Drama găgăuzilor, produsă de sovietici: lansare de carte

Luni, 25 martie 2019, în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova (USM) a avut loc lansarea celui de-al treilea volum, întitulat „Represiunile şi deportările găgăuzilor. 1940-1941, 1944-1952”[1], semnat de dl Constantin Kurdoglo. 

Născut în 1957, în satul Baurci, raionul Ceadâr-Lunga, dl Constantin Kurdoglo a fost pasionat de cercetarea trecutului tragic al basarabenilor, în special – al găgăuzilor, în anii regimului comunist de ocupaţie. Motivul ce l-a determinat puternic pe autorul cărţii lansate a fost deportarea în regiunea Arhanghelsk, în 1941, a bunelului dumnealui – Ilie Kurdoglo, care fusese primar al satului Baurci (până la raptul Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa de către URSS, în iunie 1940).IMG_027

Din proprie iniţiativă, dl C. Kurdoglo a studiat diverse subiecte: istoria bisericii din satul natal, Foametea din 1946-1947 din Basarabia, în special – din partea de sud a regiunii, şi, bineînţeles – politica represivă a bolşevicilor faţă de populaţia băştinaşă a Basarabiei. Autorul cărţii lansate a intervievat sute de supravieţuitori ai dramaticilor timpuri, a selectat fotografii, documente doveditoare, documente de arhivă etc., a examinat soarta fiecărei familii deportate. În plus, pentru a se documenta la faţa locului, dl C. Kurdoglo a călătorit destul de mult – în regiunea Arhanghelsk, în Altai, pe insulele Soloveţk, Federaţia Rusă. În altă ordine de idei, dl C. Kurdoglo a vizitat de două ori Sfântul Munte Atos. În rezultat, C. Kurdoglo a scos de sub tipar, în marea majoritate a cazurilor – pe cheltuială proprie, un şir de volume, ce prezintă interes nu doar pentru descendenţii familiilor deportate, ci şi pentru specialiştii din domeniu. Volumele publicate sunt în limba rusă, titlurile traduse în română ar fi: „Istoria bisericii Sfântul Nicolae din s. Baurci” (2008); „Represiunile şi deportările în masă ale locuitorilor satului Baurci. 1940-1951” (2009); „Foametea în Găgăuzia. 1946-1947” (2010); „Baurci. 1812-2012” (2012); „Găgăuzii pe Sfântul Atos” (2014); „Represiunile şi deportările găgăuzilor. 1940-1941, 1944-1952” (2016). Iată că acum şi volumul trei, consacrat deportărilor, a fost publicat şi lansat în faţa istoricilor de la USM.

Evenimentul a fost organizat de conf. univ. dr. Igor Caşu, moderatorul lansării. Dl Constantin Kurdoglo a vorbit în faţa celor prezenţi – studenţi şi profesori, ziarişti, alte persoane interesate despre proiectele realizate, despre efortul depus în vederea acumulării mărturiilor supravieţuitorilor Gulagului. A vorbit despre soarta bunelului dumnealui şi dorinţa de a merge la locul înhumării acestuia, în regiunea Arhanghelsk. În cartea lansată autorul a expus amănunţit despre expediţia, realizată în anul 2017, în regiunea Arhanghelsk, satul Oksovski, locul unde a fost înmormântat bunelul autorului, Ilie Kurdoglo, în 1942.

Despre importanţa cărţii lansate a vorbit prof. univ., dr. hab. Ion Eremia, directorul Departamentului Istoria Românilor, Universală şi Arheologie.

Subsemnatul, am spus că am cunoscut mai întâi lucrările dlui C. Kurdoglo[2] şi mă bucur că asist la lansarea recentului volum de istorie orală. Am felicitat autorul pentru aceste realizări deosebite, pentru contribuţia dumnealui în cunoaşterea tragediei poporului nostru, având în vedere nu doar găgăuzii, ci şi românii basarabeni (unii, tot mai puţini, preferă, – greşit şi neîntemeiat -, să se numească „moldoveni”), precum şi alte grupuri etnice. Cărţile dlui C. Kurdoglo demonstrează că noi am avut o istorie comună, care trebuie să ne unească nu doar în cunoaşterea trecutului, dar şi în perspectivele de viaţă şi dezvoltare. Am ţinut să subliniez, că perioada prosperă a basarabenilor, aflaţi în România întregită, în care şi găgăuzii s-au bucurat de libertăţi democratice şi de bunăstare economică (am adus câteva exemple de mari personalităţi găgăuze din perioada interbelică, Mihail Ceakir fiind doar ana din ele) a fost întreruptă de intervenţia sovietică în vara anului 1940. „Ciocanul” represiv sovietic a lovit dur în toţi, dar găgăuzii au avut de suferit mai mult: sovieticii au nimicit intelectualitatea autentică a găgăuzilor, astfel creându-se o ruptură în continuitatea spirituală şi culturală găgăuză.

Am vorbit despre Programul de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”, lansat de Centrul de Excelenţă Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” şi realizat de istoricii USM, Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi şi Universităţii „B. P. Haşdeu” din Cahul (2014-2018) şi despre volumele publicate, oferind dlui C. Kurdoglo câteva din ele.

Despre contribuţia dlui C. Kurdoglo la cunoaşterea trecutului dramatic al poporului nostru a vorbit conf. univ. dr. Igor Caşu, care, la rându-i, a prezentat câteva studii publicate, pe care le-a oferit dlui C. Kurdoglo. Prin consens, am decis să ţinem legăturile de colaborare în beneficiului poporului din Republica Moldova, dar şi în interesul istoriei universale.  

Autorul volumului lansat a răspuns la un şir de întrebări ale celor prezenţi în sală, a oferit interviuri unor posturi de Radio şi TV.

anatol_petrencu@yahoo.com

25. 03. 2019


[1] Константин Курдогло. Репрессии и депортации гагаузов. 1940-1941 гг., 1944-1952 гг. Книга третья. Люди. События. Документы, Chişinău, 2018. 496 p.

[2] Astfel, în studiul „Deportările staliniste în Basarabia: memorii împărtăşite”, conf. univ. dr. Ludmila D. Cojocaru şi conf. univ. dr. Lidia Pădureac au analizat şi au expus lucrările dlui C. Kurdoglo, menţionând, între altele: „Prin acest volum [este vorba de volumul „Репрессии и массовые депортации жителей с. Баурчи Чадыр-Лунгского р-на Республики Молдова в 1940-1951 гг.”, Chişinău, Editura Tipografiei Centrale, 2009], autorul îşi exprimă intenţia de a crea „o imagine veridică şi obiectivă a represiunilor, care să se distingă prin complexitatea şi profunzimea cercetărilor, cu date şi nume exacte şi concrete, fără a omite nici un om”. Istoria recentă a comunităţii este redată prin memoriile locuitorilor săi, oglindă vie a tragediilor sociale, traumelor culturale şi dilemelor personale trăite de aceştia în secolul trecut. În rezultat, cartea reflectă trauma istorică a etnicilor găgăuzi din perioada instaurării puterii sovietice în Basarabia la scara unui singur sat”. În: Anatol Petrencu, Ludmila D. Cojocaru, Lidia Pădureac [editori]. Românii în Gulag. Memorii, mărturii, documente, vol. II, Chişinău, S.n., 2015, p. 46. Autoarele studiului au făcut şi prezentarea cărţii despre Foametea din 1946-1947, semnată de acelaşi autori, citând două pasaje din monografie (p. 46-47).

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva