Armata şi elitele în apărarea României întregite: Conferinţă internaţională la Iaşi

Rubrica Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 20 şi 21 iunie 2019, la Cercul Militar Iaşi, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică internaţională cu genericul „Contribuţia Armatei Române şi a elitelor la apărarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri (1919-1920)”, organizată de Statul Major al Apărării prin Filiala Iaşi a Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I”.

Înainte de începerea lucrărilor Conferinţei a avut loc ceremonialul militar de primire a conducerii Statului Major al Apărării, după care participanţii la eveniment au fost invitaţi la inaugurarea expoziţiei „Contribuţia Armatei Române şi a elitelor la apărarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri (1919-1920)” şi a Bibliotecii Filialei Iaşi a Muzeului Militat Naţional „Regele Ferdinand I” – Sala „Armata Română şi Marea Unire” din Cercul Militar Iaşi.

A urmat dezvelirea tabloului alegoric „Recunoştinţă eternă ostaşilor români care s-au jertfit pentru Întregirea Naţională” (în Sala „Armata Română şi Marea Unire” din Cercul Militar Iaşi), precum şi cel al generalului Henri M. Berthelot, şeful Misiunii Militare franceze în România în anii 1916-1918.

Comunicările în plen au fost expuse în Sala mare de conferinţe a Cercului Militar Iaşi. Suita de comunicări a fost deschisă de academicianul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române (tema expusă – „Rolul militar al românilor în sud-estul Europei”). Prof. univ. dr. Gheorghe Iacob (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, prorector, a vorbit despre „Elita Marii Uniri”.

În plen a fost prezentat textul comunicării prof. univ. dr. Traian Sandu (Universitatea Sorbonne Nouvelle, Paris 3) având tema „La France et la rentrée en/sortie de guerre de la Roumanie, octobre 1918 – janvier 1919: statut, annexions, projets”. Dl Marcin Roman Marinowsky de la Universitatea Iagiellonă din Cracovia, Polonia, a vorbit despre ”Constituirea relaţiilor politice şi militare între Polonia şi România în perioada 1919-1920”.

În continuare, Conferinţa internaţională şi-a desfăşurat lucrările în cadrul a nouă secţiuni. Prima secţiune a avut genericul „Elita românească în vâltoarea bătăliei diplomatice pentru recunoaşterea internaţională a Marii Uniri” şi a fost moderată de prof. univ. dr. Gherghe Iacob. În cadrul secţiunii au prezentat comunicări prof. univ. dr. Petre Otu [tema comunicării „România la Conferinţa de pace de la Paris (1919). Între „trufia sterilă şi „politica de săru’ mâna”], prof. univ. dr. CS I Constantin Hlihor („Geopolitica centrului şi sud-estului european în perioada 1919-1989. O perspectivă istorică”), dr. Constantin Buchet („Elitele române între federal şi naţional în pregătirea Marii Uniri”, prof. univ. dr. CS I Cătălin Turliuc („Elitele şi asociaţionismul fraternalist în procesul recunoaşterii internaţionale a Marii Uniri”). Tot aici a prezentat comunicări CS I dr. Silviu B. Moldovan (tema comunicării fiind Premize ale înfăptuirii României Mari”) şi conf. univ. dr. Lidia Pădureac (Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, tema comunicării „Consolidarea elitei politice basarabene în anul Marii Uniri: context istoric”).

În secţiunea a doua, cu genericul „Rolul Armatei Române în restabilirea ordinii interne în spaţiul central-european şi apărarea Unirii de la 1 Decembrie 1918” s-au înscris cu comunicări prof. univ. dr. Dumitru Preda, prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prof. univ. dr. Ion Giurcă. Directorul Muzeului Naţional „Regele Ferdinand I, filiala Constanţa, dr. Costin Scurtu a încheiat suita de comunicări ştiinţifice, vorbind despre „Contribuţia Armatei Române din Dobrogea la apărarea Basarabiei între 1918-1920”.

Secţiunea a treia a fost o prelungire a celei de-a doua, având acelaşi generic şi a fost moderată de prof. univ. dr. Petre Otu. Comunicările prezentate au elucidat aspecte importante, mai puţin sau deloc studiate în istoriografia noastră şi care s-au referit la rolul Armatei Române în stăvilirea bolşevismului în Ungaria. Tot aici, CS III dr. Sorin Cristescu a vorbit despre „Conflictul generalului Petala cu Ion Nistor în chestiunea întrunirii naţionalităţilor de la Cernăuţi de la 2 iunie 1919”.

În cadrul celei de-a patra secţiuni istoricii au continuat expunerea subiectelor legate de efortul diplomaţiei româneşti, privind recunoaşterea internaţională a Marii Uniri. Astfel, dl Iulian Sîmbeteanu (revista „Historia”) a prezentat comunicarea colegului dumnealui Ciprian Stoleru cu tema „Conferinţa de la Versailles, diplomaţia română şi problema maghiară (ianuarie 1919 – noiembrie 1919)” şi propria comunicare cu tema „Evoluţia politico-militară a Ungariei: de la prăbuşirea Dublei Monarhii la intervenţia Armatei Române”. Au urmat conf. univ. dr. Daniel Lazăr (tema discursului „Conflict diplomatic între Aliaţi: Nikola Pašić şi Ionel Brătianu despre problema Banatului”), CS I dr. Mihai Ştefan Ceauşu („Recunoaşterea unirii Bucovinei cu România şi delimitarea graniţelor sale în dezbaterea Conferinţei Păcii (1919-1920)”), dl Gabriel Constantin Bârtaş („Alianţa româno-polonă în perioada 1919-1931”).

Subsemnatul am prezentat comunicarea „Rostul şi rolul delegaţiei basarabenilor la Conferinţa de pace de la Paris”. Am demonstrat că reprezentantul Basarabiei Ion Pelivan a făcut parte din delegaţia română şi avea sarcina să demonstreze caracterul legitim al Unirii Basarabiei cu Patria Mamă România (27 martie 1918), că nu a fost o altă delegaţie a „basarabenilor” la Paris, iar acele persoane care s-au declarat că reprezintă Rusia sau Basarabia nu au avut împuterniciri de la nimeni şi nu reprezentau pe nimeni.

Subiecte, privind rolul oamenilor politici români în bătălia diplomatică din 1919-1920, din capitala Franţei, au fost dezbătute şi în cadrul secţiunii a 5-a, moderate de dl Silviu Moldovan. Conform Programului Conferinţei, aici au prezentat comunicări conf. univ. dr. Gabriel Leancă, prof. univ. dr. Dorel Buşe, dr. Laurenţiu Chiriac, lect. univ. dr. Tetiana Toma, dr. Vasile Ungureanu şi col. (r.), conf. univ. dr. Mihai Luchian.

În cea de-a şasea secţiune, moderată de conf. univ. dr. Octavian Ţăcu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, discuţiile s-au axat, de asemenea, pe rolul elitei politice româneşti în efortul depus în vederea recunoaşterii internaţionale a României întregite. Subiectele discutate au fost: „Monumente din Iaşi ale Războiului de Întregire Naţională” (dna dr. Aurica Ichim, Iaşi), „Între comemorarea morţilor şi „victoria naţiunii”. Monumente din Iaşi dedicate eroilor Primului Război Mondial” (CS. dr. Cătălin Botoşineanu, Iaşi), „Documente inedite din arhiva Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei privind contribuţia personalului clerical la izbânda Armatei Române în Războiul pentru întregirea neamului” (pr. Militar, dr. Adrian Morţun, Iaşi), „Patrimoniul românesc la 100 de ani după Marea Unire. Valori naţionale şi europene din trecut, prezent şi viitor” (CS III Liliana Lazureanu), Cultivarea recunoştinţei şi cinstirea memoriei eroilor din Războiul de Întregire Naţională în efortul de recunoaştere şi consolidare a Unirii celei Mari – contribuţia Bisericii” (pr. Daniel Niţa-Danielescu) şi „Rolul lui Iancu Flondor în realizarea Unirii Bucovinei cu România” (dr. Alexandrina Cuţui).

Prof. univ. dr. Ion Solcanu, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologice a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, a fost moderatorul secţiunii a 7-a. Chiar domnia sa a prezentat prima comunicare, întitulată „Regimentul 9 Vânători în apărarea Marii Uniri. Campania din Transilvania şi Ungaria” (ianuarie-octombrie 1919)”. Au urmat col. (r.) dr. Dan Prisăcaru cu comunicarea „Emm. De Martonne şi principiul viabilităţii frontierelor. Studiu de caz: trasarea frontierelor României Mari” şi dl Eusebiu Vreme care a vorbit despre „Repere privind efortul economico-financiar al României pe timpul pregătirii şi recunoaşterii internaţionale a Marii Uniri de la 1 decembrie 1918”.

Penultima secţiune, moderată de lect. univ. dr. Cristina Preutu (Iaşi), a întrunit şase cercetători care au expus subiecte legate de forţele militare române în Primul Război Mondial. Astfel, col. drd. Liviu Corciu a prezentat comunicarea „Războiul Întregirii Naţionale. Aportul instanţelor militare la efortul de război”. Dna dr. Cerasele Moldoveanu a vorbit despre „Un militar la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920) – contribuţia colonelului Toma Dumitrescu”, iar dna dr. Oana Otu despre „Robert Bossy – voluntar în Războiul de Întregire”.

Dna lect. univ. dr. Cristina Preutu, moderatoarea şedinţei, a expus subiectul „Armata Română în Bucovina (1919): repere istoriografice”. În sfârşit, ultima comunicare a fost expusă de dna dr. Cristina Păiuşan-Nuica şi s-a întitulat „Elena Văcărescu la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920)”.

Secţiunea a 9-a – „Acţiuni de propagandă şi război informaţional împotriva Marii uniri. Trecut, prezent, implicaţii” -, a cuprins şapte comunicări care s-au referit la diverse aspecte ale propagandei, în special – a celei maghiare, desfăşurate împotriva României întregite.

La final, este cazul să aduc încă o dată mulţumiri organizatorilor Conferinţei Internaţionale „Contribuţia Armatei Române şi a elitelor la apărarea şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri (1919-1920)” pentru invitaţia de a participa cu un subiect legat de români (în special – cei din Basarabia), prezenţi la Conferinţa de Pace de la Paris, să felicit organizatorii pentru desfăşurarea excelentă a evenimentului.

anatol_petrencu@yahoo.com

Comentariile nu sunt permise.