Ion Ungureanu ne-a părăsit…

Făceam doctoratul la Moscova (1982-1985) şi auzisem de la colegii mei basarabeni că la Teatrul Armatei Sovietice este prezentată piesa „Sfânta sfintelor” de Ion Druţă. Am mers la spectacol. Sala era plină. Jocul actorilor a fost excelent. La sfârşitul prezentării, alături de artişti, în scenă a fost invitat şi regizorul. Era Ion Ungureanu. Noi, basarabenii, eram plin de mândrie: în capitala URSS, cu atâtea alte teatre, iată că, şi noi avem unul în care se prezintă cu succes subiecte dureroase ale realităţilor sovietice. Şi o fac ai noştri. De fiecare dată când se juca „Sfânta sfintelor” mergeam la spectacol, invitând cu noi şi alte persoane, din alte locuri decât Moldova.

Tot la Moscova am fost prezent la premiera spectacolului „Biserica Albă” de Ion Druţă în regia lui Ion Ungureanu. A fost, de asemenea, un mare succes. Ne mândream cu cei doi Ioni, români basarabeni, care şi-au demonstrat talentul în capitala marelui imperiu sovietic. A fost un triumf al artei noastre.

Ion Ungureanu s-a implicat plenar în Mişcarea de Renaştere Naţională; în august 1991, cu vocea-i inconfundabilă, domnia sa a citit Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

În anii independenţei politice a R. Moldova Ion Ungureanu a fost în fruntea procesului de revenire la valorile noastre naţionale, româneşti; el a susţinut întotdeauna dreptatea, adevărul, valoarea.

Ion Ungureanu a participat cu un discurs de neuitat la mitingul de dezvelire a monumentului din faţa gării (Chişinău), ridicat în memoria celor deportaţi în Siberia de regimul criminal sovietic. În ultimul timp, înainte de a cădea la pat, Ion Ungureanu a citit la Postul de Radio „Vocea Basarabiei” câteva texte, referitoare la marile gafe, comise de conducerea Republicii Moldova pe parcursul anilor de independenţă, greşeli urmările cărora noi, românii basarabeni, le simţim pe pielea noastră şi acum, în 2017.

Chipul luminat al maestrului Ion Ungureanu va rămâne veşnic în memoria noastră şi a generaţiilor următoare.

Dumnezeu să-l odihnească.

Anatol Petrencu, istoric.

29 ianuarie 2017

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva