Odesa: Conferinţă ştiinţifică internaţională, ediţia a VII-a

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Moto: Aşa cum un copil nu poate avea două mame,

tot aşa un popor nu poate avea două limbi

(din spusele la Masa rotundă)

În perioada 17-18 mai 2019, în incinta Universităţii Naţionale de Marină din Odesa (UNMO), şi-a desfăşurat lucrările cea de-a şaptea ediţie a Conferinţei ştiinţifice internaţionale cu genericul „Sudul Ucrainei: dimensiunile etnice, istorice, lingvistice, culturale şi religioase”. Însufleţitorul şi organizatorul evenimentului ştiinţific este prof. univ., dr.-hab. Nicolae Mihailuţa, şeful Catedrei de istorie a Ucrainei, disciplinelor de drept şi lingvistice a UNMO.

Deschiderea Conferinţei a avut loc în Sala de festivităţi a UNMO. Participanții la Conferinţă au fost salutaţi de profesorul Serghei Rudenco, rectorul UNMO. Între vorbitori a fost şi Consulul general al României în Odesa, dr. Emil Rancea.

În cadrul Conferinţei a fost desfăşurată  Masa rotundă cu genericul „Limba, Biserica, Eroii: problemele şi experienţa în calea integrării europene”. În lumina evoluţiilor din Ucraina (interzicerea folosirii limbii ruse în organele de stat, lupta pentru consolidarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, alegerea preşedintelui Ucrainei Vladimir Zelenski etc.), discuţiile în cadrul Mesei rotunde au fost aprinse, opiniile fiind de multe ori diverse. Tonul discuţiilor l-a dat dl Serghei Grineveţki, cetăţean de onoare al Odesei şi regiunii Odesa, care şi-a expus punctul de vedere referitor la statutul limbii ruse, la situaţia Bisericii din Ucraina şi, în mod special – în Odesa şi regiunea Odesa.

Participanţii la Masa rotundă a prezentat comunicări la temele propuse de organizatori. Astfel, prof. univ. dr.-hab. S. V. Formanova (Universitatea Naţională „I. I. Mecinikov” din Odesa), a vorbit despre „Probleme de lingvistică în Ucraina contemporană”, iar prof. univ. dr.-hab. Iu. Kotlear (Universitatea Naţională a Mării Negre „Petru Movilă” din Mikolaiv) a expus subiectul „Rolul limbii în formarea mentalităţii populaţiei din Ucraina”.

Subsemnatul, am expus comunicarea „Ucraina şi ucrainenii pe paginile revistei «Viaţa Basarabiei»”. Revista „Viaţa Basarabiei” a fost nu doar o revistă de literatură sau cultură românească, ci una generalistă, în care au fost publicate studii referitore la diverse subiecte, inclusiv – la cele referitoare la Ucraina şi ucraineni. Cercetarea a demonstrat că putem forma trei tipuri de materiale, publicate în respectiva revistă. În primul rând, este vorba de articole ştiinţifice, referitoare la istoria, cultura şi legăturile româno-ucrainene, publicate în revistă până la 1941 – anul când România s-a alăturat Germaniei în războiul acesteia împotriva URSS.  De pildă, în „Viaţa Basarabiei” au fost publicate două recenzii, semnate de Paul Mihailovschi şi Gheorghe Bezviconi şi care au expus monografia lui Ştefan Ciobanu „Din legăturile culturale româno-ucrainene. Ioannichie Galeatovschi şi literatura românească veche”. Un alt grup de materiale, publicate pe parcursul anilor, a fost cel numit de Ion Şpac, bibliograful care a studiat revista „Viaţa Basarabiei”, publicând o carte[1], – „Transnistria”, adică ceea ce a fost numita Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească”, cu centrul la Balta, apoi la Tiraspol – o creatură artificială a Kremlinului cu scopul cuceririi Basarabiei şi sovietizării României. Şi cea de-a treia serie de materiale sunt cele publicate în perioada războiului germano-sovietic, 1941-1944 (pentru România). Textul comunicării a fost publicat în culegerea de texte, prezentate organizatorilor Conferinţei ceva mai devreme[2].

Prof. univ., dr.-hab. A.M. Kiridon („Enciclopedia Ucrainei”, Kiev) a conferenţiat despre „Înfiinţarea Bisericii Ortodoxe locale în Ucraina. (2016-2019)” – o interesantă prezentare a efortului depus de credincioşii ortodocşi din Ucraina de a-şi întemeia propria biserică, nesupusă canonic Patriarhiei de la Moscova.

Prof. univ. dr. George Enache (Universitatea „Dunărea de Jos”, Galaţi, alături de Cristina Căldăraru, directoarea Muzeului de Istorie din Galaţi, au vorbit despre „Sfânta Rusie” şi problema identităţii locuitorilor din Republica Moldova din punctul de vedere al Bisericii”.

Profesorul Nicolae Mihailuţă, organizatorul Conferinţei ştiinţifice internaţionale cu genericul „Sudul Ucrainei: dimensiunile etnice, istorice, lingvistice, culturale şi religioase”, a prezentat comunicarea „Biserica locală din Ucraina: cugetări privind autocefalia şi dialogul între Biserici”.

Alte comunicări s-au referit la „Eroi şi antieroi”, „ai noştri şi duşmanii” – glorificarea şi demonizarea ca instrumente ideologice de mobilizare socială în anii celui de-al Doilea Război Mondial (prof. O. E. Lîsenko şi conf. L. Hoinaţka, Kiev). Dr. –hab. Victor Savcenco a vorbit despre „Discursul «de stânga» şi politica memoriei”. Dna Danute Kontrimavicene din Vilnius a vorbit despre „Accesul la documentele din arhivele Lituaniei”. Suita de comunicări a fost încheiată de dl Silviu Moldovan, şef Serviciu Cercetare şi Editare la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – „Tentative de împiedicare a comunizării României, în context internaţional”.

După încheierea Mesei rotunde, participanţii la Conferinţă s-au împărţit în şapte secţii tematice. Conform Programului Conferinţei în secţii s-au înscris 95 de cercetători ştiinţifici. Între aceștia vom menţiona: Cristina Preutu, lect. univ. dr., Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi (titlul comunicării: „Aspectele economice ale relaţiilor româno-franceze la finalul anilor 60 ai sec. al XX-lea”; Ana Gabor, doctorandă, Universitatea din Bucureşti (tema comunicării: „Relaţiile transfrontaliere între România şi Ucraina în contextul integrării Ucrainei în Uniunea Europeană”); D. Albu, doctorand, Universitatea din Bucureşti, tema: „Perspective teoretice privind viitorul Ucrainei în contextul relaţiilor internaţionale”. Un rol deosebit în desfăşurarea în condiţii excelente l-a avut Tetiana Toma, cea care a realizat traducerea din română în ucraineană şi invers. Tot ea a prezentat comunicarea „Deportările din sudul Basarabiei. Studiu de caz: Filip Belinschi”.

Mulţumesc şi pe această cale organizatorilor Conferinţei pentru oferirea posibilităţii de a face schimb de opinii, referitoare la problemele comune pe care le avem noi, românii de dincoace şi de dincolo de Prut şi ucrainenii.

Mulţumesc profesorului Nicolae Mihailuţă pentru ospitalitatea deosebită de care a dat dovadă.

anatol_petrencu@yahoo.com

31 mai-1 iunie 2019


[1] Ion Şpac. Viaţa Basarabiei. 1932-1944. Cercetări bibliografice şi informative, Chişinău, Editura Pontis, 2002, 326 p.

[2] Anatol Petrencu. Украина и украинцы на страницах журнала „Viaţa Basarabiei” («Жизнь Бессарабии»). În: Пiвдень Украïни: етноiсторичний, мовний, культурний та релiгiйний вимiри. Збiрка наукових праць. Одеса, 2019. Herson, 2019, p. 384-389.

Comentariile nu sunt permise.