Cercetări de antropologie istorică. Conferinţă ştiinţifică

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 3 septembrie 2018, în incinta Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală (Chişinău, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 82), şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu tema „Identităţi colective şi medii culturale în orizontul istoriei: realizări şi perspective în cercetările de antropologie istorică”. Instituţiile organizatoare au fost: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Institutul de Istorie al Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării din R. Moldova (MECC) şi Institutul de Cercetări Socio-umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” din Craiova al Academiei Române (Grupul de Istorie culturală).

Manifestarea a fost deschisă de conf. univ. dr.-hab. Nicolae Enciu cu un Cuvânt de salut, în care a subliniat importanţa studiilor de antropologie istorică, locul acestora în ştiinţa despre trecut.DSC03302a

Profesorul univ. dr. Toader Nicoară, rectorul Universităţii „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, director al Şcolii doctorale din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a vorbit despre „România – La Belle Epoque. Modernitate şi festivism (1881-1914)”. Este vorba de viaţa cotidiană a oraşelor din România, aflată în plin proces de modernizare, de noile fenomene urbane (de ex., de introducerea iluminatului stradal, de apariţia primelor automobile etc.), de reacţiile oamenilor faţă de acele fenomene noi.

Suita de comunicări ştiinţifice a fost deschisă de dl Nicolae Mihai, cercetător din cadrul Institutului de Cercetări Socio-umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” din Craiova al Academiei Române (Grupul de Istorie culturală). Domnia sa a prezentat comunicarea „Centenarul Primului Război Mondial şi antropologia istorică: o incursiune în universul european al culturii comemorative”, după care a vorbit dl dr. Virgiliu Bârlădeanu, cercetător ştiinţific coordonator, Institutul de Istorie al MECC, care a prezentat comunicarea „Pentru o istorie a politicilor şi practicilor festive în perioada post-totalitară: experienţa unui proiect de cercetare” (despre reminiscenţele festiviste din perioada regimului comunist sovietic, aplicate în R. Moldova, în special – în raioanele din stânga Nistrului.

Domnul dr. Ion Militaru a prezentat comunicarea cu tema „O mitologie care nu încetează să uimească: marxismul”, în care a încercat să găsească răspuns la întrebarea: de ce şi în prezent marxismul este atât de vivace?

Dr. Cristina Gherasim, cercetător ştiinţific superior al Institutului de Istorie al MECC, a expus subiectul „Practicile festive – element al politicilor de încorporare a nobilimii basarabene în Imperiul ţarist”, iar prof. univ., dr. hab. Valentin Tomuleţ (Universitatea de Stat din Moldova) a vorbit despre „Un conflict în lumina cercetărilor de antropologie istorică: cazul moşierilor Iordache şi Sandulache Tomuleţ contra locuitorilor târgului Lăpuşna (primele decenii ale secolului al XX-lea)”.DSC03314a

La Conferinţă au participat şi cercetători mai tineri, dar erudiţi. Este vorba de Ana Cuculescu, studentă la anul IV, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, care a prezentat subiectul întitulat „Vizitele familiei regale româneşti la Bălţi în perioada interbelică şi în anii celui de-al Doilea Război Mondial: contexte istorice şi repere identitare în memoria colectivă”. În cadrul Conferinţei au prezentat comunicări dl dr. Gheorghe Negustor, cercetător ştiinţific al Şcolii doctorale din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca („Rolul Bisericii în memoria colectivă şi comemorativă românească a Marelui Război”), dl drd Silviu-Gabriel Lohon, Institutului de Cercetări Socio-umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” din Craiova al Academiei Române (Grupul de Istorie culturală), tema discursului. „Cultul liderului comunist în Europa de Răsărit: studiu de caz asupra lui Nicolae Ceauşescu”. Domnul dr. Mircea-Cristian Ghenghea, Departamentul de Cercetare al Facultăţii de Istorie de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a vorbit despre „Statul Român şi românii din sudul Basarabiei”, după care a urmat dna dr. Astrid Cambose, Academia Română, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi cu comunicarea „Limba română versus limba moldovenească: punctul nevralgic în configurarea identităţii naţionale a românilor basarabeni”.

Dna dr. Ludmila Cojocaru a prezentat ultima comunicare cu tema „Cultura memoriei şi comemorările victimelor represiunilor staliniste în Basarabia: acţiuni, politici şi comunităţi locale”.

În cadrul Conferinţei a fost lansată cartea „De la Imperiu la Regat. Românii basarabeni şi Marele Război”, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2018, editori fiind dnii Gheorghe Negustoru şi Mircea-Cristian Ghenghea. Este o culegere de studii ale unor cercetători din România şi Republica Moldova, referitoare la subiecte privind basarabenii în anii Primului Război Mondial (în timpul apropiat, pe acest blog va fi prezentată pe larg această culegere de studii).

Fără îndoială, Conferinţa şi-a atins scopul propus, după prezentarea fiecărei comunicări au fost puse întrebări, la care au fost formulate răspunsuri, au fost comentarii. Rezultatul bun se datorează organizatorilor Conferinţei, dlor dr. Virgiliu Bârlădeanu şi dr. Nicolae Mihai.

PS. În cadrul acestei Conferinţe subsemnatul am prezentat comunicarea „Memorii împrumutate: cazul Bulgariei”, care se publică pe blog imediat după amplasarea acestui text.

* Imagini preluate de pe site-ul Instututlui de Istorie, MECC

anatol_petrencu@yahoo.com

7 septembrie 2018

Comentariile nu sunt permise.