Mănăstirea Dervent. Simpozion Ştiinţific Internațional

Mănăstirea Dervent. Simpozion Ştiinţific Internațional

Rubrica: Centenarul Reîntregirii naţionale la români

Pe data de 7 iulie 2018, la Mănăstirea Dervent (judeţul Constanţa), şi-a desfăşurat lucrările Simpozionul  Ştiinţific  Internaţional cu genericul „Destine frânte pentru Ţară în vatra istorică românească”.

Simpozionul a fost organizat de către Arhiepiscopia Tomisului, Departamentul Cultural-educaţional, Sfânta Mănăstire Dervent, în parteneriat cu Asociaţia naţională „Cultul Eroilor Regina Maria”, filiala judeţeană Constanţa şi cu Asociaţia „Casa Mării Negre / Black Sea House”, în cadrul Programului „Centenarul Unirii în Dobrogea, locul unde începe istoria românilor”, derulat în comun cu instituţiile menţionate.

Sarcina Simpozionului, formulată de organizatori, a fost: „Evidenţierea suferinţelor şi martiriului românesc în ultimii 100 de ani, pe tot cuprinsul vetrei noastre istorice, precum şi a dramelor individuale şi colective care au marcat ultimul veac în România şi în provinciile din aria de etnogeneză românească: lichidarea identităţii şi conştiinţei româneşti în Basarabia şi [nordul] Bucovinei, [Ţinutul Herţa], deportările colective în Siberia şi Kazahstan, masacrele de la Lunca, Ostriţa şi Fântâna Albă, tragediile refugiaţilor basarabeni şi bucovineni în România, dramele celor două războaie mondiale, represiunea comunistă (închisori, lagăre, Canal, munca silnică, ostracizarea elitei, persecuţiile politice şi religioase, domiciliile forţate, epurările etc.), exilul românesc etc.”SAM_0492

Simpozionul şi-a propus atât dezbateri la zi privind cauzele, dimensiunile şi urmările acestor forme ale tragicului şi suferinţei româneşti în ultimul veac, cât şi evocarea unor martiri şi mărturisitori ai poporului român, din toate provinciile sale istorice, prioritar Basarabia şi Bucovina, ale căror destine frânte au ţinut vie forţa credinţei acestui popor în Dumnezeu şi în Ţară.

Fiind organizat în incinta bisericii noi, în construcţie, a Mănăstirii Dervent, firesc,  Simpozionul a început cu rugăciunea „Tatăl nostru”, după care participanţii la eveniment au cântat Imnul tuturor românilor „Deşteaptă-te, Române!”

Arhimandritul Andrei Tudor, Stareţul Mănăstirii Dervent, s-a adresat cu un cuvânt de deschidere, salutând prezenţa şi urând succes Simpozionului.

A urmat la cuvânt dl dr. Dorin Popescu, lector univ. dr., președintele Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House, Constanța, fost diplomat al României la Moscova, Cernăuți și Sarajevo, co-moderator al evenimentului. Discursul de deschidere al domnului dr. Dorin Popescu a fost unul de excepţie; cred – merită scris şi publicat.

Prima secţiune de comunicări a avut genericul „România – martiri şi mărturii din infernuri”. Profesorul Ion Moiceanu a prezentat comunicarea cu tema „Dacă sângele martirilor a curs pe nedrept, el curge încă astăzi în venele noastre” – o prezentare a sacrificiului poporului român pe parcursul secolului al XX-lea.

Apoi a vorbit dl col. (r.) Remus Macovei, președintele Filialei Județene Constanța a Asociației Naționale „Cultul Eroilor Regina Maria”, având ca subiect „Generalii Războiului Reîntregirii crucificați în închisorile comuniste”.

Conf. univ. dr. Marian Zidaru a abordat un subiect mai puţin cunoscut, studiat pe baza unor documente inedite din arhive:  „Grupa specială anticomunistă din Serviciul Special de Informații și rezistența împotriva ocupației sovietice. 23 august 1944 – 6 martie 1945”.

Ziarista Cristina Liberis a vorbit despre „Sebastian Stanca, preotul Văii-Jiului”. Subiectul este unul interesant, Sebastian Stanca fiind autorul mai multor lucrări, între care – „Contribuţia preoţimii române din Ardeal la războiul pentru întregirea neamului (1916-1919)”[1], – volum în care a scris despre prizonierii români în lagărele din Ungaria. „De ce am ales să vorbesc despre Sebastian Stanca”, – s-a întrebat ziarista. Şi a răspuns: „[Sebastian Stanca] a fost un intelectual desăvârşit, un teolog valoros, un patriot şi luptător pentru Marea Unire, a fost prezent la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia şi unul dintre cei mai importanţi memorialişti ai Primului Război Mondial. Experienţa personală a prigoanei autorităţilor maghiare, detenţia şi suferinţele îndurate l-au determinat pe autor să lase scris în faţa posterităţii istoria sa personală, dar şi a tuturor celor care, împreună cu el au suferit pentru vina de a fi român în monarhia duală austro-ungară”. Memoriile lui Sebastian Stanca, precum şi a celor alţi 55 preoţi, capturaţi de maghiari, sunt deosebit de importante în perspectiva comparării condiţiile de detenţie cu cele din anii regimurilor comuniste totalitare.

