Rubrica:

În întâmpinarea aniversării

a 25-a a proclamării Independenţei de Stat

a Republicii Moldova (RM)

O altă decizie PROASTĂ luată de conducerea RM, în cazul dat, concret – de preşedintele RM, Mircea Snegur, a fost aderarea RM la Comunitatea Statelor Independente (CSI).

În memoriile sale, dl Mircea Snegur explică parţial condiţiile în care a luat această decizie. El scrie, că preşedintele Parlamentului RM, profesorul Alexandru Moşanu, vice-preşedintele Parlamentului, liderul Frontului Popular din Moldova, Ion Hadârcă, alţi deputaţi, s-au pronunţat împotriva deplasării lui Mircea Snegur la Alma-Ata, capitala Kazahstanului, pentru a semna acordul de aderare a RM la CSI.

În pofida acestei situaţii, preşedintele Mircea Snegur a mers la Alma-Ata şi a semnat Acordul de creare a CSI, Declaraţia de la Alma-Ata, alte documente adiacente. „Şi atunci consideram, scrie Mircea Snegur, – dar şi acum consider ca am făcut un pas corect”[1].

Înainte de a analiza motivele luării acestei decizii, voi aminti că, în toamna anului 1991, la Floreşti, dl Mircea Snegur a declarat că „niciodată Moldova nu va face parte din CSI”[2].

Deja după semnarea aderării la CSI, la 24 decembrie 1991, Mircea Snegur a ţinut un discurs în Parlamentul RM, în care a expus motivele ce l-au determinat şi i-au permis să semneze Acordul de aderare la CSI.

Primul argument, adus în calitate de justificare, a fost următorul: „a) în Declaraţia de suveranitate a Republicii Moldova, adoptată de Parlament la 23 iunie 1990, se menţionează: „…ca stat suveran RSS Moldova are dreptul să intre în uniuni de state, delegându-le benevol unele împuterniciri, să retragă aceste împuterniciri sau să iasă din aceste uniuni în modul stabilit de tratatul respectiv…”[3]. Raţionamentul dlui M. Snegur a fost speculativ: Declaraţia de suveranitate nu a fost a Republicii Moldova, aşa cum scrie memorialistul, ci a Republicii Sovietice Socialiste Moldova, adică a unui stat, aflat în cadrul Imperiului Sovietic. Atunci, în iunie 1990, obţinerea suveranităţii, cu drepturile de care aminteşte dl M. Snegur, a fost un act politic important, progresist: fiind în componenţa URSS Moldova sovietică putea să semneze anumite acorduri, să iasă din anumite organizaţii politice (poate chiar din URSS?). E cu totul altceva – RM Independentă, adică ieşită deja din cadrul URSS, care-şi încetase existenţa.

Următoarele argumente, aduse de M. Snegur în vederea justificării aderării RM la CSI, au fost,  de asemenea, elaborate în cadrul URSS[4]. Aşa dar, proiectele, propunerile, demersurile, iniţiativele etc., venite din partea RSS Moldova, se încadrau într-un cadru politic, existent până la 27 august 1991, când Moldova sovietică mai era în componenţa URSS. După dizolvarea URSS acele iniţiative şi-au pierdut sensul. Sau, tocmai acele demersuri M. Snegur le-a adus drept probe pentru a argumenta în faţa deputaţilor moldoveni (post-factum!) aderarea RM la CSI.

În timpul citirii discursului în Parlament (1991) şi în momentul redactării memoriilor (2008) Mircea Snegur a insistat asupra problemelor economice, cu care s-ar fi confruntat RM, rămasă independentă: „Pentru asigurarea funcţionării economiei naţionale (integrate la maximum în economia fostului imperiu), în prezent, este pur şi simplu necesar de a menţine legăturile existente, care au început să se destrame văzând cu ochii…”[5].

Altfel spus: am divorţat de Federaţia Rusă (moştenitoarea de drept a URSS), dar am dorit, în continuare, să avem o gospodărie comună.

Bineînţeles, această gafă politică nu a rămas fără replici, venite din partea deputaţilor, intelectualilor, maselor largi de cetăţeni. Nu întâmplător, Parlamentul RM nu a ratificat acest Acord. El a fost promulgat de alt Parlament, cel constituit majoritar din Partidul Democrat Agrar, la 8 aprilie 1994.

Mircea Snegur conchide: „Nu am avut, niciodată, mustrări de conştiinţă că aş fi făcut un pas greşit, semnând Acordul şi Declaraţia de la Alma-Ata”[6].

Câteva lucruri ar fi de spus:

1. Ceea ce, se pare, nu a înţeles Mircea Snegur atunci, în 1991, dar şi acum, la redactare memoriilor (2008), este caracterul economiei URSS. Să nu fi auzit oare dl Snegur de stagnarea, ce cuprinsese economia sovietică, de fenomenul deficitului generalizat pe întreg cuprinsul Imperiului sovietic. Efortul depus de Gorbaciov şi echipa lui de a moderniza economia, adică de a implementa elemente ale economiei de piaţă, a suferit eşec. Apăruse disensiuni serioase între republici (inclusiv RSS Moldova) şi Centru; se pare că aportul republicilor unionale la bugetul unional era mai mare decât ceea ce primeau republicile îndărăt, din fondurile unionale. Şi alte momente, de care M. Snegur nu putea să nu ştie, asta pentru că era la conducerea RSS Moldova, apoi la cea a RM. Aşa dar, care era rostul să te uneşti din nou? Ce are astăzi de câştigat RM de la CSI? M. Snegur scrie, că deşi sunt anumite voci, care consideră că CSI este o organizaţie amorfă, totuşi ea (CSI) „a jucat un anumit rol pozitiv în perioada de tranziţie”[7].

2. Tranziţie de la ce spre ce? De la Comunitate (CSI) la Independenţa reală a RM, cam acesta ar fi răspunsul. În timp ce Uniunea Europeană (Tratatul de la Roma, 1957) s-a constituit ca o uniune de state ce avea drept scop asigurarea progresului economic şi social al ţărilor lor, în opinia părinţilor-fondatori ai CSI,  Comunitatea Statelor Independente s-a creat tocmai invers, pentru a se despărţi cât mai puţin dureros. Ei şi? Ne-a ferit oare CSI de Războiul ruso-moldav de pe Nistru (1992)? Despărţirea Georgiei de CSI (2008) a fost oare nedureroasă? A fost oare respectată buchea Acordului şi Declaraţiei de la Alma-Ata la anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă?

3. Mircea Snegur afirmă: „Până la urmă, nu am fost stresaţi de evenimente ieşite din comun, aidoma celor din prezent: creşterea preţurilor la gazele naturale, stoparea exportului în Rusia a produselor agricole, inclusiv a vinurilor noastre…”[8]. Mircea Ivanovici, ACUM, aşa cum afirmaţi Dvs., când cresc preţurile la gazele ruseşti, exportate în RM, când este oprit (împiedicat) exportul produselor noastre agricole în Rusia etc., Republica MOLDOVA NU MAI FACE OARE PARTE DIN CSI? A ieşit oare RM din CSI?

4. Este curios un moment: sub pretextul încălcării a nu ştiu ce drepturi în RM, atunci, în decembrie 1991, preşedintele Federaţiei Ruse Boris Elţin s-a pronunţat împotriva admiterii RM în CSI. De ce nu aţi plecat, domnilor?

Un alt fost preşedinte al RM, Vladimir Voronin a spus astfel: „CSI este o valiză fără mâner, pe care este dificil s-o duci, dar ţi-i milă s-o arunci”[9].

Aşa dar, în decembrie 1991, în pofida argumentelor irefutabile de neaderare la CSI, cu de la sine putere, Mircea Snegur comite o a doua gafă monumentală – include RM în CSI, organizaţie amorfă, fără legislaţie comună, fără monedă unică etc.

Totuşi, un Postscriptum sub formă de întrebare.

Ce a intervenit oare în viaţa dlui Mircea Snegur în intervalul de timp de la pronunţarea „Declaraţiei de la Floreşti” (RM) [octombrie 1991] de a nu adera la CSI, până la semnarea „Declaraţiei de la Alma-Ata” (Kazahstan) [decembrie 1991] de aderare a RM la CSI?

Pentru replici, comentarii, alte decizii prosteşti ale RM:

anatol_petrencu@yahoo.com