ACADEMIA ROMÂNĂ: COMEMORAREA VICTIMELOR DEPORTĂRII STALINISTE

Pe data de 4 iulie 2017, în Aula Academiei Române (Bucureşti, Calea Victoriei, nr. 125), a avut loc ședința de prezentare a rezultatelor de cercetare a programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” și seriei de volume „Arhivele memoriei”. Evenimentul a fost dedicat comemorării victimelor deportărilor staliniste din Basarabia şi nordul Bucovinei. 04

Şedinţa a fost deschisă de academicianul Dan Berindei, care, după un cuvânt de salut, a oferit microfonul domnului academician Victor Spinei, vice-preşedinte al Academiei Române. Domnia sa a trecut în revistă diverse cazuri de deportări ale unor grupuri de populaţie, aducând exemple din istoria universală. Însă deportările staliniste, a subliniat istoricul, s-au evidenţiat prin cruzimea şi cinismul fără egal în istorie. Pentru tema de astăzi, aportul colegilor de la Chișinău este esențial din mai multe motive. Una, statutul din ce în ce mai pregnant al istoriografiei din Republica Moldova, oamenii care s-au specializat, care au realizări foarte frumoase, calitatea lor profesională. Al doilea aspect, arhivele referitoare la tema pe care o discutăm și care se găsesc cu prioritate la Chișinău sau în centre rusești la care dumnealor au acces. Tematica deportărilor nu este numai zăgăzuită de perioada contemporană, deportările au avut loc din negura istoriei. … Tema deportărilor este o temă foarte sensibilă. … Nu a fost deloc de mirare că în 1944 s-a produs al doilea mare exod al românilor din Basarabia în România, un exod care a costat extrem de mult, mai ales pentru frații basarabeni. 02

În continuare, noi, istoricii de la Chişinău şi Bălţi, angajaţi în realizarea Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941 şi 1944-1953”, am prezentat principalele obiective de realizat ale Programului de Stat, precum şi colecţia de volume „Arhivele Memoriei”[1]. Prin Programul de stat, pentru prima dată în Republica Moldova, începând cu 2015, a demarat un complex de cercetări interdisciplinare a memoriei și traumei colective, mărturiile supraviețuitorilor fiind o sursă documentară , colectarea, sistematizarea și cercetarea căreia nu poate fi amânată. Realizarea acestui proiect extinde considerabil cunoștințele despre perioada și mecanismele de constituire a regimului totalitar-comunist în RSS Moldovenească în anii 1940-1941, 1944-1953, oferind o bază de date complexă în abordarea memoriei post-totalitare și proceselor de reconciliere în societatea din Republica Moldova.

Subsemnatul, am expus comunicarea „De ce era necesar un asemenea proiect?”, în care am evidenţiat principalele momente prin care a trecut populaţia Basarabiei în perioada anilor 1940 – (raptul Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, teritorii româneşti, de către URSS) – 1953 (anul morţii lui Iosif Stalin şi slăbirea regimului totalitar sovietic). În acel interval de timp sovieticii au realizat trei valuri de deportări, au mobilizat pe Frontul de Est bărbaţi neinstruiţi, trimişi pe cele mai primejdioase sectoare, au provocat Foametea din 1946-1947, care a secerat 200 000 de oameni, sau 10 % din populaţia RSS Moldoveneşti. Recuperarea memoriei martorilor oculari ai acelor evenimente, marcate de crime, dar şi de demnitate din partea persoanelor supuse represiunilor, este de datoria nu doar a rudelor, persoanelor supuse deportărilor sau înfometării, nu doar a specialiştilor (istoricilor, psihoanaliștilor, sociologilor etc.), ci a societăţii în ansamblul ei.

Conf. univ. dr. Virgiliu Bîrlădeanu (Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei), secretarul ştiinţific al Programului de Stat, a prezentat comunicarea „Particularităţi zonale, dificultăţi metodologice, valori identitare: ce ne poate spune astăzi acest proiect”.

