Miercuri, 11 septembrie, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Haşdeu” a avut loc lansarea volumului „Documente privind unitatea poporului român („De la Nistru până la Tisa…”)[1], alcătuitor şi autor de text dl Alexandru Gamanjii, conferenţiar universitar, doctor în economie, originar din s. Taraclia, raionul Căuşeni (alte detalii despre autor – pe ultima pagină a volumului).

De format mare, cartea cuprinde o Introducere scurtă (p.10), în care autorul menţionează că „locuitorii spaţiului geografic de la Nistru (şi chiar şi peste Nistru) până la Tisa s-au numit întotdeauna români, iar vecinii i-au numit până la începutul secolului al XIX-lea  vlachs, vlasi, valahi, volohi, olahs etc.”

Compartimentul I al culegerii de documente este întitulat „Unitatea poporului român în sec. XV-XX” şi cuprinde extrase din mărturiile persoanelor străine şi autorilor români, care au scris despre populaţia românească din spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic. A. Gamanjii face o scurtă prezentare a autorilor, citează din opera lor locul unde au fost menţionaşi românii, şi publică facsimilul documentului citat. Primul menţionat este umanistul italian, secretarul apostolic al Papei Nicolas al V-lea Flavio Biondo (1388-1463), care, în 1453 a călătorit prin Valahia şi Moldova, a redactat o scrisoare adresată lui Alfons de Aragon, în care, între altele, scria despre valahii din regiunea Dunării, care „îşi proclamă ca o onoare şi îşi afişează originea lor romană, pe care într-adins o fac să se vadă din vorbirea lor…” (p. 11). Urmează un fragment dintr-o dispoziţie dată de voievodul Ştefan cel Mare, în care marele domnitor sublinia: „…în ţara noastră toţi românii [trăiesc] după legea lor românească” (p.18).

În continuare sunt citaţi cuviosul Nicodim Ieromonahul de la Putna, călătorul şi scriitorul german Johann Schiltberger, istoricul italian Antonio Bonfini, cel care scria despre români următoarele: „Îi vezi cum luptă nu atât pentru păstrarea vieţii lor, cât pentru limba lor română…” (p. 28). Urmează extrase din scrierile istoricului şi diplomatului maghiar Istvaffy Miklos, istoricului polonez Stanisław Sarnicki, poetului satiric polonez Marcin Bielski, filosofului polonez Stanisław Orzechowski şi altor autori din secolele al XV-lea – al XX-lea. Din autori români sunt citaţi Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Alexandru Ioan Cuza. Este bine că alcătuitorul culegerii a inclus şi spusele lui K. Marx, F. Engels şi V. I. Lenin despre români. Astfel, liderul bolşevicilor afirma: „…într-o serie da cazuri, naţionalităţile asuprite, care trăiesc la periferie, îşi au rudele de cealaltă parte a graniţei care se bucură de o mai mare independenţă naţională (este suficient să amintim cel puţin frontiera de vest şi sud a Imperiului rus – finlandezii, suedezii, polonezii, românii”) [p. 174-175].

Extrasele publicate de Alexandru Gamanjii demonstrează că oamenii de ştiinţă din Rusia ţaristă au ştiut cine sunt moldovenii. De ex., academicianul Lev Berg, absolvent al Gimnaziului nr. 2 din Chişinău, cunoscut geograf, a scris în lucrarea „Basarabia. Ţara, oamenii, economia”, apărută de sub tipar în 1918, următoarele: „Moldovenii sunt românii care locuiesc în Moldova, Basarabia şi guberniile Podolsk şi Herson. Într-un număr nu prea mare ei locuiesc şi în gubernia Ekaterinoslav. De românii din Valahia sau valahi se deosebesc nesemnificativ la nivel dialectologic. Pe români îi cunoştea deja Cronica rusă, numindu-i volohi, iar slavii de sud îi numeau vlahi” (p. 190).

În cea de-a doua parte a volumului, întitulată „Unirea Basarabiei cu România în anul 1918 – expresia unităţii poporului român” (p. 216 şi urm.) au fost publicate un şir de documente din anii 1917-1918, care demonstrează procesele de renaştere naţională şi dorinţa basarabenilor de a se uni cu Patria-mamă, România. Între alte documente găsim Procesul verbal al şedinţei Sfatului Ţării din 27 martie 1918, lista deputaţilor Sfatului Ţării care au votat Unirea Basarabiei cu România, Declaraţia Sfatului Ţării din 27 martie 1918 despre Unirea Basarabiei cu România, telegrama trimisă de Ion Inculeţ, preşedintele Sfatului Ţării, regelui Ferdinand, prin care se anunţa Unirea Basarabiei cu România, precum şi un şir de opinii, expuse de liderii basarabeni (Ion Inculeţ, Anton Crihan) în 1935 şi 1988, referitoare la Unirea Basarabiei cu România.

Cel de-al treilea compartiment, întitulat „Dezvoltarea Basarabiei după Unirea cu România (hărţi, extrase din enciclopedii şi reviste, fotografii” (p. 283 şi urm.) conţine un studiu realizat de dr. Alexandru Gamanjii („Modernizarea infrastructurii economico-sociale a Basarabiei după Unirea cu România în anul 1918”) în care autorul a analizat obiectiv procesele desfăşurate în România după încheierea Primului Război Mondial, şi în special în Basarabia. Exemplele aduse sunt convingătoare şi demonstrează evoluţia evidentă a economiei şi vieţii sociale a românilor basarabeni. Un singur exemplu. Este ştiut faptul că Basarabia interbelică a cunoscut un spor natural al populaţiei. Un rol important l-a avut şi sistemul de ocrotire al sănătăţii. Autorul scrie că în 1939, în Basarabia s-a atestat un număr dublu de spitale comparativ cu perioada de până la 1918, erau circa 60 de dispensare, în mare parte la sate, opt sanatorii etc. (p. 289) Lista poate continua cu farmaciile, deschise în acel timp, utilajul medical performant, precum şi un şir de alte măsuri, luate de autorităţile Statului Român, privind starea sanitară a populaţiei şi localităţilor.

La sfârşitul volumului autorul a înserat un şir de fotografii cu imaginile unor edificii construite în anii interbelici în diverse localităţi (Chişinău, Bălţi etc.).

Lansarea cărţii a fost moderată de conf. univ. dr. Gheorghe Negru, unul din recenzenţii titulari ai volumului (alături de conf. cerc. Dr. Dinu Poştarencu şi dr. Gheorghe Costandachi, directorul Centrului Social-politic european.

La manifestare au vorbit despre originalitatea şi importanţa căţii istoricul Ion Negrei, subsemnatul, Excelenţa sa domnul Ambasador al României în Republica Moldova Daniel Ioniţă, doamna dr. Elena Negru, dl Gheorghe Costandachi. Şi, bineînţeles, autorul, dl dr. Alexandru Gamanjii.

Felicitări!

anatol_petrencu@yahoo.com

12-13 septembrie 2019