Rusia, septembrie 2019: cronica nenorocirilor

Accidente rutiere grave şi deosebit de grave

 1 septembrie. În regiunea Voronej, raionul Pavlovsk, s-au lovit patru automobile. În rezultatul ciocnirilor au murit pe loc patru persoane, alte două au fost rănite, între ele – un minor[1].

În oraşul Kondopog din Karelia şoferul uni TIR s-a proiectat într-o casă, distrugând-o. O fetiţă de 15 ani, care se afla în casă, a fost rănită. Poliţia rutieră a constatat că şoferul de 39 de ani, din regiunea Arhanghelsk, era în stare de ebrietate. Şoferul riscă să fie condamnat conform art. 168 a Codului Penal al FR, care prevede pedepsirea pentru „nimicirea sau deteriorarea averii din neatenţie[2].

4 septembrie. În regiunea Leningrad, între staţiile de cale ferată Terebacevo şi Glajevo, un tren de pasageri a lovit o limuzină marca Ford EcoSport. În rezultat au murit doi oameni: şoferul automobilului de 50 de ani şi pasagerul de alături. A treia persoană a fost spitalizată. Şoferul automobilului se face vinovat de accident. Nimeni din cei aflaţi în tren nu a avut de suferit[3].

În aceiaşi zi, în oraşul Pskov, la 7.30, un automobil marca Chevrolet Cruze, la volanul căruia se afla un bărbat de 67 de ani, a ieşit de pe carosabil şi s-a lovit de o staţie pentru transportul orăşenesc, în care erau oameni, care aşteptau autobusul de rută. În rezultatul impactului şoferul a murit, iar patru persoane (femei) au fost rănite, una din ele deosebit de grav. Ulterior s-a constatat că şoferului i se făcuse rău şi a pierdut cunoştinţa. În salonul mașinii era feciorul şoferului, de 20 de ani, care nu a avut de pătimit[4].

Tot la 4 septembrie, în localitatea Melihovo, raionul Kovrovsk, regiunea Vladimir, aflat la volanul automobilului de marca BMW-320, un şofer tânăr (23 de ani) a lovit mortal doi pietoni – un băiat şi o fetiţă, născuţi în 2006 (13 ani)[5].

5 septembrie. În Daghestan, în preajma localităţii Novocirkei, încălcând regulile de circulaţie, şoferul unui automobil de teren, marca Toyota, a încercat să treacă calea ferată la lumina roşie a semaforului, în timp ce de automobil se apropia trenul de pasageri Tiumeni-Mahacikala. Impactul a dus la moartea a doi pasageri, din cei patru[6]. Ulterior s-a anunţat moartea în spital al celui de-al treilea pasager.

6 septembrie. În localitatea Derbentovka, raionul Apanasenkovski din regiunea Stavropol, fără învoire, cinci minori au urcat într-un automobil Daewoo Tico. La volan s-a aşezat un minor de 14 ani. El a pierdut controlul volanului şi automobilul s-a răsturnat. În rezultat, un pasager, copil de 13 ani, a murit pe loc, iar alţi doi, cu leziuni corporale grave au fost internaţi în spital[7].

8 septembrie. În regiunea Leningrad, pe şoseaua Pavlovsk – Kosîe Mostî, s-au lovit frontal două limuzine, Honda şi BMW. În BMW erau trei oameni, toţi trei au decedat pe loc. La volanul limuzinei Honda era o doamnă, care, în urma accidentului, s-a ales cu leziuni corporale grave şi a fost internată în spital[8].

8 spre 9 septembrie. Pe data de 8 septembrie (duminică) în FR au avut loc alegi în regiuni şi oraşe. În raionul Otradnensk (Kubani), într-un accident rutier, şi-au găsit moartea 4 persoane – membri ai Comisiei electorale de sector (preşedintele comisiei electorale din localitatea Podgornaia şi trei membri), care tocmai transportau buletinele de vot la comisia electorală teritorială[9].

9 septembrie. Pe autostrada Kaluga-tula-Reazani s-a ciocnit limuzina Chevrolet Cruze cu microbuzul Ford Tranzit. În rezultat microbuzul s-a răsturnat. 10 persoane din ambele mijloace de transport au fost rănite[10]

10 septembrie. În raionul Şadrinsk, regiunea Kurgan, automobilul Mazda s-a ciocnit frontal cu GAZ-el. Automobilele au luat foc. Au murit pe loc ambii şoferi şi pasagerii limuzinei, 4 oameni[11].

În aceeaşi zi, în Rostov pe Don, în una din intersecţiile oraşului, şoferul automobilului Peugeot nu a cedat calea unui autobuz de rută. În urma impactului cinci pasageri, cu diverse traume, au fost transportaţi la spital[12].

De asemenea, la 10 septembrie, în localitatea Vsevolojsk, regiunea Leningrad, un şofer ce conducea un automobil VAZ, nu a cedat drumul Ambulanţei, care avea incluse girofarurile şi soneria respectivă. În rezultat Ambulanţa s-a răsturnat, iar cinci persoane au avut de suferit: o femeie de 75 de ani, pacienta Ambulanţei, doi felceri, şoferii[13].

11 septembrie. Celeabinsk. În oraş a avut loc un accident rutier: o limuzină Volkswagen Touran, condusă de o doamnă (n. 1988), a lovit un microbuz Ford; ca urmare, microbuzul cu pasageri s-a proiectat în bara de beton. În urma impactului au avut de suferit 13 persoane, inclusiv un copilaş de 2 ani. Cu excepţia a două persoane, ceilalţi răniţi au fost spitalizaţi[14].

În aceeaşi zi, în regiunea Leningrad, într-un accident rutier a nimerit actorul Mark Goronok, chiar el fiind la volan, alături fiind mama lui. Din spusele lui, maşina i-a fost lovită de un alt şofer, care nu s-a oprit la locul accidentului. În atare gravă, actorul şi mama lui au fost transportaţi la spitalul din apropiere. Ironia sorţii: actorul Mark Goronok este cunoscut publicului larg din FR pentru rolul lui Petia Smirnov în filmul „Totul va fi bine!” (Всё будет хорошо!)[15].

Un studiu analitic, realizat de Olga Koteneva.

Autoarea articolului a constatat că în Crimeea, anexată de FR în 2014, creşte numărul accidentelor rutiere, comise de şoferii începători. Astfel, de la începutul anului 2019, pe teritoriul Crimeii, au fost înregistrate 75 de accidente, comise de şoferi începători, în rezultat – au murit 13 persoane, iar alte 109 au fost rănite. Autoarea aduce exemple cu implicarea şoferilor novici. Astfel, în Simferopol, un şofer tânăr, ce primise permisul de conducere o lună în urmă şi care mergea pe un drum auxiliar, ajungând la intersecţie cu strada principală, în loc să frâneze, a accelerat, lovind puternic un alt automobil. Aşa cum au constatat ulterior poliţiştii, tânărul a încurcat pedala pentru accelerare cu cea pentru frânare.

Olga Koteneva subliniază că doar fiecare al patrulea absolvent al şcolilor de şoferie susţine examenele din prima încercare, iar calitatea instruirii lasă mult de dorit. Şoferii începători deseori supraapreciază posibilităţile lor de conducători auto, nu respectă distanţa între vehicule, deseori trec pe banda de circulaţie opusă, nu pot adapta viteza la condiţiile concrete. Multe accidente sunt comise în timp de noapte. Datele statistice demonstrează că după terminarea şcolilor de şoferie doar 27,8 % de absolvenţi susţin examenele. Altfel spus: după instruirile făcute, mai puţin de o treime din viitorii conducători auto susţin examenele. Se iscă mai multe întrebări: instruirea este slabă? Sau cei ce învaţă şoferia sunt incapabili de a însuşi meseria dată? Persoanele responsabile de domeniu (Alexandr Horoşii) susţin că cele 100 de şcoli auto din Crimeea sunt diferite ca înzestrare tehnică, având baze tehnico-materiale diferite, săli de studii proprii sau pe care le iau în arendă. Concurenţa între şcoli fiind atroce, fiecare supravieţuieşte cum poate: unii oferind instrucţiuni calitative, alţii cerând o plată mai mică pentru studii. Mulţi tineri merg la şcolile auto unde plata pentru studii e mai mică. Tot ceea ce este ieftin nu este şi de calitate. De aici şi nivelul scăzut de pregătire a şoferilor. Dar, spun experţii, nu totul depinde de şcolile de şoferie. Există persoane care nu pot fi şoferi de la natură. Aceste persoane (bărbaţi şi femei) constituie „grupul de risc” pe drumurile FR[16].

 Alte nenorociri

 3 septembrie. În regiunea Zabaikalie, pe un tancodrom, în timpul exercițiului de antrenament, un tanc s-a oprit sub apă din cauza defecţiunii motorului. Militarul-ucenic a reuşit să se salveze, în schimb instructorul, care a încercat să pornească motorul, a murit[17].

3 septembrie. În regiunea Stavropol s-a prăbuşit avionul militar de asalt „SU-25UB”. Aşa cum afirmă reprezentanţii Ministerului Apărării al FR, zborul a fost de antrenament; avionul nu avea muniţii; la atingerea aparatului de zbor cu solul nu au fost înregistrate distrugeri. Salvatorii sunt în căutarea piloţilor[18].

Pe data de 4 septembrie Ministerul Apărării (MA) al FR a anunţat moartea celor doi piloţi (maiorul Iurii Borţov şi căpitanul Artiom Lîciov). Din sursele MA al FR aviatorii ar fi încercat să realizeze un element de zbor, numit «мёртвая петля» [„bucla lui Nesterov”], însă manevra nu le-a reuşit. Experţii spun: cauza catastrofei ar putea fi o eroare umană sau defecţiunile avionului[19].

9 septembrie. În Crimeea, valurile mari al mării au provocat înecul a şase persoane. Nenorocirea s-a întâmplat în pofida avertizărilor, făcute de MCS (Ministerul Situaţiilor Excepţionale)[20].

11 septembrie. În regiunea Nijnii Novgorod un incendiu puternic a cuprins depozitul de materiale inflamabile şi lubrefianţi. Cauza incendiului – starea proastă a firelor electrice. Pompierii au calificat incendiul ca deosebit (maximal) de complicat. Au ars concomitent cinci construcţii, mii de metri pătraţi. Pompierii au luptat cu flăcările şapte ore. Sunt victime: două persoane au fost rănite, una a fost dusă la spital.

În aceeaşi zi, un alt incendiu, de această dată – forestier, s-a extins în regiunea Rostov pe Don, nu departe de oraşul Bataisk [în 1972-1974, în Bataisk, am făcut serviciul militar obligatoriu; cunosc regiunea dată nu din auzite]. Pe o suprafaţă de peste 2 000 km² a ars iarba uscată. Posibil, cineva din persoanele, aflate la odihnă, n-a fost atent cu focul[21].

Incidente

3 septembrie. În Aeroportul internaţional Şeremetievo, la sol, în timpul pregătirii pentru decolare, un avion cu pasageri de pe cursa Moscova-Pekin, a fost atins cu aripa altui avion, fără pasageri, tras la remorcă. Nu s-au înregistrat victime. Pasagerii au fost evacuaţi din navă şi aşezaţi în alt avion[22].

5 septembrie. În Saratov, la decolare, s-a prăbuşit un elicopter militar „Mi-8”, care s-a aprins. La bordul aparatului de zbor era echipajul navei. Din informaţiile furnizate, nimeni nu a avut de suferit[23].

Nereguli ale aparatului de stat

 În lunile de vară, în regiunile din estul FR au avut loc inundaţii, soldate cu distrugeri mari, inclusiv – răşluiri de gospodării întregi (case, construcţii auxiliare, grajduri, WC-uri etc.). Unele familii au rămas fără nimic, fără bunurile, agonisite o viaţă întreagă. Preşedintele V. Putin a vizitat acele locuri şi a promis că va controla personal cum administraţiile locale rezolvă problemele oamenilor. În septembrie, preşedintele V. Putin s-a ţinut de cuvânt şi a vizitat din nou locurile afectate de calamităţile naturale, în special – oraşul Tulun. Din discuţiile avute cu diverse persoane, s-a constatat un şir întreg de fapte neplăcute. Astfel, V. Putin constată că, într-o anumită concret localitate compensaţiile băneşti sunt date de primar în mod selectiv, rudelor primarului, ceilalţi locuitori, însă, sunt nevoiţi să umble pe la instanţele superioare, procuratură etc.

Alt caz, strigător la cer: unul din specialiştii, care s-a implicat activ în depăşirea urmărilor potopului îi spune lui V. Putin că administraţia locală nu numai că nu plăteşte munca depusă de lucrătorii respectivi, ci îi umileşte, îşi bate joc de ei. La şedinţa de lucru, prezidată de V. Putin, problemele ridicate de oamenii simpli, au fost discutate. A fost întrebat, pe ex., dl Alexandr Putov, primarul oraşului Nijneudinsk, cel care nu a achitat plata muncitorilor, implicaţi în muncile de amenajare a oraşului, în condiţiile în care, spune V. Putin, banii de la Moscova au fost transferaţi în localităţile sinistrate. Nu a urmat un răspuns. Curioasă situaţie: unde sunt banii, destinaţi sinistraţilor?

