Lansarea volumului „Soarta familiei Curoş. Povestire” de Pavel Curoş. Şeptelici, Soroca
Vineri, 5 aprilie 2019, în incinta Gimnaziului „V. Burduja” din satul Şeptelici, raionul Soroca, a avut loc lansarea cărţii „Soarta familiei Curoş. Povestire”, autorul volumului fiind domnul Pavel Curoş, originar din acest sat, care în vara anului 1949, împreună cu părinţii, fraţii şi surorile, a fost deportat în Siberia.
Evenimentul a fost deschis de dl Aureliu Haric – profesor de istorie, directorul Gimnaziului. Domnia sa a salutat oamenii, prezenţi la eveniment: dna Victoria Andriuţă, primar al satului Şeptelici, specialiştii din Direcţia de Învăţământ Soroca, consilieri locali, cadrele didactice, elevii, rudele autorului etc.
După cuvintele de salut, dl Aureliu Haric a propus ţinerea unui moment de reculegere în memoria consătenilor deportaţi de regimul sovietic în Siberia, din care mulţi nu s-au mai întors la baştină.
Dna Natalia Gheorghiţă, bibliotecara Gimnaziului şi moderatoarea evenimentului, a oferit cuvântul elevilor care au prezentat poezii pe tema deportărilor staliniste.
Apoi a vorbit dna primar, Victoria Andriuţă, care l-a salutat pe autorul volumului, dl Pavel Curoş, i-a înmânat o Diplomă de Onoare a Primăriei şi un frumos tablou ce prezintă un colţ al satului natal.
Subsemnatul, am vorbit despre cum am făcut cunoştinţă cu dl Pavel Curoş. Am spus că dna Veronica Conovali a fost prima care a scris despre deportarea familiei Curoş şi despre câinele Bob, care a rămas devotat şi a stat pe lângă casă până la reîntoarcerea familiei din Siberia. Subiectul a fost remarcat într-un articol şi de dl Nicolae Dabija în săptămânalul „Literatura şi Arta”. Astfel, am făcut legătură cu dl Pavel Curoş şi l-am rugat să accepte un interviu realizat în cadrul Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească”. Interviul cu mărturisirile dlui Pavel Curoş au fost publicate în vol. 1, tomul 1, al seriei de studii şi memorii „Arhivele Memoriei”[1]. După ieşirea de sub tipar al „Arhivelor Memoriei” dl Pavel Curoş a spus că mai are multe de vorbit despre familie în ansamblu, despre soarta rudelor dumnealui, care au pătimit tot atât demult ca şi autorul interviului. L-am îndemnat să scrie tot ce crede că este important. Astfel, a apărut manuscrisul cărţii, care se referă la o arie mult mai largă de subiecte: este vorba despre istoria satului natal, despre perioada celui de-al Doilea Război Mondial cu tragediile impuse de război. Autorul a expus în carte politica Statului sovietic în perioada de până la deportare – cum ţăranii înstăriţi au fost obligaţi permanent să presteze produse alimentare (gospostavka), a concretizat momentul ridicării familiei Curoş, dar şi a altor familii din sat, drumul spre Siberia. După scrierea vieţii din Gulag şi întoarcerea la baştină, dl Pavel Curoş s-a încadrat în viaţa societăţii post-staliniste din RSSM,croindu-şi un drum în viaţă, care, la rându-i, merită cunoscut. Astfel a văzut lumina tiparului cartea „Soarta familiei Curoş. Povestire”[2]. La încheierea discursului am menţionat că memoriile dlui Pavel Curoş în calitatea lor de sursă istorică deja sunt valorificate de specialişti şi am adus exemplul Ludmilei Cojocaru, care a citat din mărturisirile dlui Pavel Curoş[3].
Cuvântul i s-a oferit dlui Pavel Curoş (n. 1935). Dumnealui a vorbit cu mari emoţii despre satul natal, în care, după revenirea din Siberia şi după absolvirea studiilor, a lucrat, despre consătenii dumnealui, despre necesitatea de a cunoaşte istoria Neamului, dar şi a localităţilor în care ne-am născut. După în impresionant discurs al autorului monografiei, au luat cuvântul dna Angela Muşenco, şefa Direcţiei de Învăţământ Soroca, dna Sabina Topor, şefa Cabinetului metodic al Direcţiei de Învăţământ Soroca, specialist în istorie, dna Tamara Boboc-Coşciug, specialist principal la Secţia Cultură şi Turism din Soroca, care a interpretat o frumoasă melodie, spicuită din folclorul nostru, dna Ludmila Curoş, consilier local, şefa Bibliotecii săteşti, nepoata dlui Pavel Curoş, dna Liuba Ştirbu, ex-directoarea Gimnaziului din Şeptelici, dl Virgiliu Grosu, rudă apropiată a autorului.
La încheierea ceremoniei de prezentare a cărţii elevii Gimnaziului i-au oferit în semn de profundă recunoştinţă un frumos coş cu flori. Sunt convins: evenimentul va rămâne mult timp în memoria celor prezenţi în Cabinetul de Istoria al Gimnaziului „V. Burduja” din satul Şeptelici, raionul Soroca.
10.04.2019
PS. Cu prilejul lansării volumului menţionat mai sus, din partea Centrului de Excelență INIS „ProMemoria” am oferit directorului Gimnaziului „V. Burduja”, dlui Aureliu Haric, un set de cărţi, unele din ele elaborate în cadrul Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească”.
a.p.
[1] Ludmila Cojocaru (editor). Arhivele Memoriei. Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Memorii, documente, studii de caz. Vol. I: Cercetări realizate în localităţile din centrul Republicii Moldova, tom I, Chişinău, Balacron, 2016, p. 273 şi urm.
[2] Pavel Curoş. Soarta familiei Curoş. Povestire, Chişinău, S. n., 2018, 140 p.
[3] Ludmila D. Cojocaru. Fenomenul tăcerii în studiile de istorie orală: abordări teoretice şi metodologice. În: Exerciţiul Memoriei. Conferinţa ştiinţifică internaţională „Memoria ca patrimoniu cultural în Lituania şi Moldova”. Studii şi materiale, Chişinău, Tipografia Balacron, 2019, p.61; dar şi fotografiile, publicate de dl Pavel Curoş, p. 126, 127.