro-ungar şi constituirea statelor independente în Europa de Sud-est. Problemele organizării naţional-statale după încheierea Primului Război Mondial. Etapele formării statelor sud-slave. (Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia).

Polonia în anii 1918-1939.

Seminare: Bulgaria în anii 1918-1940.

Iugoslavia în anii 1918-1941.

 

4

 

 

 

 

 

 

 

2

6

 

Relaţiile internaţionale în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial. Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Intrarea URSS în război.

Războiul germano-sovietic. Cauzele înaintării rapide a trupelor aliate. Bătălia de la Moscova. Land-lise. Bătăliile de la Stalingrad şi Kursk. Relaţiile URSS cu Polonia (crima de la Katyn (1940), ruperea relaţiilor diplomatice cu Polonia, 1943).

Înaintarea Armatei roşii în 1944-1945. Problemele statelor Europei Centrale şi de Sud-est în cadrul Conferinţelor internaţionale (Teheran, Ialta, Potsdam).

 

Seminare: Insurecţia din Varşovia (1944). Urmările celui de-al Doilea Război Mondial pentru URSS, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia şi Bulgaria.

Seminar: Lucrare de control: Ţările din Europa Centrală şi de Sud-est în anii 1917-1939

 

6

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

 

 

 

2

6

 

Politica marilor puteri faţă de ţările din Europa Centrală şi de Sud-est în anii post-belici. Instaurarea regimurilor comuniste în Polonia, Ungaria, Bulgaria, Albania RDG şi Iugoslavia. Impunerea stalinismului în economie şi viaţa politică internă (represiunile politice, industrializarea, colectivizarea agriculturii). CAER. Tratatul de la Varşovia.

 

Seminare: Tentative de destalinizare a statelor Europei Centrale şi de Sud-est: discursul lui Hruşciov din februarie 1956 şi urmările politicii de „dezgheţ” în Ungaria şi Polonia)

 

4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

4

6

 

URSS în anii 1953-1964. Luptele pentru succesiunea şi apariţia proiectului hruşciovist. Limitele dezgheţului hruşciovist. De la derapajele economice la mitul comunismului. O înlăturare instituţionalizată.

Seminar: Politica externă a URSS: de la confruntare directă la „coexistenţa paşnică” (1953-1964).

 

2

 

 

 

 

 

 

2

6

 

URSS în anii 1964-1980. Revenirea la practicile staliniste. Stagnarea economică.

Noile reforme economice în ţările Europei de Sud-est. „Primăvara de la Praga” (1968). Incapacitatea ţărilor comuniste de a trece la faza intensivă de creştere. Înflorirea mafiilor. Blocajul puterii.  

2

-

6

 

URSS şi ţările din Europa de Sud-est în perioada anilor 1980-1991.

Criza regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Sud-est.

 

Seminar. Criza regimului comunist în Polonia. „Solidaritatea”. Rolul Bisericii catolice în demolarea comunismului. Papa Ioan Pavel al II-lea, rolul lui în istoria Poloniei.

 

2

 

 

 

 

 

 

2

6

 

Destrămarea URSS: cauze şi urmări. Constituirea CSI. Conflictele din cadrul CSI.

 

Seminar: Politica Federaţiei Ruse în cadrul CSI (susţinerea regimurilor separatiste; războiul cu Georgia, raptul Crimeii, războiul cu Ucraina etc.)

 

2

 

 

 

 

2

6

 

Criza regimului comunist în Iugoslavia. Destrămarea sângeroasă a Iugoslaviei. Constituirea statelor independente pe teritoriul fostei Iugoslavii. Problemele de ordin intern. Integrarea în Uniunea Europeană.

 

Seminar: Conflictele îngheţate de pe teritoriul fostei Iugoslavii (Kosovo ş.a.)

 

4

 

 

 

 

 

 

2

6

 

De la socialism la libertate: Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Albania, dezvoltarea lor economică, integrarea europeană, aderarea la NATO, problemele interne.

 

Seminar: Bulgaria pe drumul de la comunism spre democraţie.

 

4

 

 

 

 

 

2

6

 

Statele Europei Centrale şi de Sud-est în sistemul relaţiilor internaţionale (1991-2014/15)

 

2

-

6

 

Încheierea Cursului.

1

 

6

 

Seminare:Lucrare de control: Ţările Europei Centrale şi de Sud-est în perioada postbelică (1945-2014/15)

 

 

 

2

6

Total

39

30

24

 

 

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI CONŢINUTURI

 

Obiectivele de referinţă

Conţinuturi

să determine conţinutul cursului şi obiectivele cursului;

să explice semnificaţia termenilor-cheie din istoria contemporană (ex.: bolşevism, fascism, „război rece”, democraţie populară, neocolonialism, represalii, independenţă);

să identifice pe hartă regiunile istorico-geografice ale Europei Centrale şi de Sud-est;

să descrie evenimentele principale din perioada contemporană în succesiunea lor istorică (ex.: instaurarea regimurilor totalitare, evoluţia regimurilor democratice, crearea organismelor internaţionale);

să distingă ţările fiecărei regiuni istorico-geografice;

să identifice perioadele istoriei contemporane ale ţărilor din Europa de Sud-est;

să compare periodizarea istoriei contemporane a ţărilor Europei de Est;

să argumenteze limitele cronologice ale perioadei contemporane pentru ţările din Europa de Est;

 

Obiectul şi conţinutul disciplinei „Istoria contemporană a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est”. Scopul, obiectivele, conţinutul şi necesitatea studierii cursului.

 

 

să distingă modificările teritoriale survenite în Europa de Est conform sistemului de tratate Paris-Washington;

să caracterizeze situaţia ţărilor Europa de Est în ajunul Primului Război Mondial (Imperiul Otoman; Austro-ungar);

să interpreteze hotărârile Conferinţelor de pace de la Paris în privinţa noii repartizări a zonelor de influenţă în Europa de Sud-est;

să evalueze rolul Imperiului Rus în evoluţia evenimentelor din Europa de Sud-est;

Declanşarea Primului Război Mondial. (1914-1918). Mondializarea conflictului. Revoluţia din Februarie 1917. De la Revoluţia „burgheză” la cea bolşevică (februarie-octombrie 1917). Criza balcanică. Sud-estul Europei în sistemul relaţiilor internaţionale. Consecinţele primului Război Mondial.

 

să determine schimbările survenite în statutul ţărilor Asiei şi africii după primul război mondial;

să identifice  cauzele activizării mişcărilor de eliberare naţională în ţările Asiei după primul război mondial;

să analizeze mişcările de eliberare naţională în China, India, Iran şi Turcia;

să compare şi să determine specificul mişcărilor naţionale ale unor ţări din Asia;

să estimeze rezultatele şi consecinţele acţiunilor şi mişcărilor naţionale în ţările Asiei (China, India, Afganistan; Iran; Turcia).

Transformarea loviturii de stat în revoluţie comunistă. Instituţionalizarea bolşevismului. Primele decrete. Lichidarea proprietăţii private şi pieţii capitaliste. Dictatura politică, dizolvarea Adunării constituante. Statul partidului unic.

Internaţionalizarea Revoluţiei.

 

să identifice cauzele războiului civil;

să determine trăsăturile specifice ale războiului civil;

să estimeze şi să aprecieze politica „comunismului de război”;

să explice criza „comunismului de război” şi necesitatea cotiturii din martie 1921;

să aprecieze rolul răscoalelor ţărăneşti, insurecţia de la Kronstadt (februarie-martie 1921) în schimbarea politicii partidului bolşevic;

a identifica instrumentele prin care bolşevicii îşi exercitau politica lor de teroare.

Anii de supravieţuire şi de formare a Statului Sovietic (1918-1921). De la Brest-Litovsk la războiul civil. Desfăşurarea războiului civil. Comunismul de război. Criza „comunismului de război” şi cotitura din martie 1921.

Să determine cauzele destrămării imperiilor Otoman şi Austro-ungar;

Să identifice premisele constituirii statelor independente în Europa de Sud-est;

Să estimeze problemele principale de adaptare: teritoriale, politice, economice şi sociale;

Să stabilească etapele formării statelor din Sud-estul european;

Să cunoască şi să aprecieze schimbarea frontierelor între statele nou-create.

Destrămarea Imperiului austro-ungar şi constituirea statelor independente în Europa de Sud-est. Problemele organizării naţional-statale după încheierea Primului Război Mondial. Etapele formării statelor sud-slave. (Bulgaria, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia).

