ISTORIA STALINISMULUI: 1929 – „Marea cotitură” şi urmările ei. Conferinţă ştiinţifică internaţională, Ekaterinburg, 26-28 septembrie 2019

Rubrica: Cronica vieţii ştiinţifice

Stimaţi cititori,

S-au împlinit 90 de ani de la luarea unor decizii tragice pentru popoarele URSS: partidul comunist bolşevic a decis să pună capăt Noii politici economice şi să realizeze industrializarea şi colectivizarea agriculturii, inclusiv – exterminarea „chiaburimii” ca pătură socială, considerată a fi „noua burghezie”. Această tristă aniversare a fost motivul convocării celei de-a XII-a ediţii a Conferinţei ştiinţifice internaţionale cu genericul „Istoria stalinismului. 1929 – „Marea cotitură şi urmările ei”, convocată de Centrul prezidenţial „B.N. Elţîn”, Societatea istorică şi de educare, filantropică şi de apărare a drepturilor „Memorial”, Editura „Enciclopedia politică” (ROSSPEN), Consiliul privind dezvoltarea societăţii civile şi [apărarea] drepturilor omului de pe lângă preşedintele Federaţiei Ruse, Arhiva de Stat a Federaţiei Ruse şi Arhiva de Stat a istoriei social-politice din Rusia.

Politicile de deportare şi deposedare a proprietăţilor ţăranilor gospodari i-au afectat şi pe locuitorii Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti din cadrul RSS Ucrainene. Experimentele comuniste din anii 30 ai secolului trecut au fost extinse în spaţiul Pruto-nistrean după re-anexarea Basarabiei (1944) de către URSS. Iată de ce problematica acestei Conferinţe a avut o importanţă deosebită şi pentru ştiinţa istorică din Republica Moldova şi România.

Conferinţa a avut loc în Ekaterinburg, în Centrul „Elţîn”.

În şedinţa plenară au vorbit dl dr. Andrei Sorokin, directorul Arhivei de Stat a istoriei social-politice din Rusia şi directorul Editurii „Enciclopedia politică” (ROSSPEN), urmat de dna Tatiana Merzleakova, Împuternicita [privind respectarea] drepturilor omului în regiunea Sverdlovsk, de dl Yan Racinski, preşedintele conducerii Societăţii internaţionale „Memorial”, de dl dr. Alexandr Drozdov, directorul executiv al Centrului „B.N. Elţîn”.

Celor prezenţi în sală le-au fost propuse patru referate. Dr.-hab., membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe Ruse Leonid Borodkin, Universitatea de Stat „M. V. Lomonosov” din Moscova, a vorbit despre „Ciclurile economice ale primelor cincinale: investiţii extreme, deficite, progrese şi crize”. Dr.-hab. Serghei Krasilnikov din Novosibirsk a prezentat comunicarea cu tema „«Marea cotitură» ca acţiune socială şi ca politică a dictaturii de mobilizare a societăţii sovietice timpurii”. Profesorul David Brandenberger de la Universitatea din Richmond (SUA) a expus un subiect numit „Cum Stalin a rescris „Marea cotitură” din 1929”. În încheiere, prof. univ., dr.-hab. Olga Porşneva (Universitatea Federală „Primul preşedinte al Rusiei B. N. Elţîn” din Ekaterinburg a demonstrat cum populaţia din regiunile Uralului a perceput „Marea cotitură”.

Au urmat şedinţele pe secţiuni, în total 10.

Prima secţiune a avut genericul „Potenţialul industrializării forţate” şi a inclus 8 referate, autorii cărora (oameni de ştiinţă din Ekaterinburg, Moscova, Sîktîvkar, Magnitogorsk, Permi) au abordat subiecte legate de evaluarea experienţei „Marii cotituri” din 1929 în discuţiile pe teme economice din anul 1951 şi pregătirea reformei lui A.N. Kosîghin (dr. L.N. Lazareva; Moscova); de elaborarea planului general de reconstruire a economiei URSS în anii 1926-1932 ca argument în vederea construirii socialismului într-o singură ţară (cercet. şt. M.A. Simonov, Ekaterinburg), de proiectele industriale ale Gulag-ului: metodele de realizare şi rezultatele (pe baza materialelor regiunilor din nord-estul european al URSS, L.A. Maximova, Sîktîvkar) şi alte teme.

