2018, anul Centenarului Reîntregirii naţionale a românilor, încet-încet, trece în Istorie. Ca niciodată în alţi ani, în 2018, s-a vorbit mult despre condiţiile istorice de realizare a Unirii, s-a discutat mult despre marea însemnătate a vieţii oamenilor în cadrul României întregite, în mod special – a basarabenilor, sub regim ţarist supuşi rusificării şi dispariţiei ca neam. Au apărut de sub tipar diverse studii, referitoare la avantajele, pe care le-ar avea românii în condiţiile unirii celor două state: a României şi Republicii Moldova. În rezultatul Unirii, societatea românească va fi mai democratică, mai corectă, mai înstărită, mai prosperă. Uniţi vom fi mai puternici din toate punctele de vedere: şi economic, şi social, şi ştiinţific, şi militar etc.

Ca niciodată în trecut, în 2018, se pune problema realizării acestui deziderat: Unirea reală a Republicii Moldova cu România. În R. Moldova s-a întărit curentul social şi politic al adepţilor Unirii R. Moldova cu România. Pentru prima dată, în acest an, am fost martorii semnării unor declaraţii simbolice de Unire a unor localităţi din R. Moldova cu România; am retrăit cu toţii Marşul Unirii, început la Alba-Iulia şi încheiat la Chişinău, pe data de 1 septembrie 2018. Pentru prima dată problemele Republicii Moldova, dar şi a comunităţilor româneşti, aflate în unele state, vecine cu România, au fost discutate în Parlamentul European (4-5 septembrie 2018). Unioniştii au realizat colocvii, manifestări ştiinţifice şi culturale, întâlniri între fraţii de sânge de pe cele două maluri ale Prutului. Ajutorul financiar al României, acordat R. Moldova în privinţa rezolvării anumitor probleme (reparaţia grădiniţelor de copii, a şcolilor, a Sălii cu Orgă etc., etc.), în 2017-2018 a fost mai consistent ca niciodată.

Problema care se pune în faţa noastră este: cum realizăm Unirea? Conform Constituţiei R. Moldova şi dreptului internaţional unanim recunoscut, reîntregirea ar putea fi realizată pe una din cele două căi: 1. Prin referendum, la care opțiunea unionistă să întrunească peste 51 % din respondenţi; 2. Pe baza votului de 2/3 a deputaţilor Parlamentului R. Moldova.

Sondajele de opinie publică demonstrează că dacă mâine oamenii vor ieşi la referendum, atunci pentru Unire vor vota 30-32 %. Deci, deocamdată unioniştii mai au câmp de lucru.  În privinţa Parlamentului, până în prezent, în cei 27 de ani de independenţă politică a R. Moldova, nu am avut o forţă politică, care să fie admisă în Parlament pe baza unui program politic unionist clar formulat, promovat şi verificat public.

Sarcina unioniştilor este să continue promovarea dezideratului Unirii în rândul oamenilor, pe de altă parte – să promoveze în Parlamentul R. Moldova cât mai mulţi deputaţi-unionişti. Să nu uităm: în R. Moldova locuiesc 800 000 de cetăţeni, care au şi paşapoarte româneşti, altfel spus – cetăţeni europeni, care au dreptul lor legitim să fie reprezentaţi în Parlament.

În februarie 2019 (conform unor zvonuri – în decembrie 2018), în R. Moldova se vor desfăşura alegeri parlamentare.

Cu un oarecare regret, constatăm că dorinţa unioniştilor din R. Moldova de a se reîntregi cu Patria-mamă – România, este exploatată de tocmai cinci partide politice, ceea ce este foarte şi foarte mult. În plus, eforturile depuse de unii activişti unionişti (mă refer la grupul de iniţiativă condus de prof. univ. dr. Andrei Groza, de alţi unionişti, care retrăiesc pentru viitorul acestui plai românesc) de a aduna la o masă rotundă liderii partidelor declarat unioniste, s-au soldat cu eşec.

Deducem: existenţa multiplelor forţe politice, declarate unioniste, dar care nu sunt capabile să fuzioneze şi să formeze o singură forţă politică sau să se unească într-un bloc electoral, dăunează cauzei Unirii.