A urmat la tribună dna conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru de la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei (Chişinău), care a vorbit despre „Martori şi memorie sensibilă: recuperarea unei experienţe istorice traumatice”. Supusă timp îndelungat dictatului tăcerii, memoria victimelor ocupației sovietice în spațiul Pruto-nistrean a fost până relativ nu demult inaccesibilă atât cercetătorilor, cât și descendenților acestor persoane. Absența unor abordări sistematice și științifice a problemei memoriei și traumei regimului totalitar-comunist a determinat faptul că în societatea contemporană din Republica Moldova această memorie este încă fragilă, nefiind conștientizată și asumată de toate grupurile sociale. Prin aplicarea unei metodologii elaborate, aduse la zi cu teoriile occidentale, cercetările efectuate în cadrul Programului de Stat au reușit să asigure ralierea mărturiilor de i05storie orală relatate de supraviețuitorii regimului totalitar-comunist corpusului de surse istorice, antrenând toate atributele iminente documentului istoric. Iar conf. univ. dr. Zinaida Bolea (Universitatea de Stat din Moldova) a expus subiectul cu tema „Perspective psihanalitice asupra dimensiunilor traumatice în deportări”: Deportările reprezintă o situație existențială de limită și au presupus foarte multe traumatisme: iminența morții, pierderea persoanelor apropiate, incertitudinea privind viitorul, stigmatizarea, pierderea statutului social. Lucruri traumatice și frustrări grave care au impactat destinul acestor oameni. Altă caracteristică traumatică importantă acestui fenomen este nevorbitul acestui traumatism. Specificul deportărilor este că populația deportată nu a avut posibilitatea să vorbească despre cele întâmplate, nici în acea perioadă, nici după revenirea acasă, nici ulterior. Timp de decenii a urmat o tăcere asupra acestor evenimente, lucru care a influențat dinamica psihică a protagoniștilor acestui eveniment și, evident, a sporit acest traumatism. Aceste interviuri sunt prima posibilitate de a verbaliza cele întâmplate. … Sperăm, prin intervenția noastră, să favorizăm procesul de reflecție și de gândire asupra acestor procese traumatice.08

Suita de comunicări a fost încheiată de conf. univ. dr. Lidia Pădureac (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, care a prezentat cele trei volume „Arhivele Memoriei”, evidenţiind câteva direcții de cercetare a Programului prin valorificarea surselor citate. Studierea memoriei victimelor regimului stalinist în Basarabia cere un efort continuu de recuperare și valorificare. Explorarea acestui gen de amintiri ne ajută să înțelegem efectele indirecte și implicațiile de lungă durată produse de experiența deportării. Studiile de istorie orală permit să urmărim cum regimul sovietic a mutilat destinul persoanelor deportate, dar și acelor rămași acasă. … Studiile de istorie orală păstrează încărcătura emoțională a evenimentelor trăite în deportare și scot din anonimat secvențe inedite din viața de surghiun, întregind imaginea destinului pe care l-au avut basarabenii condamnați la deportare.

În încheierea sesiunii de comunicări, domnul academician Dan Berindei a avut cuvinte de laudă la adresa cercetătorilor, încadraţi în realizarea Programului de Stat, ceea ce ne-a încurajat şi mai mult în 07vederea definitivării cu succes a obiectivelor formulate în Program. Această sesiune își are rostul, în primul rând, pentru istorie, pentru locul istoriei, pentru memoria istoriei în general, care astăzi este în primejdie. Istoria nu este numai o arhivă a trecutului. Ea este și trebuie să fie, cum a fost întotdeauna, o învățătoare. Or, dacă dispare materia ei – ce ne mai învață mai departe și cum vor învăța generațiile care urmează? Locul cel mai traumatic, cel mai grav din întinsul românității – această deportare, care a avut loc în partea românității de răsărit, a fost o deportare de elite și este un fenomen pe care nu-l cunoaștem în destul.  Este necesar să păstrăm această memorie pe cât putem întreagă pentru că avem nevoie să nu uităm experiențele tragice care au avut loc. Trebuie să mărturisesc că este interesant însăși proiectul în sine. Vorbesc acum de pe poziția istoricului. Este important să ai aceste mărturii concrete, directe, scrise, puse unele lângă altele, dându-ți o imagine colectivă a fenomenului. Este altceva. Una este când se povestește, este altceva când ai asamblat întregul material, când poți să faci comparații, când poți să „prinzi” dimensiunile dramei umane, a dramei individuale, pentru că în spatele fiecărei mărturii este un om, dar dincolo de omul acesta sunt colectivele umane, este însăși neamul respectiv. Este foarte necesar nu numai pentru noi, dar pentru întreaga societate.  03

Domnul academician Victor Spinei, vice-preşedinte al Academiei Române, a propus: comunicările prezentate în cadrul şedinţei Academiei Române, adăugite şi redactate, să fie înmănuncheate într-un volum şi publicate în seria „Basarabica”.

Şi cu acest prilej, aducem sincere mulţumiri conducerii Academiei Române pentru această frumoasă posibilitate de a prezenta o parte a muncii noastre de ani de zile, încadrate în Programul de Stat nominalizat, prietenilor ce ne-au fost alături în cadrul sesiunii, precum şi tuturor celor prezenţi în Aula Academiei Române.

07. 07. 2017

anatol_petrencu@yahoo. com


[1] Ludmila Cojocaru (editor). Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. I: Cercetări realizate în localităţile din centrul Republicii Moldova, tom I, Chişinău, Balacron, 2016, 336 p.;

Elena Postică (editor). Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. II: Cercetări realizate în localităţile din sudul Republicii Moldova, tom I, Chişinău, Balacron, 2016, 334 p.;

Lidia Pădureac (editor). Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. III: Cercetări realizate în localităţile din nordul Republicii Moldova, tom I, Chişinău, Balacron, 2016, 336 p.

Comentariile nu sunt permise.