Pe data de 28 iunie 2017, cu prilejul împlinirii a 77 de ani de la cotropirea de către URSS a teritoriilor româneşti – Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, a câtorva insule de la Gurile Dunării, la Cimişlia, în faţa monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, a avut loc un miting, organizat de Societatea cultural-istorică „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. În faţa celor adunaţi cu acest prilej a vorbit doamna Anastasia Balmuş, preşedintele Societăţii cultural-istorice „Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Dumneaei a explicat semnificaţia zilei de 28 iunie 1940 pentru România, pentru populaţia acesteia, mai ales a celei căzute în robia bolşevică. Discursul doamnei Anastasia Balmuş a fost completat de alţi activişti ai Societăţii nominalizate.

A urmat o adunare a membrilor şi simpatizanţilor Societăţii cultural-istorice „Ştefan cel Mare şi Sfânt”, care s-a desfăşurat în incinta Primăriei oraşului Cimişlia. În cadrul întrunirii au fost dezbătute subiecte de istorie, legate de raptul teritorial din 28 iunie 1940: pentru populaţia ocupată de sovietici au început zile negre de adevărat coşmar. Trupele NKVD au împuşcat pe loc sau au trimis în Siberia oameni politici basarabeni, inclusiv – membri ai Sfatului Ţării, au naţionalizat pământul, fabricile, uzinele, băncile, mijloacele de transport, au sărăcit populaţia prin schimbul de lei pe ruble. Pe teritoriile ocupate bolşevicii au format un stat artificial, numit RSS Moldovenească, au introdus grafia chirilică, au adus administratori din Federaţia Rusă sau Ucraina. În noaptea de la 12 spre 13 iunie 1941, sovieticii au realizat primul val de deportări din Basarabia. Dar urgiile au continuat şi după 1944: nefiind instruiţi, necunoscând limba rusă, basarabenii au fost mânaţi pe sectoarele cele mai primejdioase ale Frontului de est şi folosiţi în calitate de carne de tun. A urmat Foametea din 1946-1947, provocată de politica dementă a comuniştilor sovietici, care a secerat 200 000 de oameni (10 % din populaţie), apoi al doilea val de deportare (în noaptea de la 5 spre 6 iulie 1949) şi al treilea, în martie-aprilie 1951.

Participanţii la întrunire nu au vorbit doar despre cele trecute, ci şi de situaţia actuală din Republica Moldova (RM). Vorbitorii şi-au expus indignarea faţă de politica de rusificare forţată, promovată de actualul preşedinte al RM Igor Dodon, de supunere a RM faţă de Federaţia Rusă.

În urma amplelor dezbateri, participanţii la eveniment au redactat următoarea

DECLARAŢIE

Noi, membrii şi simpatizanţii Societăţii cultural-istorice „Ştefan cel Mare şi Sfânt” din Cimişlia, întruniţi la mitingul şi şedinţa de comemorare a zilei tragice de 28 iunie 1940, am analizat evenimentele, desfăşurate acum 77 de ani şi urmările lor, am trecut în revistă starea de lucruri din Republica Moldova şi declarăm următoarele:

1. Considerăm data de 28 iunie 1940 ca una tragică pentru România, mai ales pentru populaţia căzută sub ocupaţie sovietică (aici au avut loc deposedări de avere, arestări în masă, asasinate, deportări în Siberia, trimiterea pe Front a bărbaţilor neinstruiţi, foametea provocată, rusificarea şi deznaționalizarea băştinaşilor). Este cinic şi fariseic a numi data de 28 iunie 1940 ca ziua „eliberării” Basarabiei.

2. Condamnăm politica de umilire a noastră de către preşedintele Igor Dodon, cerem încetarea promovării politicii cominterniste a moldovenismului antiromânesc şi antieuropean.

3. Facem apel către intelectualitatea din Republica Moldova să se implice plenar în apărarea şi promovarea valorilor noastre naţionale, româneşti şi europene, să combată cu vehemenţă politica de deznaţionalizare a populaţiei prin introducerea numitei „Istorie a Moldovei”, prin impunerea sintagmei „limba moldovenească”, prin preconizata trecere a alfabetului la grafia chirilică.

4. Ne adresăm Mitropolitului Chişinăului şi întregii Moldove Vladimir să nu se implice în politică; condamnăm implicarea preoţilor în promovarea şi susţinerea unor politicieni, străini intereselor noastre naţionale.

Au votat „pro” – unanim.

Cimişlia, 28 iunie 2017.

Pentru confirmare,

prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, preşedintele INIS „ProMemoria”

anatol_petrencu@yahoo.com