Argumentaţi motivele pentru că Lenin a introdus NEP-ul în 1921;

De ce era Lenin dispus să accepte renaşterea „micii burghezii şi a capitalismului”;

Estimaţi impactul pe care NEP-ul l-a avut asupra economiei sovietice;

Argumentaţi în ce măsură a reuşit NEP-ul să echilibreze balanţa economică?;

Să analizeze evoluţia NEP-ului între 1921 şi 1924;

De ce politica NEP-ului a fost abandonată de Stalin?.

Anii Nep-ului (1921-1928). Premisele teoretice şi dezbaterile privind căile de dezvoltare. Ambiguitatea şi incoerenţa Nep-ului. Luptele politice pentru putere (1922-1927). „Ultima bătălie a lui Lenin”. Moartea lui Lenin şi însuşirea moştenirii Leniniste. Sfârşitul Nep-ului (1929).

Să determine dificultăţile edificării statelor din Sud-estul Europei;

Să aprecieze moştenirea dezastruoasă a imperiilor în ţările Europei de Est;

Să stabilească diferenţele între gradele de dezvoltare socială şi economică ale ţărilor Europei de Est;

Să estimeze politica naţională şi atitudinea faţă de minorităţile naţionale în statele Europei de Est;

Să stabilească şi aprecieze diversitatea curentelor ideologice în statele Europei de Est.

Modificarea hărţii politice a Europei de Sud-Est. Statutul ţărilor nou formate. Problemele naţionale şi teritoriale. Politica externă a statelor nou constituite. Curente ideologice în perioada interbelică (1918-1940).

Să estimeze şi să aprecieze „Decretul asupra păcii”, redactat de V. Lenin, document de program al diplomaţiei sovietice;

Să estimeze şi să aprecieze „Problemei Ruse” în relaţiile internaţionale în anii 1918-1920;

Să explice de ce Germania a devenit un partener privilegiat pentru URSS?;

Să determine condiţiile în care a fost posibilă recunoaşterea diplomatică a URSS;

Să aprecieze „noul curs” al diplomaţiei sovietice;

Să estimeze consecinţele Pactului sovieto-german.

URSS în relaţiile internaţionale (1921-1941). Marele orientări ale politicii externe sovietice în timpul Nep-ului. Germania, un partener privilegiat în Europa. Relaţii dificile cu Marea Britanie şi Franţa. URSS în jocul „securităţii colective” (1934-1939). Pactul Germano-sovietic şi expansionismul sovietic (1939).

Să argumenteze necesitatea istorică a modernizării Rusiei;

Să determine consecinţele colectivizării agriculturii;

Să determine scopurile şi rezultatele industrializării;

Un deceniu hotărâtor (1930-1940). „Marea cotitură (1929-1933)”. Colectivizarea agriculturii. Primul plan cincinal: industrializarea, revoluţia culturală şi socială.  Marea teroare.

Să analizeze direcţiile principale ale invaziei fasciste, conform planului „Barbarossa”;

Să determine cauzele insucceselor Armatei Roşii în prima perioadă a războiului;

Să analizeze operaţiile militare sovietice din iarna şi vara anului 1943;

Să estimeze rolul ajutorului aliaţilor -„Lend-Lease”.

Războiul sovieto-germen (1941-1945). „Planul Barbarossa”, succesele şi limitele „Blitzkrieg-ului”. Cotitura în război (vara 1942-vara 1943). Stalingrad şi Kursk: două victorii sovietice decisive. Consecinţele războiului. Ordinea stalinistă (1945-1953).

Să estimeze „Noua ordine” sovietică în Europa de Est;

Să determine interesele Marilor Puteri în Europa de Est;

Să interpreteze concepţia sovietică de „democratizare” a ţărilor din Sud-Estul Europei;

Să determine etapele de stabilire a dominaţiei comuniste asupra estului Europei;

Să estimeze trăsăturile comune ale statelor comuniste din Europa Răsăriteană;

Să aprecieze cauzele excluderii Iugoslaviei din Cominform (1948);

Să explice cauzele desprinderii de stalinism a statelor din Sud-estul Europei.

 

Soarta popoarelor Balcanice după cel de-al Doilea Război Mondial. Politica marilor puteri faţă de ţările din Europa de Est şi de Sud-Est. Comuniştii preiau puterea. Stalinismul Est- European, şi desprinderea de stalinism (1945-1956).

