Explozii

Prima zi a luni iunie 2019 a adus noi ştiri triste: în oraşul Dzerjinsk, regiunea Nijnii Novgorod, la uzina de producere a armamentului „Cristal”, în secţia de producere a trotilului, s-au produs două explozii puternice. Pe o rază de trei kilometri casele au fost avariate. Conform informaţiilor de la faţa locului, au fost rănite 89 persoane, atât lucrători ai uzinei, cât şi locuitori ai oraşului. În oraş şi satele dimprejur a fost declarată starea de urgenţă[1]. În ştirile de pe data de 2 iunie s-a spus că 16 persoane, rănite în timpul deflagraţiei, se află în spitale. Pierderile materiale se ridică la milioane de ruble[2].

Precizări ulterioare: în urma exploziilor de la uzina de armament „Cristal” au avut de suferit 116 oameni. Curiozităţi: în timpul reportajului apare firma uzinei de producere a armamentului „Cristal”. E scris: «Кристалл. Государственный научно-исследовательский институт» ceea ce în traducere înseamnă „Cristal. Institutul de stat de cercetări ştiinţifice”[3]. Secretele se dezvăluie în urma neglijenţei sau… deocamdată Rusia nu poate depăşi secretomania.  

 Catastrofe

Pe data de 27 iunie 2019, în oraşul Nijne-Angarsk (Bureatia), un avion de tipul „An-24”, la aterizare, a ieşit de pe pistă spre dreapta şi s-a ciocnit violent de una din clădirile administrative ale aeroportului. În rezultat pilotul şi mecanicul de bord au murit. Specialişti urmează să stabilească cu exactitate cauzele catastrofei. Avionul a fost dat în exploatare în anul 1977, a zburat peste 38 000 de ore şi avea certificatul/permisul de zbor până la sfârşitul lunii iulie, adică încă o lună. Martorii spun că la aterizare motorul din stânga a încetat să lucreze. Dar chiar şi în aşa condiţii (mai mult – chiar dacă ambele motoare refuză să lucreze), spun specialiştii, avionul putea fi aşezat la sol fără probleme. Comandantul navei Vladimir Kolomin aveau un stagiu de muncă de 34 de ani, a zburat peste 15 702 de ore, iar mecanicul de bord Bardanov avea un stagiu de muncă de 35 de ani şi 13 728 ore de zbor. La bord se aflau 47 de oameni, între care un copil şi cinci membri ai echipajului. Peste 30 de pasageri s-au adresat după ajutor medical[4].

 Accidente rutiere (DTP)

 1. În prima zi a verii s-a produs o avaria de proporţii în Adâgheia. Şoferul unui camion de mare tonaj, ce transporta combustibil, a încercat să treacă înaintea trenului Adler – Nijnevartovsk, dar n-a reuşit. În urma impactului automobilul, locomotiva şi un vagon au ars. 13 pasageri şi doi conductori ai locomotivei au avut nevoie de îngrijiri medicale; conducătorul auto fost internat în spital[5].  

 2. În Sankt-Petersburg, un alt şofer a accelerat automobilul în speranţa că va reuşi să treacă intersecţia la lumina galbenă a semaforului. Nu a reuşit. În schimb – a lovit un grup de pietoni. Trei persoane, inclusiv un copil, au fost rănite. Victime puteau fi mai multe, noroc de stâlpul metalic de lângă trotuar, în care s-a proiectat maşina[6].

 3. 16 iunie. Un grav accident a avut loc nu departe de oraşul Voronej. O limuzină s-a ciocnit frontal cu un microbuz. În rezultatul impactului au murit opt persoane. A supravieţuit doar un copil de 10 ani, cu multiple leziuni corporale. Judecând pe baza imaginilor, ambele mijloace de transport se deplasau cu o viteză excesiv de mare[7].

 4. Pe data de 17 iunie 2019 preşedintele FR Vladimir Putin a semnat Legea privind responsabilitatea conducătorilor auto care au comis accidente în stare de ebrietate. Moartea pricinuită de şoferi aflaţi în stare de ebrietate este considerată ca omor premeditat. Pentru vătămări grave şoferii în stare de ebrietate vor risca primirea a 7 ani de puşcărie (până acum termenul a fost de 4 ani), în caz de ucidere şoferii vor fi condamnaţi la 12 ani de puşcărie (termenul era de 7 ani). Dacă sunt ucise două şi mai multe persoane – termenul de detenţie este de 15 ani (erau 9 ani). Conform datelor Inspectoratului de Stat Auto al FR, în 2018, şoferii aflaţi în stare de ebrietate au comis 18 655 accidente, sau 11 % din totalul accidentelor. În aceste cazuri tragice au murit 4 422 persoane, alte 20 629[8].

 5. Pe data de 26 iunie 2019 a avut loc şedinţa Consiliului de Stat a FR la care preşedintele V. Putin a ridicat problema calităţii drumurilor. El a menţionat că sporeşte lungimea şoselelor bune, de calitate. În acelaşi timp, el a evidenţiat un şir de probleme ce urmează a fi rezolvate, iar în centrul atenţiei factorilor responsabili de transport trebuie să fie asigurarea vieţii oamenilor. Camerele de luat vederi, a spus V. Putin, au menirea să asigure securitatea circulaţiei, dar nu – aşa cum se practică -, să amendeze şoferii care mână nebuneşte. O altă problemă arzătoare pentru FR este iluminatul străzilor; mai bine spus – lipsa acestuia. Comentatorul spune: „Deseori se întâmplă că străzi sunt, dar ele nu se văd”. Participanţii la şedinţă, ministrul de Interne în mod special, au vorbit despre înăsprirea pedepselor faţă de şoferii aflaţi la volan în stare de ebrietate. O altă idee expusă în şedinţă – verificarea actelor şoferilor şi a cazurilor de accidentare a automobilelor de către lucrătorii serviciilor auto. La minutul 5 al reportajului[9] apare un filmuleţ cu muncitori ce asfaltează o porţiune de drum. Se constată că nu sunt muncitori drumari, ci gubernatori din diverse regiuni ale FR şi responsabili ai Ministerului Transporturilor, implicaţi benevol la muncă (în cadrul unui seminar), pentru a cunoaşte mai bine tehnologiile de construire a drumurilor.

Lupta forţelor de ordine cu numiţii terorişti

 1. Pe data de 23 iunie, în Daghestan, forţele de ordine au ucis două persoane, bănuite de a comite acte teroriste[10]. Imaginile postate au fost făcute în timp de noapte, nu sunt date despre cei ucişi. Atâta doar: au avut legături cu Statul Islamic.

 2. Pe data de 26 iunie, în Saratov, forţele FSB au împuşcat un cetăţean ce pregătea explozibil pentru acte criminale[11]. Persoana omorâtă era bănuită de legături cu Statul Islamic.

 Calamităţi naturale

 La sfârşitul lunii iunie, în regiunea Irkutsk, în urma ploilor torenţiale, s-au produs inundaţii catastrofale. În regiune, în oraşul Bratsk, a venit preşedintele FR V. Putin. Acolo deja se aflau responsabili de la Moscova, între ei – şi ministrul pentru Situaţii Excepţionale Evghenii Zinicev. Au fost înregistrate mii de case avariate, parte din ele luate de cursul apelor; mii de oameni au rămas fără adăpost. Au avut de pătimit peste 300 de oameni, între aceştia sunt morţi şi dispăruţi[12].

 „Bobârnace” primite de ruşi: lucruri „mărunte”, dar neplăcute

 1. Primul „bobârnac” FR l-a primit de la SUA, care au forţat Turcia să renunţe la cumpărarea rachetelor „S-400”, produse de ruşi.  Americanii au avut (şi au) dreptate: Turcia este membră a Alianţei Nord-Atlantice (NATO), în care există o uniformizare a armamentelor. Devine clar: în aşa condiţii Turcia nu poate procura arme străine blocului NATO. Era cazul nici să nu discute cu ruşii această problemă. Conform prevederilor Tratatului Atlanticului de Nord, în caz de necesitate, SUA şi aliatele din bloc vor fi capabile să apere integritatea teritorială a Turciei.

 2. Al doilea „bobârnac” l-au dat ruşilor bulgarii: pe data de 1 iunie 2019 mass-media a anunţat că pentru prima dată Bulgaria a cumpărat gaze lichefiate din SUA (un prim cargo cu 90 de milioane de m³, urmat de un al doilea cu 50 milioane de m³). Ministrul Energiei din Bulgaria, Temenuzhka Petkova, a declarat că importul de gaze din SUA este „un nou pas spre liberalizarea pieţei de gaze şi un semnal clar de diversificare”[13]. Pentru moment, Bulgaria importă aproape tot gazul natural din Rusia (peste 95 %). El este mai scump decât cel adus din SUA. În plus, în 2009, în plină iarnă, în urma unei dispute între Sofia şi Moscova, Gazpromul a sistat livrarea gazului[14].

 3. Scandalul politico-diplomatic cu Georgia. Totul a pornit de la un fapt la prima vedere minor. Dar numai la prima vedere. Pe data de 20 iunie, preşedintele Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei Serghei Gavrilov, deputat în Duma de Stat a Rusiei, a fost invitat să ocupe locul (fotoliul) preşedintelui Parlamentului georgian. Ceea ce dl Serghei Gavrilov a şi făcut, deşi nu era cazul. Gestul a stârnit furia a mii de cetăţeni georgieni, care au împrejmuit clădirea Parlamentului, protestând împotriva Federaţiei Ruse. Protestele au dus la ciocniri violente cu forţele de ordine, mai multe persoane fiind rănite şi spitalizate. Spiritele nu s-au potolit. Preşedinta Georgiei, dna Salome Zurabişvili, a condamnat Federaţia Rusă, numind-o „duşman şi ocupant”. Şi în continuare: „Coloana a 5-a, condusă de Rusia, posibil, astăzi este mai primejdioasă decât o agresiune directă. Repet: scindarea ţării şi societăţii şi confruntarea internă folosesc doar Rusiei; este cea mai verificată armă a ei”.

Michael Carpenter, directorul Centrului Joe Biden, SUA, a vizitat Georgia şi a tras următoarea concluzie: „Trei zile m-am documentat în Georgia. Sunt convins că guvernul acestei ţări nu sesizează deplin urmările politicii uşilor deschise cu Rusia. Cu un număr atât de impunător de „turişti” din Rusia (de exemplu, din FSB) şi atâtea suprafeţe de terenuri, cumpărate de oamenii de afaceri ruşi, într-o bună zi te poţi trezi şi constata că nu 20, ci 100 de procente [ale ţării] sunt ocupate [de Federaţia Rusă]”[15].

Rusia a fost nevoită să sisteze (de pe data de 8 iulie) transportul aerian al pasagerilor în Georgia (zilnic doar din Moscova decolau peste 30 de nave, în plus rute sistematice din Sankt-Petersburg, Samara, Ekaterinburg etc.). La momentul declanşării conflictului în Georgia se aflau peste 25 000 de turişti ai Federaţiei Ruse[16]. Respectiv, companiilor aeriene georgiene şi s-au interzis zborurile în FR.