Memorie remanentă. Conferinţă ştiinţifică, Chişinău, 24 iunie 2019

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Pe data de 24 iunie 2019, în Sala de conferinţe a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifică cu genericul „Memoria remanentă. Prezentarea rezultatelor ştiinţifice ale Programului se Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953”.

Conferinţa a fost deschisă de conf. univ. dr. Virgiliu Bârlădeanu, secretarul ştiinţific al Programului de Stat nominalizat.

În cuvântul de salut, subsemnatul am vorbit despre obiectivele Programului de Stat, despre realizarea cu succes al acestuia, precum şi problemele apărute pe parcursul activităţii ştiinţifice de teren. Am vorbit şi despre anumite lucruri, asupra cărora istoricii noştri ar trebui să revină. În special este vorba de economia României interbelice, de tendinţele progresiste în industrie şi agricultură, asta referindu-se şi la regiunea de est a ţării. Din povestirile supravieţuitorilor deportării in 1941 constatăm că în satele noastre erau deja gospodării-model, mulţi proprietari ale cărora fuseseră aleşi primari. Tocmai ei au fost trimişi în Siberia, satele noastre fiind decapitate de elitele locale.

Cu un cuvânt de salut s-a adresat prof. univ., dr. hab. Nicolae Enciu, vice-director al Institutului de Istorie, specialist de marcă în istoria interbelică a României[1]. Între altele, dl profesor a menţionat sporul natural al populaţiei României, inclusiv – al Basarabiei în perioada anilor 1918-1940.

A urmat prezentarea comunicărilor. Conf. univ. dr. Ludmila Cojocaru (Universitatea de Stat din Moldova, USM) a vorbit despre „Perspective antropologice în studierea fenomenului deportărilor staliniste din RSS Moldovenească: repere istoriografice şi probleme de cercetare”. Dna Ludmila Cojocaru a evidenţiat câteva direcţii de cercetare, între care istoria satelor siberiene, populate majoritar de basarabeni, condiţiile de adaptare a basarabenilor deportaţi în Siberia, manifestările identităţii religioase, ritualurile de înmormântare, abuzurile administraţiei locale, condiţiile de muncă, comunicarea cu cei rămaşi acasă, în RSS Moldovenească, colaboraţionismul etc.

Conf. univ. dr. Ala Sainenco, directorul Memorialului Ipoteşti (România), a vorbit despre „Perspectiva lingvistică în studiul textelor cu şi despre persoanele deportate”. Pe baza dosarelor studiate, conferenţiara a arătat cum anchetatorii stalinişti modificau cuvintele de la un interogatoriu la altul ca, în sfârşit, să „demonstreze” vinovăţia persoanelor aretate şi condamnarea acestora.

Conf. univ. dr. Zinaida Bolea, USM, a prezentat comunicarea „Particularităţi psihologice ale procedurii de reconciliere în fenomenul deportărilor din RSS Moldovenească”. Studiul dnei conf. univ. dr. Z. Bolea se referă la unele aspecte psihologice şi de înţelegere corectă sau eronată a fenomenului deportării de către persoanele expulzate din RSS Moldovenească. Astfel, la întrebarea „Cine e vinovat de cele întâmplate?” răspunsurile sunt diferite: regimul comunist, Stalin, sătenii. „Cine îi va răzbuna?” Răspunsurile primite sunt diverse: Dumnezeu, soarta, viitorul etc. sau „Eu i-am iertat, Dumnezeu îi va pedepsi”.

Conf. univ. dr. Lidia Pădureac de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, prorector, a expus comunicarea „Foametea din 1946-1947 rememorată de supravieţuitori: cercetări în localităţile din nordul Republicii Moldova”. Au fost prezentate cazuri concrete de supravieţuire în condiţiile Foametei provocate de regimul comunist de ocupaţie din RSS Moldovenească.

În sfârşit, conf. univ. dr. Virgiliu Bârlădeanu a vorbit despre „Memoria victimelor regimului totalitar comunist şi cultura comemorativă în Republica Moldova”.

Comunicările au fost discutate de cei prezenţi la Conferinţă, au fost puse diverse întrebări, la care au fost formulate răspunsuri exhaustive. Conferinţa a făcut încă o dată totalurile realizării Programului de Stat „Recuperarea şi valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” şi a fost consacrată împlinirii a 70 de ani de la înfăptuirea celui de-al doilea val de deportări din RSS Moldovenească (5-6 iulie 1949).

În final, organizatorii Conferinţei au prezentat cele şapte volume de studii de caz „Arhivele Memoriei” (editori Ludmila D. Cojocaru, Elena Postică şi Lidia Pădureac) şi volumul de studii „Exerciţiul Memoriei” (edituri Elena Postică şi Ludmila D. Cojocaru).

Conferinţa ştiinţifică nu doar a făcut bilanţul muncii depuse de colectivele de cercetători ai Istorie orale, ci şi a conturat noile căi de studiere a memoriei colective.

Felicitări participanţilor şi urări de noi succese!

anatol_petrencu@yahoo.com

18.07.2019


[1] A se vedea, de pildă, Nicolae Enciu. În componenţa României Întregite. Basarabia şi basarabenii de la Marea Unire la notele ultimative sovietice, Bucureşti, Editura Academiei Române; Brăila, Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2018, 543 p.

Comentariile nu sunt permise.