Să identifice începuturile şi accesul la putere a lui Hruşciov, liderilor politici (Hruşciov, Beria, Molotov);

Să determine cauzele destalinizării regimului sovietic;

Să explice condiţiile în care a apărut proiectul hruşciovist de construcţie a societăţii comuniste în URSS;

Să estimeze conceptul coexistenţei paşnice în noile condiţii ale anilor 50;

Să interpreteze criza rachetelor din Cuba şi aplanarea conflictului;

Să aprecieze înlăturarea lui Hruşciov de la putere.

 

 

URSS în anii (1953-1964). Luptele pentru succesiunea şi apariţia proiectului hruşciovist. Limitele dezgheţului hruşciovist. De la derapajele economice la mitul comunismului. O politică externă voluntaristă. O înlăturare instituţionalizată.

Să explice conceptul de relansare a economiei sovietice;

Să estimeze condiţiile în care au apărut experienţele de inspiraţie liberală

Să determine cauzele reformelor din 1965;

Să explice cauzele incapacităţii URSS de a trece la faza intensivă de dezvoltare.

 

URSS în anii 1964-1980. Experienţele de inspiraţie liberală. Noile reforme economice în ţările Europei de Sud-est. „Primăvara de la Praga” (1968). Incapacitatea ţărilor comuniste de a trece la faza intensivă de creştere. Înflorirea mafiilor. Blocajul puterii.

 

Să estimeze conceptul „Implozia”;

Să determine condiţiile în care a fost posibilă ofensiva gorbaciovistă;

Să aprecieze rolul istoric a lui Gorbaciov în dezintegrarea Imperiului Sovietic;

Să estimeze reacţiile partidelor comuniste din blocul est-european;

Să explice conceptul de „Balcanizare a Iugoslaviei”;

Să interpreteze reformele economice din Europa de Est după falimentul comunismului.

 

Destrămarea URSS şi ţările din Europa de Sud-est în perioada anilor 1980-1991.

A estima „Efectul Gorbaciov”;

A determina schimbările decisive în societatea sovietică;

A identifica acţiunile în favoarea pluralismului politic;

A estima efectul puciului din august 1991 şi victoria lui B. Elţin;

A explica fenomenul prăbuşirii lente a regimurilor comuniste în Europa de Est;

A interpreta procesul de democratizare a ţărilor din Sud-estul Europei.

 

Ofensiva Gorbaciovistă şi primele sale efecte. Anul de cotitură 1986. Reacţiile partidelor comuniste din blocul Est-european. Înlăturarea comuniştilor conservatori în ţările Sud-est ale Europei. Revoluţiile din 1989. Agonia finală (1990-1991). Cauzele destrămării sistemului comunist. Tranziţia de la comunism la capitalism. Democratizarea ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-est (1991-2014).

 

 

            SUGESTII PENTRU ACTIVITATEA INDIVIDUALĂ A STUDENŢILOR

 

Subiecte, probleme

Forme de realizare

Modalităţi de evaluare

Participarea ţărilor din Europa Centrală şi de Est în Primului Război Mondial.

 

Eseu

Lecturarea unei monografii, articol ştiinţific şi prezentarea rezumatului

prezentarea eseurilor

prezentarea rezultatelor studierii monografiilor

Mişcarea naţională în ţările Europei de Sud-est după Primul Război Mondial (1918-1920).

 

Studiu de caz

Referate, eseu

Elaborarea tezelor de licenţă

prezentarea rezultatelor investigaţiilor/cercetării documentelor/monografiilor/articolelor

susţinerea tezelor de licenţă

Ţările Europei Centrale şi de Est în perioada crizei economice mondiale şi în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial.

 

Eseu

Rezumatul unei monografii, articol ştiinţific

Elaborarea tezelor de licenţă

prezentarea eseurilor

prezentarea rezultatelor studierii monografiilor

susţinerea tezelor de licenţă

Particularităţile dezvoltării social-economice şi politice ale ţărilor din Sud-estul Europei în perioada 1918 – 1940.

Studiu de caz

Referate, eseurilor

Elaborarea tezelor anuale

Elaborarea tezelor de licenţă

prezentarea rezultatelor investigaţiilor/cercetării documentelor/monografiilor/articolelor

susţinerea tezelor de an şi licenţă

Dezmembrarea Imperiilor şi apariţia noilor state independente.

 

Eseu/studiu de caz

Referate, eseurilor

Elaborarea tezelor de licenţă

prezentarea rezultatelor investigaţiilor/cercetării documentelor/monografiilor/articolelor

susţinerea tezelor licenţă

Lupta ţărilor din Europa Centrală şi de Est pentru consolidarea independenţei economice şi politice. (exemplul Iugoslaviei).

Eseu

Lecturarea unei monografii, articol ştiinţific

Elaborarea tezelor de licenţă

prezentarea eseurilor

prezentarea rezultatelor investigaţiilor/cercetării documentelor/monografiilor/articolelor

susţinerea tezelor de licenţă

Mişcarea de nealiniere  a Iugoslaviei în anii „războiului rece”

Eseu/studiu de caz

Referate, eseurilor

Elaborarea tezelor de licenţă

prezentarea rezultatelor investigaţiilor/cercetării documentelor/monografiilor/articolelor

Prezentarea eseului

susţinerea tezelor licenţă

Specificul regional al regimurilor comuniste din Europa de Sud-est şi perspectiva lor istorică. Particularităţile regimului comunist din Iugoslavia.

Studiu de caz

Analiza datelor statistice

Eseu

Lecturarea unei monografii, articol ştiinţific

Elaborarea tezelor de licenţă

Prezentarea eseului

prezentarea rezultatelor investigaţiilor/cercetării documentelor/monografiilor/articolelor

susţinerea tezelor licenţă

Trăsături comune şi specifice ale dezvoltării noilor state din Europa de Est.

Studiu de caz

Analiza datelor statistice

Eseu

Lecturarea unei monografii, articol ştiinţific

prezentarea rezultatelor investigaţiilor/cercetării documentelor/monografiilor/articolelor

prezentarea eseului

susţinerea tezelor licenţă

Conflicte politice şi etno-confesionale în ţările din Europa Centrală şi de Sud-est.

 

Studiu de caz

Eseu

Investigaţie documentară

Elaborarea tezelor de licenţă

Prezentarea rezultatelor investigaţiilor documentare

Prezentarea eseului

susţinerea tezelor licenţă

 

 

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

 

Barbara Jelavich. Istoria Balcanilor, vol. II, Institutul European, Iaşi, 2000.

Crampton R. J. Europa Răsăriteană în secolul al XX-lea… şi după. Bucureşti, 2002.

Dan Lazăr. Europa de Sud-est în perioada contemporană. Ideologii, lideri, naţionalisme, Bucureşti, 2010.

Dmitri Merejkovski. Rusia bolnavă. Iaşi, 1996.

Eric Hobsbawm. Era extremelor. Bucureşti 1999.

Francoise Thom. Sfârşiturile comunismului. Iaşi, 1996.

Jean-Francoise Soulet. Istoria comparată a statelor comuniste din 1945 până în zilele noastre. Polirom, 1996.

Leon Donici. Revoluţia rusă. Bucureşti, 1996.

Mihail Gorbaciov. Memorii. Bucureşti, 1994.

Nicolas Werth. Istoria Uniunii Sovietice de la Hruşciov la Gorbaciov. Bucureşti, 2004.

Nicolas Werth. Istoria Uniunii Sovietice de la Lenin la Stalin. Bucureşti, Bucureşti, 2004.

Pierre Milza, Serge Berstein. Istoria secolului al XX-lea. 1900-1945. Ed. ALL, 1998.

Pierre Milza, Serge Berstein. Istoria secolului al XX-lea. 1945-1973. Ed. ALL, 1998.

Pierre Milza, Serge Berstein. Istoria secolului al XX-lea. După 1973. Ed. ALL, 1998.

Richard Pipes. Scurtă istorie a revoluţiei ruse, Bucureşti, 1998.

Stevan K. Pavlowitch, Istoria Balcanilor 1804-1945, Polirom, Iaşi, 2002.

Victor Sebestyen. 1989 – prăbuşirea Imperiului Sovietic. Bucureşti, 2009.

Vlad Tismăneanu. Revoluţiile din 1989. Între trecut şi viitor. Iaşi, 2005.

Volkogonov Dimitrii. Lenin: o nouă bibliografie. Bucureşti, 1994.

Lilia Zabolotnaia. Europa Centrală şi de Sud-Est. Epoca contemporană. Curs universitar, Chişinău, 2006.

Istoria Ţentralino-Vostocinoi Evropî, Sankt-Petresburg, 2009.

 

Curricula a fost verificată şi ajustată la Programul de studii pentru anul 2014-2015.

 

Prof. univ., dr.-hab. Anatol Petrencu

10 septembrie 2014

Comentariile nu sunt permise.