Asist. univ. dr. Maxim Vlad a expus comunicarea „Preotul Constantin Popescu din Constanța, de la făuritor al Marii Uniri la martir în temnița comunistă”, după care istoricul Marius Oprea (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) a vorbit despre „Constantin Hagea, un destin în arhivele securității”.

A urmat Secțiunea „Basarabia – crucea de dincolo”. În cadrul acestei secţiuni a vorbit dl profesor Florin Popescu. Subiectul abordat a fost „Cutele memoriei. Marea foamete sovietică din RSS Moldovenească (1946-1947) și unele relatări contemporane” (despre foametea din Moldova sovietică, provocată cu bună ştiinţă de autorităţile comuniste din URSS şi RSSM.

Subsemnatul am vorbit despre „Tragedia deportărilor din Basarabia în memoria supravieţuitorilor represiunilor bolşevice”. Am prezentat cadrul general al dramei României, începută la 28 iunie 1940, când Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa au fost ocupate de sovietici şi în aceste teritorii au fost promovate politici de inginerie socială, aplicate în Rusia sovietică, apoi URSS, din octombrie 1917. Am vorbit despre Primul val de deportare (12-13 iunie 1941), apoi despre reinstaurarea Puterii sovietice în aceste teritorii româneşti, în primăvara-vara anului 1944, despre mobilizarea basarabenilor pe cele mai primejdioase sectoare ale Frontului de est, apoi trimiterea basarabenilor în Coreea şi Manciuria, să lupte împotriva Japoniei, despre Foametea organizată de autorităţile comuniste, despre alte două valuri de deportări masive, din 1949 şi 1951. Am spus că Puterea sovietică a băgat frica în oameni, nu le-a permis să vorbească despre chinurile prin care au trecut. Abia pe timpul guvernării lui Mihail Gorbaciov au fost publicate primele mărturii, apoi documente, în sfârşit – studii, privind represiunile la care au fost supuşi basarabenii.

Am menţionat, de asemenea, despre Centru de Excelenţă Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” care, în 2015 a reuşit să convingă conducerea Academiei de Ştiinţe din Moldova (AŞM) în vederea aprobării Programului  de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească (anii 1940-1941, 1944-1953)”.

În perioada 2015-2018, am spus în continuare, Programul de Stat este implementat de cercetătorii din centrele universitare din Republica Moldova, Muzeul Național de Istorie a Moldovei și Institutul de Studii Enciclopedice al AȘM. Scopul principal al Programului de Stat este recuperarea şi cercetarea istorică a memoriei colective privind perioada de instaurare şi constituire a regimului totalitar-comunist în RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953 (represiuni politice, foamete provocată, deportări şi muncă forţată, colectivizare) prin colectarea şi digitalizarea mărturiilor, interviurilor, prin valorificarea ştiinţifică, publicarea şi punerea lor în discuţie în mijloacele de informare în masă. Programul de Stat prevede desfăşurarea unui plan de acţiuni cu potențial de stimulare a procesului de democratizare a societăţii prin reflecţii şi prin interpretările formulate despre fenomenul totalitar, de favorizare a accesului la spațiul public a persoanelor anterior discriminate, aceasta fiind o excelentă ocazie de a le da cuvântul şi pentru a fi ascultaţi, creându-se condiţii la nivel de comunităţi de valorificare a acestor cunoştinţe, participarea lor activă la scrierea istoriei.

Am menţionat publicarea celor patru volume ale „Arhivelor Memoriei”[2] şi am subliniat marea importanţă a acestora în restabilirea cât mai aproape de adevăr a dramei deportărilor şi a foametei organizate (Textul comunicării va fi publicat de organizatorii Simpozionului într-o culegere aparte).

Istoricul Ion Negrei, colaborator al Institutului de Istorie al AŞM, Chișinău, Republica Moldova, a prezentat comunicarea „Deputați ai Sfatului Țării – întemnițați în închisorile comuniste din România”. Comunicarea colegului Ion Negrei a fost concepută în forma unor studii de caz a destinului deputaţilor Sfatului Ţării din Basarabia, care au îndurat ororile închisorilor comuniste din România – Pantelimon Halippa, Ioan Pelivan, Daniel Ciugureanu, Ştefan Holban, Vladimir Cristi, Gheorghe Mare. Comunicarea a inclus şi schiţe biografice ale generalului Ioan Râşcanu, originar din Basarabia, precum şi a profesorului Constantin Tomescu, originar din Constanţa, care prin activitatea sa, desfăşurată la Chişinău în anii 20-30 ai secolului trecut, s-a „basarabenizat” complet, devenind un exponent de vază al intereselor culturale şi spirituale ale populaţiei autohtone din Basarabia şi care, de asemenea, a fost întemniţat în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei.

