Rubrica: „Istoria în actualitate: o cronică a principalelor evenimente” (4)

1. 1 decembrie 2015 la Chişinău

1 decembrie este sărbătoarea naţională a tuturor românilor: la 1 decembrie 1918, prin decizia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, România a devenit în stat întregit. S-a împlinit visul unor întregi generaţii de intelectuali şi patrioţi români de a vedea poporul în cadrul aceleiaşi ţări.

Data de 1 decembrie a fost marcată şi la Chişinău. Ca o zi de sărbătoare. Românii basarabeni s-au felicitat cu acest prilej. Despre unirea Republicii Moldova cu România, ca o acţiune reparatorie şi ca o posibilitate de progres politic, economic, social, cultural etc. pentru naţiunea română reîntregită se vorbeşte tot mai mult. Un grup numeros de intelectuali a semnat un Apel către conducătorii celor două state româneşti ca aceştia să demareze procesul de reîntregire a poporului român (documentul a fost publicat în săptămânalul „Literatura şi Arta”[1]).

De remarcat, însă, ceea ce deja a scris dl profesor univ., dr. hab. Valeriu Dulgheru[2]: la Chişinău unioniştii s-au prezentat răzleţiţi. Nu repet ceea ce dl profesor a expus clar şi convingător. Completez doar cu câteva sugestii: era bine dacă unioniştii s-ar fi adunat la aceeaşi oră, într-un singur loc, altul decât Piaţa Marii Adunări Naţionale, ocupate de luni de zile de Platforma civică „Demnitate şi Adevăr”, liderii căreia resping (cel puţin deocamdată) ideea reîntregirii Neamului Românesc. Deci, în altă parte, toate formaţiunile unioniste să se fi unit într-un miting de cel mult o oră, la care să fi vorbit fiecare lider de partid (unionist) sau ONG (unionist) etc., etc., iar după această adunare comună, fiecare să-şi fi urmat propriul program.

Am mai scris şi repet: ne-unirea noastră mică din Republica Moldova nu poate înfăptui unirea mare cu Patria-mamă România! Este important să depunem eforturi sporite pentru a ne solidariza noi între noi, cu recunoaşterea necondiţionată a dezideratului Unirii şi respectarea altor convingeri (decât cea unionistă) ale noastre (religioase, politice etc.).

Seara, în Hotelul „Leo Grande”, Ambasada României a organizat tradiţionala recepţie. A vorbit dl Ambasador Marius Lazurcă şi primul ministru interimar Gheorghe Brega.

Lume multă. Unii din ea – românofobi notorii. Dar le plac recepţiile, organizate de români. M-am gândit: dacă destinul face să ne reîntregim mâine, atunci anume ei vor fi primii, care vor striga că toată viaţa lor au fost unionişti.

Să fie oare prezenţa profitorilor la recepţia, oferită de români, un indiciu ce marchează apropierea Unirii?

2. Omagiu marelui Nicolae Iorga

Ceva mai devreme, pe data de 27 noiembrie 2015 s-au împlinit 75 de ani de la moartea distinsului om de cultură, marelui istoric român Nicolae Iorga. Cu acest prilej, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Chişinău a avut loc o şedinţă de comunicări, organizate de istoricul, arhivistul şi publicistul Alexandru Moraru. În faţa celor prezenţi a fost expusă o amplă colecţie de cărţi, scrise de marele istoric, publicate şi retipărite în diferite oraşe ale României, în ani diferiţi.

Şedinţa de comemorare a început cu secvenţe din filmul artistic „Drumeţ în calea lupilor” (1988). După care subsemnatul am vorbit despre cum am făcut cunoştinţă cu opera lui Nicolae Iorga, fiind într-o documentare în anii 1988-1989, în România. Am vorbit despre atitudinea ostilă a lui N. Iorga faţă de agresiunea Germaniei naziste faţă de Polonia şi de solidaritatea istoricului cu poporul polonez. Apoi, am făcut trimitere la articolul domnului prof. univ. dr. Ioan Scurtu „75 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga”, publicat în revista „Art-Emis” pe data de 26 noiembrie 2015.

Am menţionat faptul că domnul prof. univ. dr. Ioan Scurtu s-a născut la 27 noiembrie 1940, în ziua în care fusese asasinat marele istoric român. Această coincidenţă l-a determinat pe domnul profesor Ioan Scurtu să îmbrăţişeze meseria de istoric.

În continuare a vorbit istoricul şi arhivistul Teodor Candu (USM), care a subliniat rolul arhivelor în cercetarea istorică şi ce atenţie deosebită a atras Nicolae Iorga studiilor arhivistice.

La şedinţa de comunicări au asistat liceeni, bibliotecari, persoane interesate de trecutul nostru.

A fost o realizare: şedinţa, organizată de colegul Alexandru Moraru, se pare, a fost singura în republica Moldova de comemorare a distinsului istoric român.

Felicitări, domnule Alexandru Moraru!

7. XII. 2015

anatol_petrencu@yahoo.com