Rubrica: „Istoria în actualitate: o cronică a principalelor evenimente” (7)

Marţi, 8 decembrie 2015, în incinta Sălii Europene a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, a avut loc cea de-a doua şedinţă a Clubului Istoricilor din Chişinău (CIC).

Invitatul CIC a fost dl dr. Vasile Şoimaru, autorul volumului „Românii din jurul României”, a vorbit în faţa celor prezenţi despre elaborarea, realizarea şi promovarea acestui ambiţios proiect istorico-cultural şi ştiinţific.

În una din călătoriile în zona munţilor Caucaz, unde sunt localităţi populate cu români din Basarabia (unii îşi zic „moldoveni”), şi unde a fost prezentată cartea „Românii din jurul României”, în discuţii cu localnicii de acolo, dlui Vasile Şoimaru i s-a spus că la Cotul Donului au murit mulţi români şi că ar fi cazul să viziteze acele locuri. Această sugestie l-a inspirat pe dl V. Şoimaru, care chiar de acolo a mers spre Don, în locul unde râul coteşte spre vest. A fost prima dumnealui deplasare, după care au urmat încă două.

În plus, alături de reporteriţa de la Radio România Internaţional, Roxana Iorgulescu-Bandrabur, dl Vasile Şoimaru a reuşit să realizeze un important interviu cu unul din puţinii veterani români în viaţă, participant la luptele de la Cotul Donului, Iosif Niculescu, care, la scurt timp după oferirea interviului, a decedat[1].

Documentându-se, dl Vasile Şoimaru a stabilit că în preajma Stalingradului, inclusiv – la Cotul Donului, au murit în lupte, de răni, de frig, în prizonieratul sovietic, sau au fost daţi dispăruţi 157 000 de militari români (din cadrul Armatei Române) şi încă 100 000 de etnici români, încadraţi în Armata Ungară.

Fiind în acele locuri, împovărate cu oseminte umane, dl V. Şoimaru a constatat că, spre deosebire de alte naţiuni (germani, italieni, maghiari etc.), care au ridicat însemne comemorative consângenilor lor, numai românii nu aveau nici un semn în acest sens. În prima expediţie, dl V. Şoimaru a improvizat din crengi o cruce, a lipit la ea un Tricolor românesc, decupat din propria carte, şi a înfipt-o în locul unde au murit ostaşii români.

Dl V. Şoimaru a vorbit despre lansările de carte (prima şi a doua ediţie), ecourile, provocate de această lucrare, ca, până la urmă, în vara acestui an să primească un SMS de la Bucureşti, prin care era anunţat că guvernul României (prim ministru Victor Ponta) a oferit bani pentru ridicarea unui monument în locul unde au murit la datorie militarii români. Incontestabil, este o victorie a dlui Vasile Şoimaru, care a putut sensibiliza opinia publică românească şi clasa politică de la Bucureşti.

În expediţia din septembrie 2013, împreună cu dl Vasile Şoimaru a fost părintele Viorel Cojocaru, care a oficiat un parastas pe moşia fostului hutor[2] Gromki.

Invitat la şedinţa CIC, părintele Viorel Cojocaru şi-a amintit prin câte greutăţi au trecut cei doi, realizând acea expediţie. Iniţial au căutat şi au găsit crucea făcută din crengi de dl V. Şoimaru în prima lui plecare la Cotul Donului. Au găsit-o, deteriorată puţin de timp. Apoi au mers spre Gromki pentru a ridica o altă cruce, din lemn, confecţionată în R. Moldova. Nu au reuşit să ajungă chiar la locul de destinaţie, dar au ridicat-o lângă fosta localitate. Crucea a fost învelită cu un tricolor românesc „de se vedea de la Kremlin”. Părintele Viorel Cojocaru a oficiat un parastas la acea cruce şi a vărsat „lacrimi în loc de vin”. Viorel Cojocaru: „Am tăiat panglica neagră a uitării şi de acum încolo în bisericile Patriarhiei Române, pe data de 19 noiembrie, vor bate clopotele în memoria eroilor români, căzuţi la Cotul Donului”.

Părintele Viorel Cojocaru spune că ar vrea să mai meargă o dată în acele locuri, în localitatea Kleţkaia, în special – la o biserică, în spatele căreia a fost săpată o groapă comună pentru românii căzuţi în război; să meargă pentru a oficia un prohod şi a instala o Troiţă mare, aşa cum ştiu românii s-o facă, fie din Basarabia, fie din Maramureş.

În dezbateri:

Istoricul Alexandru Moraru: a evidenţiat contribuţia dlui Vasile Şoimaru la recuperarea memoriei românilor, căzuţi la datorie. Domnia sa a amintit volumul „Mareşalul Ion Antonescu şi Basarabia”, publicat acum câţiva ani, în care au fost incluse documente referitoare la bătălia de la Cotul Donului şi informaţii privind Judeţul Tighina. Dl A. Moraru a invocat nume de militari, originari din acest judeţ, decedaţi la Cotul Donului (din Cârnăţeni, de exemplu).

Dl Alexandru Moraru a prezentat două cărţi, numite „Cartea de citire la istoria Moldovei”, redactate de propagandişti odioşi românofobi, cu un Cuvânt înainte, semnat de liderul grupării extremiste şi xenofobe, numită „Partidul socialiştilor”, Igor Dodon.

Amintim că reprezentanţii acestui grup în parlament au rupt harta istorică a României, perioada 1918-1940. Asta pe de o parte. Pe de alta – Dodon şi echipa publică (declarat) din banii grupării lui cărţi antiştiinţifice, xenofobe, propagandistice (în limbile rusă şi română, cu un tiraj astronomic, 5 000 exemplare fiecare carte) şi le distribuie „gratuit” în bibliotecile publice şi şcoli. Cu ce drept?

În discuţie s-au implicat ceilalţi participanţi la şedinţă. Vorbitorii au atras atenţia asupra momentelor de educaţie patriotică a tinerilor, dar şi a celor în vârstă, a monumentelor din anii dictaturii sovietice din Chişinău.

Dl Andrei Diaconu din Costeşti, Ialoveni, prezent la prima şi la cea de-a doua şedinţă a CIC, este pasionat de istoria antică a tracilor şi a studiat termenii lingvistici, întâlniţi la egiptenii antici (în special – Zeul Soarelui, numit „Ra”), dar şi în limba română (Ra-sare, adică soarele Ră-sare etc.) „Ra” este o noţiune fundamentală a limbii române”, a subliniat dl A. Diaconu. După o succintă prezentare a subiectului, l-am invitat pe dl A. Diaconu data viitoare să prezinte un studiu în formă scrisă.

O altă temă propusă pentru şedinţele viitoare ale CIC – istoria marinei moldoveneşti (evul mediu).

Dl Vasile Ciubuc a revenit la un subiect mai vechi al nostru – cum să numim CIC. Domnia sa propune: Asambleea (Academia) Adepţilor Adevărului Istoric (AAAI), care ar încadra în sine atât istoricii profesionişti, cât şi împătimiţii de trecutul popoarelor sau personalităţilor. Tema rămâne deschisă.

La cea de-a doua şedinţă a CIC au luat parte profesori universitari, feţe bisericeşti, elevi din clasele superioare ale liceelor „Vasile Alecsandri” şi „Cervantes”, foşti deportaţi în Siberia, medici etc.

Cea de-a treia şedinţă a CIC va avea loc a doua marţi a lunii ianuarie 2016.

În discuţie – cartea domnului General Ion Costaş despre războiul ruso-moldav din 1992.

12.XII.2015

anatol_petrencu@yahoo.com