Din activitatea Comunităţii ruşilor din Republica Moldova (RM)

Stimaţi prieteni,

Din 1991 RM este un stat suveran şi independent, recunoscut de majoritatea ţărilor lumii, inclusiv de Federaţia Rusă. Aşa s-a întâmplat că pe teritoriul RM, alături de băştinaşi (români, unii deocamdată se numesc „moldoveni”) locuiesc şi alte grupuri etnice: ucraineni, ruşi, găgăuzi, bulgari, rromi etc. În mod firesc, grupurile etnice ar trebui să întreţină legături culturale cu patriile lor istorice şi, concomitent să cunoască limba, istoria, cultura ţării-gazdă. În cazul nostru – a RM şi a românilor în ansamblu. În cele ce urmează, am publicat un document, tradus din limba rusă, şi care se referă la activitatea Comunităţii ruse din RM pentru anul 2013. Iată ce activităţi şi-a propus să desfăşoare Comunitatea ruşilor în 2013:

„Organizaţia obştească

„Comunitatea rusă din Republica Moldova”

Activităţile propuse pentru anul 2013.

Sunt consacrate împlinirii a 1150 de ani ai scrisului slavon şi împlinirii a 20 de ani [de funcţionare] a Comunităţii ruse din Republica Moldova”

[Convocarea] Conferinţei ştiinţifico-practice „Ruşii din Moldova: istoria, limba, cultura – realităţile şi perspectivele” [consacrată] aniversării de 20 de ani de la crearea Comunităţii ruşilor din RM – (septembrie);

Activităţi în cadrul Proiectului de lungă durată „Doua maluri ale unui râu” (cu plecări în Pridnestrovie [raioanele de est ale RM, necontrolate, deocamdată, de Chişinău], primirea oaspeţilor din Pridnestrovie – pe parcursul întregului an;

„Întâlniri de Crăciun” (la Tiraspol)    -   ianuarie[1];

„Ziua Tatianei”[2] (la Chişinău)             – 25 ianuarie;

Ziua apărătorului Patriei[3] (Chişinău)    – februarie;

Motocros consacrat împlinirii a 52 de ani de la zborul în cosmos al lui Iu. A. Gagarin  – aprilie;

Activităţi consacrate Zilei Victoriei:

[realizarea] unei serii de mese rotunde cu genericul „Cu Rusia în veci” [împreună][4] – pe parcursul întregului an;

Activităţi consacrate împlinirii a 72 de ani de la începutul Marelui Război pentru apărarea Patriei[5]: (Întâlnirea liceenilor cu participanţii la Marele Război pentru apărarea Patriei şi cu istorici) – iunie;

Depunerea de flori la Memorialul Gloriei militare – 22 iunie;

Participare [adică membrii Comunităţii ruse din RM vor participa la]:

Activităţi consacrate lui A.S. Puşkin;

Activităţi consacrate lui Eminescu;

Discutarea subiectului „Statutul limbii ruse în Moldova prin prisma bazei legislative a Republicii Moldova” (împreună cu Adunarea popoarelor Moldovei[6], cu Asociaţia directorilor instituţiilor preuniversitare cu limba rusă de predare, Academia de Ştiinţe a Moldovei, cu alte organizaţii interesate – de două ori pe an;

Activităţi de participare în realizarea Programului de strămutare benevolă în Federaţia Rusă

(organizarea întâlnirilor cu reprezentanţii regiunilor din Rusia etc.) – pe parcursul anului.

ACTIVITĂŢI TRADIŢIONALE:

Sărbătoarea Anului Nou şi Crăciunului:

Brazi cu spectacole pentru copii  -  ianuarie;

Bal de Crăciun „Cu credinţă în Rusia”  -  ianuarie;

Ziua apărătorului Patriei  – februarie;

Sărbătoarea Lăsata secului – Duminica Iertării [?] (ruseşte Праздник «Масленица – Прощенное Воскресение»)   – 17 martie;

Anul internaţional al familiei  – mai;

Ziua internaţională a femeilor    – martie;

Olimpiade la limba rusă  – aprilie;

Zilele scrisului şi culturii slave -  mai;

Ziua Rusiei  – 12 iunie;

Ziua familiei, dragostei şi fidelităţii – 8 iulie;

Ziua Unităţii populare în Rusia – 4 noiembrie;

Ziua armoniei (înţelegerii) şi împăcării în Rusia – 7 noiembrie;

Ziua internaţională a toleranţei  – 16 noiembrie;

Ziua Mamei în Rusia – 27 noiembrie;

Ziua Constituţiei Federaţiei Ruse – 12 decembrie;

Activităţi consacrate Zilei ocrotirii copiilor – iunie;

Concert festiv în Sala cu orgă (prezintă elevii Liceului „S. Rahmaninov”) – 1 iunie;

Festivalul „CUTEZAŢI, BĂIEŢI!” -  2 iunie;

Expoziţia mobilă a lui Valeriu Harcenko (a lucrat trei ani corespondent fotograf la Baikonur) inclusiv – în Pridnestrovia (deci, în zona separatistă a RM, susţinută de FR);

Participarea la activităţile consacrate Zilei Independenţei Republicii Moldova şi sărbătorii „Limba noastră”  – august;

Organizarea „Slobodei Ruse” în cadrul celui de-al XIII-lea Festival Etnocultural  – septembrie;

Iarmaroace de primăvară şi de toamnă „În livadă, în grădină” – martie, octombrie;

Expoziţiile Întovărăşirii pictorilor ruşi „M-ART” (plan suplimentar de activităţi);

Expoziţia Clubului iubitorilor de flori „Diana” (plan suplimentar de activităţi);

Şedinţele Clubului cântecului rus – ultima sâmbătă a fiecărei luni.

ACTIVITĂŢI CONSACRATE DATELOR REMARCABILE

Ziua mondială a poeziei – 21 martie;

Ziua internaţională a cărţii pentru copii – 2 aprilie;

140 de ani din ziua naşterii lui Fiodor Şaleapin – 1 (13) februarie;

140 de ani din ziua de naştere a arhitectului Şciusev – octombrie;

Alcătuirea listelor cu copii pentru odihnă în Rusia;

Activitatea privind informarea elevilor cu condiţiile de admitere în instituţiile de învăţământ superior din Rusia la locuri bugetare în conformitate cu Programul de Stat al Federaţiei Ruse de susţinere a compatrioţilor ce locuiesc peste hotare; redactarea recomandărilor pentru activiștii Comunităţii.

Participarea în activitatea Consiliului obştesc, la conferinţele din alte state, la lucrările Consiliului de Coordonare a organizaţiilor etnoculturale, acreditate de Biroul relaţiilor interetnice din RM, la lucrările Consiliului de Coordonare a comunităţilor ruse şi organizaţiilor obşteşti.

În 2013 se vor împlini 65 de ani de la fondarea Casei-muzeu „A.S. Puşkin” şi 190 de ani din momentul când, fiind în Chişinău, Puşkin a început să scrie romanul în versuri „Evghenii Oneghin”. Aceste date creează condiţii favorabile pentru a da start unei noi acţiuni. Am putea deveni iniţiatorii organizării unuia dintre festivalurile internaţionale: Festivalul limbii ruse, Festivalul spiritualităţii ruse sau a unui festival original, ca, de exemplu, Festivalul Internaţional „Oneghin” în Moldova. În cadrul festivalului să desfăşurăm

-          O „masă rotundă” privind problemele limbii ruse şi spiritualităţii ruse în Moldova;

-          O prelegere a unui specialist de la Moscova cu genericul „«Evghenii Oneghin» – 190”;

-          Un concurs-turneu prin licee „Îl citim pe Puşkin”;

-          Un concurs al liceelor ce poartă numele lui A. S. Puşkin şi altor licee [pe tema] „Îl jucăm pe „Evghenii Oneghin” (cea mai bună scenă din roman);

-          Un concurs al tinerilor poeţi;

-          Publicarea şi prezentarea cărţii lui V. Kuşnirenko „«Evghenii Oneghin». Scris în Chişinău”;

-          Expoziţie în Casa-muzeu „A.S. Puşkin” [cu tema] „«Evghenii Oneghin» – 190”;

-          Expoziţia pictorilor „Puşkiniana moldovenească”;

-          O seară de romanţă pe versurile lui Puşkin şi despre el;

-          Un spectacol pentru copii pe baza poveştilor lui Puşkin (Teatrul de dramă rus; teatru de pe strada Roz [adică – strada Trandafirilor];

-          Balul lui Oneghin – Gala-concert al laureaţilor festivalului cu înmânarea diplomelor „Puşkin”;

În legătură cu împlinirea a 65 de ani de la deschiderea Casei-muzeu „A.S. Puşkin” din Chişinău (10 februarie 2013):

-          A reveni la desfăşurarea conferinţei internaţionale teoretico-practice „Primăvara basarabeană” cu invitarea puşkinologilor din Rusia, Ucraina şi România, cu publicarea ulterioară a tezelor (sau comunicărilor) participanţilor la conferinţă (se va alcătui un plan distinct);

-          A publica pentru vizitatorii muzeului un ghid cu titlul «Твоей  молвой наполнен сей предел (Пушкин в Молдове)»[7], în două limbi, cu un tiraj de 1 000 exemplare [în fiecare limbă];

-          A publica o culegere de articole despre expoziţiile Casei-muzeu, care au reflectat paginile glorioase ale legăturilor cultural-politice ruso-moldoveneşti (articole publicate pe paginile ziarului „Russkoie slovo” [„Cuvântul rusesc”];

-          A publica operele puşkinistului moldav V. Kuşnerenko;

-          A realiza înregistrarea pe disc a unui ciclu de cântece „Puşkin”, care ar include 10 cântece, cu scopul de a fi utilizat de către profesorii preuniversitari din şcolile cu predare în limba rusă şi moldovenească în timpul orelor şi a activităţilor extraşcolare cu scopul popularizării creaţiei lui A. S. Puşkin şi studierii aprofundate a limbii ruse.

