Marea Neagră: o nouă arhitectură geopolitică

Pe data de 27 ianuarie 2018, la Constanţa, şi-a desfăşurat lucrările Masa Rotundă Internaţională cu tema „O nouă arhitectură geopolitică la Marea Neagră? Semne premonitorii, conflicte şi convergenţe”. Organizatoarea acestei Mese a fost Asociaţia Casa Mării Negre / Black Sea House, Constanţa, al cărei preşedinte este dl dr. Dorin Popescu.

Moderatorul Mesei Rotunde Internaţionale, dl dr. Dorin Popescu a salutat prezenţa şi a formulat obiectivele principale ale întrunirii: noi geopolitici şi reconfigurări de securitate la Marea Neagră; românii şi comunităţile româneşti în bazinul Mării Negre şi locul Tomisului (al Constanţei) în noile arhitecturi.

În dezbateri au vorbit dl Vergil Chiţac, senator în Parlamentul României, preşedintele delegaţiei României la Adunarea Parlamentară a NATO (Constanţa), care a făcut o trecere în revistă a situaţiei actuale din bazinul Mării Negre. Discuţia a fost continuată de dl conf. univ. dr. Marian Zidaru, Universitatea Şaguna, Constanţa, care a prezentat subiectul „Modificări ale balanţei de putere în regiunea Mării Negre sub acţiunea Federaţiei Ruse în Crimeea”.

Dl Serghei Hakman, dr. în istorie, politolog, expert în probleme de etno-politică, geopolitică şi cooperare transfrontalieră, director adjunct şi şeful Secţiei Activitate ştiinţifică şi internaţională din cadrul Centrului regional Cernăuţi de perfecţionare a calificării funcţionarilor publici, vice-preşedinte al Fondului de caritate „Resurse şi iniţiative publice” din Cernăuţi (Ucraina) a vorbit despre „Particularităţile războiului asimetric în contextul confruntării ruso-ucrainene”.

Subsemnatul am expus o scurtă alocuţiune pe tema „Anexarea Crimeii de către Rusia şi schimbarea situaţiei din Marea Neagră şi ţările limitrofe”, în care am amintit tratatele Internaţionale şi Bi-laterale ruso-ucrainene, prin care Federaţia Rusă, succesoarea de drept a URSS, a recunoscut frontierele existente, obligându-se să le respecte şi care, în pofida angajamentelor solemne luate, le-a încălcat. Anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă a schimbat radical situaţia în Marea Neagră. Asta pentru că, între altele, Federaţia Rusă este posesoare de arme nucleare, iar remilitarizarea peninsulei a dus la schimbarea corelaţiei de forţe în favoarea Rusiei putiniste.

Privind securitatea informaţională, am vorbit succint despre folosirea de către Moscova a propagandei agresive, bazate pe minciuni (pe semi-adevăruri), pe  explicaţii distorsionate ale unor fapte sau momente istorice, cu scopul de a determina ascultătorii sau telespectatorii să ia poziţii pro-ruse. În situaţia în care propaganda a devenit o parte componentă a războiului hibrid, promovat de preşedintele Federaţiei Ruse Vladimir Putin, este imperios necesar nu doar interzicerea retransmiterii unor posturi de radio şi TV ruseşti pe teritoriul României, inclusiv – al R. Moldova, ci conjugarea eforturilor mai multor state (R. Moldova, România,Polonia, Ucraina etc.) în realizarea unor măsuri de contra-propagandă, de promovare a ştirilor corecte şi de ocrotire a populaţiei ţărilor noastre.

Dl dr. Marin Gherman, expert în geopolitică, directorul Centrului Media Bucpress, Cernăuţi (Ucraina), a prezentat un subiect, întitulat „În căutarea unor spaţii de securitate informaţională în contextul noii arhitecturi geopolitice la Marea Neagră (cazul Ucraina-România)”.

Dl ambasador dr. Vadim Guzun, originar din Basarabia, stabilit la Bucureşti, a insistat asupra subiectului întitulat „Românii din spaţiul ex-sovietic: lecţii neînvăţate”.

Dl drd. Gabriel Moise (Constanţa) a încercat să răspundă la întrebarea, chiar de dlui formulată: „Mai are [oare] România cu adevărat interese la fluviu şi mare?”.

În cadrul acestei dezbateri tematice au luat cuvântul dl prof. univ. dr. Valentin Ciorbea (Universitatea „Ovidius”, Constanţa), dl prof. univ. dr. Stoica Lascu, preşedintele filialei Constanţa a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România (tema intervenţiei: „Tomis/Constanţa – inter/polis, la Marea cea Mare, al centrului Europei începutului de mileniu XXI”), dl dr. Costin Scurtu, directorul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, filiala Constanţa), dl dr. Dorin Popescu, preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre” şi alţii.

Un alt subiect, abordat de organizatorii Mesei Rotunde, a fost cel al românilor şi comunităţilor româneşti în bazinul Mării Negre. Domnul Ion Negrei, colaborator al Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (Chişinău) a prezentat situaţia din Republica Moldova în cadrul împlinirii unui secol de la Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România (27 martie 1918) şi înfăptuirii Marii Uniri (1 decembrie 1918).

După ce au fost expuse toate opiniile, referitoare la subiectele nominalizate, participanţii la Masa Rotundă Internaţională au fost familiarizaţi cu noile apariţii editoriale. Dl dr. Vadim Guzun continuă editarea volumelor, unite cu genericul „Afaceri Orientale”. „Macedoneanul”: Nida Boga în dosarele Securităţii; documente, 1959-1974 (2017), Aurel Strungaru (editor), Nichita Smochină: o viaţă de apărător al românilor transnistreni (2017), Alexandru Smochină. Care patrie? Memoriile unui subprefect român în Transnistria (2014) etc. sunt doar câteva din cele circa 20 de volume, îngrijite de dl dr. Vadim Guzun.

Colegul Ion Negrei a făcut o prezentare succintă a cărţilor publicate de istoricii de la Chişinău. Subsemnatul am prezentat cele patru volume de memorii ale supravieţuitorilor Gulagului, elaborate şi publicate de către Centrul de Excelenţă Institutul de Istorie Socială „ProMemoria”  (Universitatea de Stat din Moldova), în cadrul Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească (anii 1940-1941, 1944-1953)”[1].

Fără îndoială, Masa Rotundă Internaţională şi-a atins obiectivele stabilite, schimbul de opinii a fost deosebit de util. Felicitări organizatorilor!

Şi pe această cale aducem mulţumirile noastre organizatorilor evenimentului, dlui Dorin şi dnei Dorina Popescu, dlui Cezar Pânzaru, preşedintele Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, filiala Constanţa, precum şi familiei Valeriu şi Victoria Sârghi, care au asigurat prezenţa noastră la Constanţa.

anatol_petrencu @yahoo.com

29 ianuarie 2018

 

 



[1] Ludmila D. Cojocaru (editor). Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. I: Cercetări realizate în localităţile din centrul Republicii Moldova, tom I, Chişinău: Balacron, 2016; Elena Postică (editor). Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. II: Cercetări realizate în localităţile din sudul Republicii Moldova, tom I, Chişinău: Balacron, 2016; Lidia Pădureac (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. III: Cercetări realizate în localităţile din nordul Republicii Moldova, tom I, Chişinău: Balacron, 2016; Elena Postică (editor). Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. II: Cercetări realizate în localităţile din sudul Republicii Moldova, tom II, Chişinău: Balacron, 2016.

Comentariile nu sunt permise.