După o scurtă sesiune de întrebări şi răspunsuri, am trecut la realizarea celui de-al treilea compartiment al Simpozionului „Nordul Bucovinei – şi fragii se frâng?”

La început dl Serghei Hakman, director adjunct al Secției activitate științifică și internațională a Centrului Regional de formare continuă și perfecționare a funcționarilor publici, Cernăuți, Ucraina, vice-președintele Fundației de Caritate „Resurse și Inițiative Publice”, doctor în istorie, conferențiar universitar, a prezentat şi comentat exponatele expoziţiei „Feţe simple ale unei istorii anevoioase”, după care a expus comunicarea „Schimbările configurației frontierelor Bucovinei în prima jumătate a secolului al XX-lea: aspecte naţionale şi geopolitice”. Autorul a abordat problema schimbării apartenenţei teritoriale a Bucovinei, a modificărilor frontierelor ei în timpul războaielor mondiale şi a reglementărilor postbelice, care s-au produs prin interacţiunea complexă a diferitelor relaţii internaţionale. Autorul a insistat asupra importanţei căilor de comunicație în schimbarea frontierelor, concluzionând că „prioritari au fost factorii geopolitici şi geostrategici, un rol deosebit având căile de comunicaţie”. Interesant traseul frontierei dintre URSS şi România în zona Ţinutului Herţa: se constată că Molotov deloc întâmplător a tras cu creionul său de lemnărie acea frontieră; în preajmă trecea o cale ferată, pe care sovieticii n-au putut-o ignora.

Redactorul-șef al publicației „Mesager bucovinean”, dl Ștefan Hostiuc a vorbit despre      „Segmentarea Bucovinei, o istorie cu adânci dedesubturi”, iar dl Vasile Răuț, prim-vice-președintele Societății „Golgota” a românilor din Ucraina, Cernăuți, Ucraina, a expus subiectul: „Fântâna Albă și Lunca, lacrimi ale românilor din nordul Bucovinei și Ținutul Herței”.

Dl Dorin Popescu, lector univ. dr., președintele Asociației Casa Mării Negre / Black Sea House a prezentat comunicarea „Martiri ai Bucovinei, între magic și tragic. Nicolae Gherșcan(u) din Coșuleni”.

În cadrul Simpozionului a vorbit Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, care nu doar a salutat Simpozionul, ci a prezentat o adevărată comunicare privind soarta miilor de români, care şi-au sacrificat viaţa pentru Credinţă, pentru cauza românească, înfundând Siberii, puşcării comuniste aici, în Ţară.

Alături de dl dr. Dorin Popescu, al doilea moderator al Simpozionului a fost dl profesor Petrică Miu, Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu” din Constanța, fost Inspector Școlar General Constanța.

După încheierea Simpozionului, organizatorii au redactat şi au difuzat un Comunicat de presă pe care îl reproducem mai jos:

Nr. 214  din 09.07.2018    

MAI AVEM NEVOIE DE EROI

COMUNICAT DE PRESĂ

Sâmbătă, 7 iulie 2018, la Mănăstirea Dervent (Galiţa, comuna Lipniţa, județul Constanța), s-au desfășurat, timp de peste 6 ore, lucrările Simpozionului Internațional „Destine frânte pentru Țară în vatra istorică românească”, organizat de Arhiepiscopia Tomisului – Departamentul Cultural-educațional și Mănăstirea Dervent, în parteneriat cu Asociația Națională Cultul Eroilor Regina Maria, filiala județeană Constanța și cu Asociația Casa Mării Negre / Black Sea House, ca parte a Programului „Centenarul Unirii în Dobrogea, locul unde începe istoria românilor”, derulat în comun de către instituțiile menționate.

Participanții – istorici, cercetători, oameni de cultură și clerici din România, R. Moldova și nordul Bucovinei, Ucraina – au prezentat și dezbătut principalele drame colective și individuale ale românilor în ultimii 100 de ani: războaiele mondiale, represiunea comunistă (închisori, lagăre, Canal, munca silnică, ostracizarea elitei, persecuțiile politice și religioase, domiciliile forțate, epurările), exilul românesc, lichidarea identității și conștiinței românești în Basarabia și Bucovina, deportările colective, masacrele de la Lunca și Fântâna Albă, dramele refugiaților basarabeni și bucovineni în România etc. În cadrul Simpozionului a fost prezentată expoziția de fotografii „Fețe simple ale unei istorii anevoioase” (organizator: Serghei Hakman, regiunea Cernăuți, Ucraina).