Din informaţia prezentată aflăm că oficial au avut de suferit 45 999 persoane. Afară de alte compensaţii, sinistraţii trebuie să primească suma de 10 000 ruble. Intervine dl Vitalii Mutko, vice-prim ministru şi şeful Comisiei de lichidare a urmărilor inundaţiilor din regiunea Irkutsk şi zice că – în fond – oamenii au primit aceste sume de bani. V. Putin îl întrerupe, întrebând: „Ce înseamnă „în fond/ în linii generale”? Fiecare sinistrat trebuia deja să primească suma stabilită”. V. Mutko promite că poruncă lui V. Putin va fi îndeplinită.

Mari pretenţii au fost adresate Băncii de Economii, care nu a eşalonat datoriile sinistraţilor, problemelor, legate de loturile agricole auxiliare etc. În încheiere, V. Putin şi-a exprimat convingerea că administraţiile locale vor fi alături de oameni, vor ajuta la soluţionarea lor şi că banii trimişi de la Centru vor ajunge la destinatari[24].

 Bobârnace date Kremlinului

Neîndoielnic, FR este mare. Kremlinul îşi impune punctul său de vedere în diverse aspecte ale vieţii cotidiene, atât în interior, cât şi peste frontierele FR. Punct de vedere ce nu coincide cu realitatea istorică şi care nu este acceptat de alte persoane, inclusiv – cele oficiale. În 2019 s-au împlinit 75 de ani de la diverse evenimente militare, realizate de Armata roşie în 1944. Conducerea FR a decis să organizeze activităţi propagandistice, ce ar aminti acele dramatice evenimente, pe care, însă, conducerea FR le interpretează tot aşa ca şi propaganda stalinistă din 1944 până în 1989-1991.Drept exemplu poate servi deschiderea, în septembrie 2019, în Sofia, capitala Bulgariei, a unei expoziţii numite „Eliberarea Bulgariei”, fapt ce a declanşat un conflict diplomatic între cele două state.

Bineînţeles, bulgarii au dreptate. Deşi a semnat Pactul Tripartit, Bulgaria nu a luptat alături de Germania şi aliatele acesteia împotriva URSS, în 1941-1944. În urma unor operaţiuni de succes din vara anului 1944, trupele sovietice au ajuns la frontiera Bulgariei, iar la 5 septembrie URSS a declarat război Sofiei. În Bulgaria, un nou guvern democratic a reuşit să scoată din ţară trupele germane sau să le dezarmeze, iar în Marea Neagră germanii au fost nevoiţi să distrugă 74 corăbii militare (pentru a nu fi capturate de sovietici). Deci, în Bulgaria nu erau forţe militare ostile URSS. Mai mult chiar, Sofia era deja pregătită să declare război Germaniei hitleriste. Cu toate acestea, la 8 septembrie 1944, Armata roşie a invadat Bulgaria, iar la 9 septembrie, cu sprijinul nemijlocit al Forţelor militare sovietice guvernul legitim al Bulgariei a fost răsturnat de la putere, iar în locul lui a fost instalat un guvern comunist, pro-sovietic. Bulgarii consideră că de atunci până la căderea regimului comunist (noiembrie 1989) ţara lor a fost condusă de marionetele Kremlinului, iar evenimentele de acum 75 de ani erau prezentate de propaganda comunistă, atât cea bulgară, cât şi cea sovietică astfel: „Victorioasa Armata roşie a eliberat Bulgaria de fascism”. Un alt punct de vedere nu a fost admis.

Dar iată că regimurile comuniste au trecut, democraţii anticomunişti au creat condiţii pentru exprimarea liberă a adevărului, cea ce fac istoricii şi oamenii politici bulgari. Ei nu mai pot accepta vechile şi impusele cu forţa teze staliniste. Dimpotrivă, Rusia contemporană democratică mai rămâne încă în prizonieratul vechilor clișee propagandistice şi încearcă să le impună şi altora, bulgarilor în cazul dat.

Iată cum, în mod metaforic, politologul bulgar Daniel Smilov a comentat evenimentele de acum 75 de ani din Bulgaria: „[Imaginaţi-vă că] un pieton trece o intersecţie primejdioasă. În dreapta lui, cu o viteză excesiv de mare, trece un Opel de culoare brună [aluzie la nazism]. Pe neaşteptate pentru pieton, în stânga lui, cu o viteză şi mai are, apare un Moskvici de culoare roşie [aluzie la stalinism/comunism], care loveşte pietonul şi-l face calic, iar Opelul este transformat într-o grămadă de fiare. Timp de 45 de ani pietonul stă ţintit în căruciorul pentru invalizi. Peste încă 30 de ani, noii proprietari ai Moskvici-ului organizează o expoziţie cu genericul „Iată cum Moskvici-ul a salvat pietonul de lovitura Opel-ului”[25].

Pe data de 9 septembrie 2019, Centrul de cultură rus din Sofia a deschis expoziţia numită „75 de ani de la eliberarea Bulgarie de fascism”. Ministerul afacerilor externe al Bulgariei a trimis o Notă de protest Ambasadei FR din Sofia, în care, între altele, a menţionat: „Sfătuim Ambasada Rusiei să nu susţină o teză istorică îndoielnică („eliberare”), care oferă privilegii doar anumitor cercuri politice din Bulgaria, deoarece acest [gest] prezintă un amestec în afacerile interne, în dezbaterile politice interne ale ţării noastre”[26].

12 septembrie 2019. De această dată – Cehia. Autorităţile capitalei au decis să mute monumentul mareşalului stalinist Ivan S. Konev din centrul Pragăi în alt loc – fie pe teritoriul Ambasadei FR în Praga, fie în cimitirul militarilor sovietici, căzuţi în luptele din 1944-1945, sau să fie trecut în FR. Pretorul sectorului 6 al capitalei cehe, dl Ondřej Kolář, a argumentat convingător necesitatea mutării monumentului. În rezultatul votării Consiliul sectorului 6 monumentul va fi scos de pe postament şi mutat în alt loc. Au votat „pentru” 33 consilieri, 1 a fost împotrivă, 6 abţineri, alţi 5 consilieri nu au votat. Dar, decizia luată de autorităţile pragheze (citeşte – locale) pare a nu fi definitivă: în lupta pentru păstrarea monumentului s-a implicat nu doar Ambasada FR în Praga, ci şi Ministerul afacerilor externe al FR[27].


[1] Антон Валагин. В аварии с грузовиком под Воронежем погибли четыре человека. În: https://rg.ru/2019/09/01/reg-cfo/v-avarii-s-gruzovikom-pod-voronezhem-pogibli-chetyre-cheloveka.htm [accesat 3. 09. 2019]

[2] Светлана Цыганкова. В Карелии пьяный водитель фуры врезался в жилой дом и разрушил его. În: https://rg.ru/2019/09/01/reg-szfo/v-karelii-pianyj-voditel-fury-vrezalsia-v-zhiloj-dom-i-razrushil-ego.html [accesat 3. 09. 2019]

[3] Вера Черенва. Два человека погибли при столкновении поезда с иномаркой в Ленобласти. În: https://rg.ru/2019/09/04/reg-szfo/dva-cheloveka-pogibli-pri-stolknovenii-poezda-s-inomarkoj-v-lenoblasti.html

[4]Евгений Малышев. В Пскове автомобиль снес остановку с пассажирами. În: https://rg.ru/2019/09/04/reg-szfo/v-pskove-avtomobil-snes-ostanovku-s-passazhirami.html [accesat 4. 09.2019]

[5] Анна Скудаева. Владимирец на BMW насмерть сбил двух детей. În: https://rg.ru/2019/09/05/reg-cfo/vladimirec-na-bmw-nasmert-sbil-dvuh-detej.html [accesat 5.09.2019]

[6] Тимур Алиев. В Дагестане пассажирский поезд протаранил легковой автомобиль. În: https://rg.ru/2019/09/05/reg-skfo/v-dagestane-passazhirskij-poezd-protaranil-legkovoj-avtomobil.html [accesat 5. 09. 2019]

[7] Роман Кияшко. На Ставрополье пятеро подростков попали на смертельное ДТП. În: https://rg.ru/2019/09/06/reg-skfo/na-stavropole-piatero-podrostkov-popali-v-dtp.html [accesat 8.09.2019]

[8] Вера Черенева. В Ленобласти три человека погибли в ДТП. În: https://rg.ru/2019/09/08/reg-szfo/v-lenoblasti-tri-cheloveka-pogibli-v-dtp.html [accesat 8.09.2019]

