Destine frânte pentru Ţară în vatra istorică românească. Simpozion internaţional, ediţia a doua, Dervent, 6 iulie 2019

Rubrica: Cronica vieţii științifice

Pe data de 6 iulie 2019, la Mănăstirea Dervent, judeţul Constanţa, şi-a desfăşurat lucrările ce de-a doua ediţia a Conferinţei Internaţionale „Destine frânte pentru Ţară în vatra istorică românească”. Organizatorii Conferinţei sunt Arhiepiscopia Tomisului, departamentul Cultural-educaţional şi Sfânta Mănăstire Dervent, în colaborare cu Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Regina Maria, filiala judeţeană Constanţa şi cu Asociaţia „Casa Mării Negre/ Black SeaHouse” Constanţa.

Drept obiectiv prioritar al evenimentului a fost „evidenţierea suferinţelor şi martiriului românesc în ultimii 100 de ani, pe tot cuprinsul vetrei noastre istorice, precum şi a dramelor individuale şi colective care au marcat ultimul veac în România şi în provinciile istorice româneşti: lichidarea  identităţii şi conştiinţei româneşti în Basarabia şi Bucovina, deportările colective în Siberia şi Kazahstan, masacrele de la Lunca, Ostriţa şi Fântâna Albă, dramele refugiaţilor basarabeni şi bucovineni în România, dramele celor două războaie mondiale, represiunea comunistă (închisori, lagăre, Canal, munca silnică, ostracizarea elitei, persecuţiile politice şi religioase, domicilie forţate, epurările etc.), exilul românesc etc.”. În acelaşi timp, Simpozionul şi-a propus „atât dezbateri la zi privind cauzele, dimensiunile şi consecinţele acestor forme ale tragicului şi suferinţei româneşti în ultimul veac, cât şi evocarea unor martiri şi mărturisitori ai poporului român, din toate provinciile sale istorice, prioritar Basarabia şi Bucovina, ale căror destine frânte au ţinut vie forţa credinţei acestui popor în Dumnezeu şi Ţară”.

Lucrările Conferinţei au coincis cu împlinirea a 70 de ani de la realizarea de către regimul sovietic de ocupaţie a celui de-al doilea val de deportare. Ţinând cont de acest lucru, un sobor de preoţi ai Mănăstirii Dervent a oficiat o slujbă de pomenire în memoria basarabenilor, rămaşi în pământurile de gheaţă ale Siberiei.

Conferinţa a început o alocuţiune introductivă, rostită de Înaltpreasfinţitul prof. univ. dr. Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului şi prorector al Universităţii „Ovidius” din Constanţa. A urmat Arhimandritul Andrei Tudor, Stareţul Mănăstirii Dervent, care a urat succes Conferinţei.

Prima secţiune, întitulată „Basarabia – crucea de dincolo” a înglobat o serie de comunicări ştiinţifice, legate de subiecte privind Basarabia şi basarabenii.

Subsemnatul am vorbit despre „Primarii deportaţi în Siberia (1941): portret de grup”.Pe baza documentelor de arhivă, a memoriilor, dar – în mod special, – pe baza documentelor de istorie orală am încercat să demonstrez că în România, în perioada anilor 1918-1940 se constituise o elită sătească, care întreţinea gospodării medii model, iar cei mai buni gospodari ai satelor au fost aleşi şi primari ai localităţilor lor. Am prezentat un portret de grup al acestor primari. Cu foarte mici excepţii, toţi primarii aveau terminate facultăţi, licee, şcoli speciale, atât în România, cât şi în alte ţări ale Europei, cunoşteau câteva limbi, erau la curent cu inovările din agricultură; aveau case şi gospodării îngrijite şi produceau marfă pe care o exportau atât în piaţa internă, cât şi ce externă. Nu întâmplător regimul sovietic de ocupaţie anume pe ei i-a inclus în listele de deportare şi în noaptea de la 12 spre 13 iunie 1941 i-a ridicat împreună cu membrii familiei, i-au urcat în vagoane de transportat vite; dincolo de Nistru bărbaţii au fost separaţi de familii, duşi dincolo de Munţii Ural, în reţeaua de lagăre Ivdel şi acolo, în 1942, cu câteva excepţii, au murit.

Istoricul Ion Negrei, cercetător ştiinţific al Institutului de Istorie din Chişinău, a prezentat comunicarea „Constantin N. Tomescu – destinul zbuciumat al unui dobrogean basarabenizat”. Ion Negrei a vorbit, având în mâini un volum impresionant; este vorba de „Jurnal din viaţa mea”, redactat de Constantin N. Tomescu, ediţia fiind publicată de Silvia Corlăteanu-Granciuc şi George Enache[1]. Preotul Vasile Ţepordei, trecut şi el prin iadul Gulagului, spunea astfel despre Constantin Tomescu: „Plămădit din sânge ardelean şi oltean, născut dobrogean, format moldovean, devine mai târziu basarabean”. Dl Ion Negrei a demonstrat activitatea profesorului de teologie Constantin N. Tomescu în Basarabia interbelică.

Istoricul Viorel Bolduma, lector superior, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chişinău a expus comunicarea „Rolul clerului în actul Unirii Basarabiei cu România (27 martie 1918)” , iar colonelul (r.), conf. univ. dr. Anatol Munteanu, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, Bucureşti, a prezentat un subiect legat de „Personalităţi militare persecutate de Securitatea română (1946-1968)”.

După întrebări şi răspunsuri, axate pe comunicările prezentate, moderatorul Conferinţei, dl dr. Dorin Popescu a trecut la cea de-a doua secţiune „Nordul Bucovinei – şi fagii se frâng?”. Prima comunicare a fost prezentată de distinsa doamnă Alexandrina Cernov, membru corespondent al Academiei Române, redactor-şef al revistei „Glasul Bucovinei”, Cernăuţi. Tema comunicării – „Deportări, foamete, închisori. Soarta românilor bucovineni după ocupaţia sovietică în 1941 şi 1945”. Autoarea comunicării a făcut o prezentare de ansamblu a crimelor comise de regimul sovietic de ocupaţie faţă de bucovineni, în special – masacrul de la Fântâna Albă – un Katyn al românilor.

Dl Dorin Popescu, lector univ. dr., preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre/ Black SeaHouse” Constanţa, a expus subiectul întitulat „Temniţe şi temple ale Bucovinei”.

A urmat secţiunea a treia „România – martiri şi mărturii din infernuri (destine individuale)”. Dl Mircea-Gheorghe Abrudan, cercetător ştiinţific dr. la Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, a prezentat subiectul „Pr. Acad. Ioan Lupaş, un cărturar ardelean de trei ori întemniţat pentru legea românească”. A fost prezentată viaţa şi activitatea istoricului Ioan Lupaş. Dl Mircea-Gheorghe Abrudan este prefaţatorul şi editorul volumului „Prăbuşirea Monarhiei Austro-ungare şi importanţa istorică a zilei de 1 decembrie 1918”, semnat de preotul academician Ioan Lupaş[2].

Viaţa şi faptele marilor personalităţi române, care au servit cauza şi interesul naţional românesc, au stat în centrul atenţiei unor distinşi cercetători, care au prezentat istorii inedite sau puţin cunoscute specialiştilor. Astfel, dna dr. Lavinia Dumitraşcu, muzeograf, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, a prezentat figura distinsă a prefectului de Storojeneţ Dimitrie D. Chirescu. Conf. univ. dr. Marian Zidaru a vorbit despre activitatea lui Grigore Gafencu în Occident, unde, în condiţii grele, a servit cauza românească (titlul comunicării „Grigore Gafencu – un martir al exilului românesc”). Profesorul Florin Popescu (Tufeni, judeţul Olt) a vorbit despre „Anastasie Simu sau despre bunul gust al vechilor elite româneşti”. Preşedintele filialei Constanţa a Asociaţiei „Cultul Eroilor Regina Maria” Remus Macovei a expus file necunoscute despre generalul Stan Poetaş, asasinat mişeleşte de un bolşevic lângă satul Călăraşeuca, raionul Soroca, pe data de 8 ianuarie 1919 (tema discursului „Stan Poetaş – generalul nepereche”). Istoricul Nicolae Georgescu din Tulcea a vorbit despre „Un erou uitat – sergentul de grăniceri Paicu Simion, căzut la datorie în Tulcea, la 28 octombrie 1918”.

Cea de-a patra secţiune a întrunit comunicări, referitoare la drame colective. Dna dr. Corina Apostoleanu, directoarea Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman” din Constanţa a expus comunicarea „Destine frânte pentru Ţară, reflectate în colecţiile Bibliotecii Judeţene „Ioan N. roman”, Constanţa”. Apoi a vorbit dna dr. Ligia Dima, manager, Biblioteca Judeţeană „Panait Cerna”, Tulcea (tema comunicării „Despre eroi şi fapte evocate în cărţile autorilor tulceni”). În încheiere, dl Ionuţ Druche, inspector culte, Arhiepiscopia Tomisului, Constanţa, a expus subiectul „Mănăstirea Peştera Sfântului Andrei şi ctitorii ei – teologul Ion Dinu şi monahul Nicodim Dincă – în regimul comunist”.

În încheiere au fost prezentate un şir de volume, apărute recent de sub tipar. Istoricul Viorel Bolduma şi-a prezentat monografia „Raporturile Ţării Moldovei cu centrele ortodoxe de peste hotare (sfârşitul secolului al XIV-lea – secolul al XVIII-lea)”, Chişinău, 2018, 265 p.; Ion Negrei a vorbit despre volumul Constantin N. Tomescu. „Jurnal din viaţa mea”, Chişinău, Editura Cartdidact, 2018, 1100 p.; dl dr. Mircea-Gheorghe Abrudan a prezentat cartea Ioan Lupaş. „Prăbuşirea Monarhiei Austro-ungare şi importanţa istorică a zilei de 1 decembrie 1918”. Ediţie, studiu introductiv, note şi indice de Mircea-Gheorghe Abrudan, Cluj-Napoca, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2018, 127 p. + foto.; Elena Netcu a vorbit despre volumul „Paşi spre infern”; Iaşi, Editura Pim, 2019, 252 p. Subsemnatul, am prezentat recent apărutele volume din seria „Arhivele Memoriei” şi volumul I din seria „Exerciţiul Memoriei”, apărute la Chişinău, la Tipografia „Balacron” în anul curent.

În încheiere, mulţumim şi pe această cale organizatorilor Conferinţei, ÎPS prof. univ. dr. Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, părintelui stareţ Andrei Tudor, dlui dr. Dorin Popescu pentru buna organizare şi desfăşurare a acestui important eveniment ştiinţific, îi felicităm pentru frumoasa realizare, dorindu-le sănătate şi noi izbânzi.

anatol_petrencu@yahoo.com

18.07.2019


[1] Constantin N. Tomescu. Jurnal din viaţa mea. Ediţie îngrijită de Silvia Corlăteanu-Granciuc şi George Enache, Chişinău, Editura Cartdidact, 2019, 1100 p.

[2] Ioan Lupaş. Prăbuşirea Monarhiei Austro-ungare şi importanţa istorică a zilei de 1 decembrie 1918. Ediţie, studiu introductiv, note şi indice de Mircea-Gheorghe Abrudan, Cluj-Napoca, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2018, 127 p. + foto.

Comentariile nu sunt permise.