Cu scopul studierii şi popularizării locurilor memorabile, legate de trecutul istoric comun al Rusiei şi Moldovei, a continua [activităţile] de cunoaştere a locurilor memorabile ale republicii (monumentul lui G. A. Potiomkin, locurile legate de anul 1812 – în Bender, Tiraspol, Bolgrad).

A continua studierea existenţei folclorului rus în Moldova şi a edita culegerea «Русская частушка у виноградной лозы» [„Strigătura rusă în viţa de vie”].

A acorda un ajutor practic revistei de limbă rusă „Omnibuz” şi a reveni la posibilitatea editării revistei pentru copii „Rostok”.

Este necesar să continuăm muncă în vederea organizării şi realizării seminarelor pentru profesorii [de liceu] din republică cu scopul studierii aprofundate a patrimoniului istoric şi cultural al Rusiei.

A continua acordarea ajutorului practic [concret] şi susţinerea Clubului cântecului rus, care timp de circa patru ani realizează propaganda culturii ruse în Moldova.

Educarea patriotică şi morală a tinerilor se realizează pe calea atragerii lor în activităţile concrete ale Comunităţii ruse.

Cu scopul susţinerii şi dezvoltării culturii ruse în Moldova şi înrădăcinării dragostei faţă de arta aplicativă, a crea o şcoală a măiestriei populare „Liubava” cu un club pentru copii „Solnîşko” [„Soarele”, diminutiv], şi a clubului „Mariuşkinî posidelki” [„Şezătorile Mariuşcăi”].

A organiza pregătirea materialelor despre activitatea Comunităţii şi structurilor acesteia pentru ziarele „Russkoie slovo”, „Nezavisimaia Moldova”, „Kişiniovskie novosti”.

A asigura transmiterea informaţiei la Radio şi Televiziune”.

 

Ce ar fi de spus la încheierea lecturii acestui program de activitate a Comunităţii ruşilor din RM?

În primul rând impresionează anvergura activităţilor. O, dacă Institutul Cultural Român ar face cel puţin ¼ parte din cât fac ruşii!

Lecturând documentul ai impresia că activităţile sunt desfăşurate undeva în Rusia, într-o regiune sau republică a FR şi nicidecum într-o ţară suverană şi independentă, cu tradiţiile ei istorice, cu Constituţia, legile, Parlamentul ei etc. Este uimitor faptul că ruşii din RM nu şi-au formulat ca scop studierea limbii române – limba de stat şi limba poporului-gazdă. Activităţile de mai sus duc la separarea în continuare a acestei comunităţi şi la îngrădirea unor drepturi ale cetăţenilor RM de etnie rusă: necunoaşterea limbii române lipsesc tinerii ruşi de a-şi face studii în universităţile din RM sau România, de a-şi face o carieră în administraţie, în economia RM etc.

anatol_petrencu@yahoo.com

2 septembrie 2019


[1] În mod firesc, Crăciunul trebuie sărbătorit pe data de 25 decembrie. Comunitatea rusă din RM, însă, sărbătoreşte Crăciunul pe stil calendaristic vechi, aşa cum recomandă Biserica Ortodoxă Rusă.

[2] Татьянин день – ziua Tatianei –  din 2005 în Federaţia Rusă, ziua de 25 ianuarie este considerată oficial ca Ziua studenţilor din Rusia. Vezi mai larg: Татьянин день. În: https://ru.wikipedia.org/wiki/ татьянин_день [accesat 2 septembrie 2019]

[3] 23 februarie este sărbătoare de stat în Federaţia Rusă, Bielorusia, alte state – foste republici ale URSS, precum şi în regiunea separatistă cu centrul la Tiraspol. Sărbătoarea are origine sovietică, legată de victoriile Armatei Roţii în februarie 1918.

[4] Este clar, nu-i aşa? Adică fiind cetăţeni ai RM, firesc ar fi fost ca etnicii ruşi de la noi să fie pe veci împreună cu poporul-gazdă, cu românii (unii din ei aici, în RM, deocamdată se numesc „moldoveni”).

[5] Este vorba de războiul germano-sovietic, început la 22 iunie 1941.

[6] Constituită în martie 2010, Adunarea popoarelor din Moldova (APM) a convocat reprezentanţi ai diverselor etnii, stabiliţi în RM. Conducătoarea APM este dna Olga Goncearova, rusoaică nostalgică după trecutul ţarist şi sovietic al Chişinăului, cunoaşte limba română, se pronunţă împotriva Mişcării Unioniste cu România din RM. Mai detaliat vezi: «Ассамблея народов Молдовы» создана в республике. În: http://www.vedomosti.md/news/Assambleya_Narodov_Moldovy_Sozdana_V_Respublike [accesat 2.09.2019]

[7] Молва înseamnă vorbă, dar şi faimă. În traducere înseamnă „Cu vorba ta e plin acest spaţiu” sau „Cu faima ta e plin acest spaţiu” (Puşkin în Moldova).

Comentariile nu sunt permise.