Pe data de 17 septembrie 2019, la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Istorie şi Filozofie, în incinta Muzeului de Arheologie „Tudor Arnăut”, şi-a desfăşurat lucrările Masa rotundă cu genericul „80 de ani de la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Destine paralele – interpretări diferite”.

Şedinţa a fost deschisă de conf. univ. dr. Sergiu Matveev, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie. Domnia sa a salutat prezenţa la dezbaterile Mesei rotunde a Excelenţei sale, Ambasadorului Poloniei în Republica Moldova, dlui Bartłomiej Zdaniuk, a altor reprezentanţi ai Ambasadei Poloniei la Chişinău, a profesorilor, studenţilor, altor persoane interesate, venite la eveniment.

Apoi moderatoarea Mesei rotunde dna conf. univ. dr. Lilia Zabolotnaia a oferit cuvântul domnului Ambasador Bartłomiej Zdaniuk, care a vorbit despre actualitatea subiectului abordat (80 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial şi intrarea URSS în război, în alianţă cu Germania nazistă împotriva Poloniei, precum şi abordările de astăzi nu întotdeauna corecte şi conforme adevărului, prezentate de anumite state).

Subsemnatul am expus tema „Intrarea URSS în cel de-al Doilea Război Mondial: istorie şi actualitate”. Am vorbit despre apropierea celor două regimuri totalitare, oficial – ostile, dar amicale în croirea hărţii europene. Apropierea s-a soldat cu vizita lui I. von Ribbentrop la Moscova şi semnarea Tratatului de neagresiune între cele două state, dar şi a Protocolului adiţional secret, prin care Hitler şi Stalin au împărţit între ei Europa. Semnarea Pactului respectiv a însemnat verde pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, prin ofensiva Germaniei împotriva Poloniei. Documentele publicate demonstrează colaborarea perfectă a celor două regimuri totalitare în perioada 1-17 septembrie 1939. O singură pildă. Sovieticii au pus la dispoziţia militarilor germani Postul de Radio de la Minsk, care emitea semnalele necesare aviaţiei germane. În noaptea de la 16 spre 17 septembrie Ambasadorul Poloniei la Moscova a fost invitat la Comisariatul Poporului pentru Afaceri Externe, unde, vice-comisarul Poporului Potiomkin a încercat să-i înmâneze o notă, prin care se afirma cum că Guvernul Poloniei nu există, Polonia este pe cale de a fi distrusă şi că URSS ia sub ocrotirea sa „fraţii ei de sânge” bieloruşii şi ucrainenii, altfel spus – voievodatele de est ale Poloniei. Astfel, fără a fi provocată într-un fel sau altul de polonezi, URSS s-a implicat în cel de-al Doilea Război Mondial, cucerind o bună parte din teritoriul ţării, faţă de care nu a avut pretenţii. Sovieticii au instaurat un regim de teroare în teritoriile ocupate, iar în primăvara anului 1940 au masacrat ofiţerii polonezi la Katyn, Ostaşkov şi Starobelsk. Am amintit şi epizodul din vara anului 1944, când sovieticii i-au provocat pe locuitorii Varşoviei să se ridice la răscoală împotriva germanilor din oraş. Se lăsa impresia că împrejurările erau favorabile: se deschisese Frontul Doi în vestul Europei, iar trupele sovietice ajunseseră la Varşovia. Dar la ordinul lui I. Stalin trupele sovietice au oprit ofensiva, astfel polonezii au fost nevoiţi să lupte singuri împotriva trupelor germane mult mai numeroase şi mau bine înzestrate. Forţele fiind inegale, polonezii au fost nevoiţi să cedeze. Abia după ce insurecţia a fost anihilată de germani, sovieticii au reînceput ofensiva, intrând într-un oraş cvasi-distrus de germani.

Şi referitor la actualitate. Este ciudat faptul că Federaţia Rusă (FR), care şi-a proclamat independenţa de stat (25 decembrie 1991) faţă de URSS, ceea ce ar fi trebuit să însemne conştientizarea , condamnarea şi distanţarea de crimele regimului comunist sovietic, iată că încearcă din răsputeri să justifice acele crime, să caute argumente din arsenalul propagandistic stalinist. Straniu, actuala conducere a FR nu recunoaşte evenimentele desfăşurate în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941, de parcă nu au existat; nu a existat războiul sovieto-finlandez, anexarea statelor baltice, anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei, Ţinutului Herţa, unor insule româneşti de la Gurile Dunării. Evenimentele din anii 1939-1941 sunt trecute foarte uşor de oficialii sovietici (am adus drept exemplu scrisoarea Ambasadorului FR la Tirana adresată colegului său polonez[1]), în care evenimentele din 1939-1941sunt trecute cu vederea, în schimb se insistă asupra numitei de ruşi „eliberări” a Poloniei de sub ocupaţia nazistă.

Apoi cuvântul i-a fost oferit istoricului, conf. univ. dr. Igor Caşu, care a expus evenimentele desfăşurate în Europa în perioada interbelică, procesul de reînarmare a Germaniei, Cârdăşia de la Munchen, cedarea de către puterile garante (Franţa şi Marea Britanie) a regiunii Sudete etc.

În discuţii s-au implicat profesorii şi studenţii, prezenţi la eveniment. Astfel, conf. univ. dr. Andrei Groza, autorul lucrării „URSS instigatorul celui de-al Doilea Război Mondial” a demonstrat cauzele ce l-au determinat pe Hitler să atace URSS la 22 iunie 1941, a vorbit despre corelaţia de forţe militare germano-sovietice (net superioare pentru URSS) etc. În discuţie a intervenit doamna Elena Belei, secretar de stat la Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, mai mulţi studenţi/studente şi-au expus punctele de vedere faţă de cele vorbite.

În încheiere, moderatoarea Mesei rotunde, dna Lilia Zabolotnaia, precum şi Excelenţa sa, Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, dl Bartłomiej Zdaniuk, au tras concluzii, remarcând nivelul înalt al discuţiilor avute şi invitând publicul prezent la noi întâlniri pe teme de istorie contemporană.

anatol_petrencu@yahoo.com

18.09.2019