[9] Анна Юркова. На Кубани в ДТП погибли четыре члена избирательной комиссии. În: https://rg.ru/2019/09/09/reg-ufo/na-kubani-v-dtp-pogibli-chetyre-chlena-izbirkoma.html [accesat 14.09.2019]

[10] Елена Шулепова. Под Тулой перевернулся микроавтобус с пассажирами. În: https://rg.ru/2019/09/09/reg-cfo/pod-tuloj-perevernulsia-mikroavtobus-s-passazhirami.html [accesat 14.09.2019]

[11] Екатерина Призова. В Курганской области четыре человека погибли в аварии. În: https://rg.ru/2019/09/10/reg-urfo/v-kurganskoj-oblasti-chetyre-cheloveka-pogibli-v-avarii.html [accesat 14.09.2019]

[12] Ирина Поволоцкая. В Ростове в аварии с автобусом пострадали пять человек. În: https://rg.ru/2019/09/10/reg-ufo/v-rostove-v-avarii-s-avtobusom-postradali-piat-chelovek.html [accesat 14.09.2019]

[13] Вера Черенева. Число пострадавших в ДТП со «скорой» в Ленобласти возросло до пяти. În: https://rg.ru/2019/09/10/reg-szfo/chislo-postradavshih-v-dtp-so-skoroj-v-lenoblasti-vozroslo-do-piati.html [accesat 14.09.2019]

[14] Михаил Пинкус. В Челябинске 13 человек пострадали в ДТП с маршруткой. În: https://rg.ru/2019/09/11/reg-urfo/v-cheliabinske-13-chelovek-postradali-v-dtp-s-marshrutkoj.html [accesat 15. 09. 2019]

[15] Вера Черенёва. Исполнитель главной роли в фильме «Всё бедет хорошо» разбился в ДТП. În: https://rg.ru/2019/09/11/reg-szfo/ispolnitel-glavnoj-roli-v-filme-vse-budet-horosho-razbilsia-v-dtp.html [accesat 18.09.2019]

[16] Ольга Котенева. Путают педали. În: https://rg.ru/2019/09/11/reg-ufo/v-krymu-rastet-kolichestvo-avarij-s-uchastiem-nachinaiushchih-voditelej.html [accesat 15.09.2019]

[17] Дина Непомнящая. В Забайкалье военный утонул в танек на полигоне. În: https://rg.ru/2019/09/03/reg-dfo/v-zabajkale-voennyj-utonul-v-tanke-na-poligone.html [accesat 3.09. 2019]

[18] В Ставропольском крае ищут летчиков штурмовика Су-25, потерпевшего крушение во время тренировочного полета. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-09-03/18:00#5 [accesat 3. 09. 2019]

[19] Иван Петров, Михаил Сухарев. Не вышли из «мёртвой петли». În: https://rg.ru/2019/09/04/reg-skfo/minoborony-podtverdilo-gibel-letchikov-su-25ub-na-stavropole.html [accesat 5. 09. 2019]

[20] Шесть человек погибли в Крыму во время сильного шторма, который обрушился на побережье. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-09-09/12:00#5 [accesat 9, 09. 2019]

[21] Неисправное электрооборудование стало причиной пожара склада под Нижним Новгородом. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-09-11/12:00#2 [accesat 12.09.2019]

[22] В аэропорту «Шереметьево» при буксировке столкнулись два пассажирских самолета. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-09-03/18:00#6 [accesat 3.09.2019]

[23] Под Саратовом тушили военный вертолет Ми-8, который опрокинулся при взлете. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-09-05/18:00#6 [accesat 5. 09. 2019]

[24] Владимир Путин дал оценку работе чиновников в Иркутской области: непорядок и некомпетентность. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-09-08/21:00#8 [accesat 9.09. 2019]

[25] Освобождение или оккупация? Скандал в Софии [Eliberare sau ocupare? Scandalul din Sofia]. În: https://www.dw.com/ru/oсвобождение-или-оккупация-cкандал-в-Софии/a-50314510 [accesat 14.09.2019]

[26] Важная дата в истории Второй мировой: 75 лет с момента освобождения Болгарии от фашистов. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-09-09/21:00#10 [accesat 14.09.2019]

[27] В Праге власти выступили за перенос памятника маршалу Коневу, войска которого освободили город. În: https://www.1tv.ru/news/issue/2019-09-12/21:00#9 [accesat 14.09.2019]

Comentariile nu sunt permise.