Au fost prezentate în special cauzele și efectele unor tragedii colective precum supliciile din închisorile comuniste ale elitei românești militare, politice, administrative și religioase, deportările colective din Basarabia și nordul Bucovinei, episoadele de canibalism consemnate în perioada marii foamete sovietice din Basarabia, schimbările de frontieră și segmentarea Bucovinei, masacrele de la Lunca și Fântâna Albă (1941) și au fost evidențiate episoadele tragice ale unor eroi și martiri români mai puțin cunoscuți, printre care Sebastian Stanca (preot, istoric şi scriitor ardelean, memorialist al primului război mondial), Constantin Hagea (avocat, ziarist și om politic român, director al publicației Ardealul), preotul militar Constantin Popescu (Constanța), Nicolae Gherșcan (învățător, Coșuleni/Dranița, raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți).

Principalele concluzii ale Simpozionului: în ultimii 100 de ani, au existat procese istorice de amplitudine care au alterat grav conștiința națională, etica și încrederea colectivă, identitatea românească; unele evenimente istorice (exterminarea elitei românești în comunism, comunismul în sine sau foametea din 1946-1947) pot fi văzute ca proiecte/experimente de lichidare a identității și conștiinței naționale românești; aceste procese au generat (și au fost însoțite de) drame colective și suferințe individuale, multe dintre acestea încă necunoscute sau insuficient documentate; supraviețuirea identitară românească a fost posibilă prin asumarea conștientă a unui destin tragic de către comunități locale sau români exemplari, care au devenit astfel modele de rezistență, credință, curaj; istoria României consemnează, în special în ultimii 100 de ani, numeroase episoade eroice și martirice rămase și astăzi în nedrept anonimat; trăsătura dominantă a acestora o reprezintă asumarea până la capăt a iubirii de Țară; aceste episoade au făcut posibilă supraviețuirea administrativă și morală a României, supraviețuirea unui proiect de țară al românilor; motorul acestor modele de rezistență a fost credința într-un viitor mai bun al acestei Țări; este necesar un efort susținut de documentare și valorizare publică a acestor episoade, mai ales în Anul Centenar; pentru consolidarea memoriei colective, este nevoie de o Carte Albă a memoriei colective românești, o Carte Albă a eroilor și martirilor români, care să colecteze și să integreze, simbolic, cazurile individuale de eroism și martiriu produse în spațiul istoric românesc între 1918 și 2018.

Participanții la Simpozion au decis ca evenimentul să se desfășoare anual, cu aceeași tematică, „Destine frânte pentru Țară în vatra istorică românească”, la Mănăstirea Dervent, întrucât tema suferinței individuale și colective este astăzi vitală din perspectiva stimulării interesului public pentru valorizarea modelelor de rezistență și pentru consolidarea memoriei identitare a poporului român. Alocuțiunile prezentate la prima ediție a Simpozionului vor fi publicate într-un volum al Conferinței, care va fi publicat în Anul Centenar.

Prin ineditul și anvergura tematică, prin participarea la eveniment a unor nume sonore ale elitei naționale de profil (Marius Oprea, istoric și cercetător, fondator al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, istoricii Ion Negrei și Anatol Petrencu din R. Moldova), prin valoarea documentară a contribuțiilor prezentate, Simpozionul internațional de la Dervent reprezintă prima mare manifestare științifică de anvergură internațională organizată în județul Constanța în 2018 pentru omagierea Centenarului Marii Uniri.

Constanța, 9 iulie 2018

Cu deosebită considerațiune, Președinte,  Dr. Dorin POPESCU

În fotografie: participanţii la Simpozion

anatol_petrencu@yahoo.com

5 august 2018


[1] Sebastian Stanca. Contribuţia preoţimii române din Ardeal la războiul pentru întregirea neamului (1916-1919), ediţie, studiu introductiv, note şi indici de Mihai-Octavian Groza, Mircea-Gheorghe Abrudan, Cluj-Napoca-Deva, Editura Argonaut, Editura Episcopiei Devei si Hunedoarei, 2015. Prima ediţie – 1925.

 

[2] Ludmila D. Cojocaru (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. I: Cercetări realizate în localităţile din centrul Republicii Moldova, tom I, Chişinău: Balacron, 2016; Elena Postică (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. II: Cercetări realizate în localităţile din sudul Republicii Moldova, tom I, Chişinău: Balacron, 2016; Lidia Pădureac (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. III: Cercetări realizate în localităţile din nordul Republicii Moldova, tom I, Chişinău: Balacron, 2016; Elena Postică (editor), Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. II: Cercetări realizate în localităţile din sudul Republicii Moldova, tom II, Chişinău: Balacron, 2016.

Comentariile nu sunt permise.