Pe fundalul acestui peisaj politic nefavorabil Unirii, a apărut ideea alcătuirii LISTEI UNICE a candidaţilor în deputaţi ai R. Moldova din partea tuturor unioniştilor, făcându-se abstracţie de partidele auto-declarate „unioniste”. Un grup de iniţiativă, condus de dl dr. Andrei Groza, a elaborat mecanismul de formare a LISTEI UNICE şi de înscriere în cursa electorală. Grupul dlui Andrei Groza a redactat o Adresare, pe care o publicăm mai jos.

Concluzia este: fiindcă timp pentru vânzoleli de tot felul nu există, fiindcă alegerile se apropie vertiginos, este important pentru UNIONIŞTII din R. Moldova, din România, din Diasporă, să accepte ideea LISTEI UNICE, constituită conform regulamentului propus de Grupul de iniţiativă, condus de dl dr. Andrei Groza. Deocamdată, nu avem altă opţiune: partidele politice, auto-proclamate „unioniste”, care ştiu doar să vorbească [cu anumite excepţii, bineînţeles!], trebuie neglijate.

Iată textul Adresării:

Adresare

către cetăţenii şi partidele politice care pledează pentru Reunirea Republicii Moldova cu România

Se apropie alegerile parlamentare care ne vor determina soarta: rămânem în continuare un stat al celor care ne fură, ne înjosesc, ne despart familiile, ne ţin într-o sărăcie inadmisibilă, sau, în virtutea dreptului de neam, ne reunim cu Ţara, cu România şi devenim membri ai Uniunii Europene, asigurându-ne un trai decent, cu salarii şi pensii de cel puţin trei ori mai mari decât cele pe care ni le dau astăzi guvernanţii noştri.

Noi pledăm pentru a doua variantă.

Înţelegem că acest lucru este greu de realizat, dar ştim că este posibil.

Încercările noastre de-a lungul ultimilor luni de zile de a face partidele politice, declarate unioniste, ca să participe la apropiatele alegeri parlamentare cu o singură listă de candidaţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, nu s-a încununat cu succes.

În această situaţie şi, mai ales atunci când atât partidele antinaţionale, cât şi cele considerate „proeuropene”, se bucură de neunirea noastră, invităm cetăţenii şi partidele politice, care afirmă că pledează pentru Reunirea Republicii Moldova cu România, duminică, 30 septembrie 2018, ora 12.00, în Sala de festivităţi a Uniunii Scriitorilor, la o discuţie asupra următoarelor probleme:

1. Stabilirea modalităţii de formare a unei LISTE COMUNE a candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea cetăţenilor Republicii Moldova care pledează pentru Reunirea R. Moldova cu România;
2. Determinarea modalităţii de sărbătorire în comun de către unionişti a Centenarului Marii Uniri la 1 decembrie 2018.

Adunarea ne va arăta în ce măsură liderii partidelor unioniste sunt gata să treacă peste ambiţiile personale şi interesele de grup şi să înfăptuiască Reunirea.

Ţinând cont de faptul că preconizata întâlnire va avea un caracter discuţional şi în scopul evitării unor posibile interpretări subiective ale acesteia, accesul reprezentanţilor mass-media nu va fi admis. Rezultatele vor fi făcute publice la conferinţa de presă care va avea loc peste câteva zile după desfăşurarea Adunării.

Grupul de iniţiativă pentru convocarea Adunării.

22 septembrie 2018, Chişinău.

Vă vom ţine la curent cu ceea ce are loc în R. Moldova în vederea Unirii politice a statului, numit Republica Moldova, cu România, Patria noastră. Nu vom uni două sărăcii, cum afirmă în mod iresponsabil unii comentatori. Noi am fost sărăciţi de politici antinaţionale, promovate de anumite persoane, ajunse la putere. E timpul să ne deşteptăm, să ne ridicăm şi să înfăptuim UNIREA! Suntem convinşi: România reîntregită va fi mai puternică.

anatol_petrencu@yahoo.com.

24 septembrie 2018.