A doua secţiune, cu genericul „Dimensiunea naţională a Cotiturii”, a inclus 7 referate, între care „Bolşevicii împotriva intelectualităţii bieloruse: activitatea comisiei conduse de Zatonski[1] (mai-iunie 1929) şi „cotitura radicală” în politica naţională din RSS Bielorusă” (Constantin S. Drozdov, Moscova), „Campaniile politice din perioada „Marii cotituri” şi urmările lor de scurtă durată în RSS Kirghiză” (dr. Pavel I. Deatlenko, Bişkek, Kirghizia), „Cotitura stalinistă de la sfârşitul anilor 20 în rezolvarea problemei evreilor” (dr.-hab. Ghenadii V. Kostîrcenko, Moscova), „Ideologia, practica şi conştiinţa socială în timpul „Marii cotituri”: dispoziţiile protestatare în relatările organelor speciale” (dr.-hab. Janna U. Kîdîralina, Atîrau, Kazahstan), „Rezistenţa musulmană împotriva modernizării staliniste în RASS Daghestan, 1929-1930” (dr.-hab. Imanutdin H. Sulaev, Mahacikala) şi altele.

Cea de-a treia secţiune – „Teroarea stalinistă în anii Cotiturii” -, a înglobat 7 referate. Temele abordate: „Modernizarea stalinistă şi teroarea de stat din Mordovia, 1929-1939” (dr.-hab. Vladimir K. Abramov, Saransk), „Între ilegalitate, puşcărie şi deportare. Opoziţia de stânga în anul 1929” (Boris I. Belenkin, Moscova), „Marea cotitură” din anul 1929 şi represiunile politice din RSS Uzbecă (dr.-hab. Kahramon K. Radjabov, Taşkent), „OGPU-NKVD împotriva ţăranilor: trăsături comine şi distincte între „operaţiunile de masă” de la începutul anilor 30 şi „operaţiunea împotriva chiaburilor” din anii 1937-1938” (dr. Alexei Gh. Tepleakov, Novosibirsk), „Eroii „Marii cotituri”. Colectivizarea totală în oglinda decoraţiilor colaboratorilor OGPU” (dr. Andrei I. Savin, Novosibirsk), „Procesul judiciar de la Şahtinsk în contextul politicii mobilizării conflictuale din anii 1920-1930)” (Serghei V. Şarapov, Novosibirsk) şi „«Marea cotitură» şi fortificarea frontală a represiunilor”(dr.-hab., prof. Vladimir N. Haustov (Moscova).

În cea de-a 4-a secţiune – „Colectivizarea: rezultate şi urmări” -, care a avut două şedinţe, au fost expuse 9 referate. Dr. Larisa V. Iziumova (Vologda) a expus subiectul „Organizarea prestărilor de produse naturale de către ţărănimea colhoznică în anii 1930-1950 (pe baza materialelor regiunii Vologda)”. Dr.-hab. Vladimir A. Ili’inîh, moderatorul secţiunii (Novosibirsk), a vorbit despre „Marea cotitură” la sate: premize şi etape”. Au urmat: dr. Ludmila N. Mazur (Ekaterinburg) cu tema „Familia ţărănească şi colectivizarea: particularităţile evoluţiei demografice”, dr.-hab. Serghei A. Papkov (Novosibirsk) cu subiectul „«Marea cotitură» şi rezistenţa ţăranilor. Un episod din viaţa unei localităţi. Primăvara anului 1930”.  Dl dr.-hab. Andrei Suslov din Permi a insistat asupra subiectului legat de „Deschiaburirea ca parte a revoluţiei sociale staliniste „de sus” (exemplul ţinutului Permi)”.

În cea de-a doua şedinţă a Secţiunii date subsemnatul am prezentat comunicarea „Cu privire la politica de lichidare a chiaburimii ca pătură socială/clasă (exemplul RASS Moldoveneşti, 1929-1932)”.

Am pornit de la poziţia lui I. Stalin, expusă la 27 decembrie 1929, la conferinţa marxiştilor agrarieni şi anume: [partidul bolşevic trece] „… de la politica limitării tendinţelor exploatatoare ale chiaburilor la politica lichidării lor ca pătură socială/clasă”. De aici şi titlul comunicării. Pe baza documentelor din Arhiva organizaţiilor social-politice, a documentelor publicate, a monografiilor, în special – cea a dlui Alexei Memei şi altor autori -, am demonstrat soarta locuitorilor din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească în anii 1929-1932. Organele de stat şi de partid, precum şi organele represive sovietice, şi-au pus drept scop să adune de la ţărani, în anul 1930 – 203 686 tone de grâu în condiţiile în care regiunea era săracă iar recolta mică. Autorităţile aveau impresia cum că oamenii nu vor să adune pâinea pentru stat, cum că ei o ascund etc. De aici şi diverse campanii asemănătoare celor din anii războiului civil, prin care trecuse Rusia, cu elaborarea şi punerea în practică a diverselor strategii, tactici, ofensive-surpriză, realizate în toiul nopţilor etc. În pofida eforturilor depuse, în 1930 autorităţile bolşevice au adunat şi predat statului 106 271 tone de grâu (adică doar 52,2 %). Politica bolşevicilor de a distruge chiaburii a dus în realitate la nimicirea celor mai harnici ţărani, la distrugerea unui microclimat social, ce domina localităţile rurale în autonomia dată, ca – de altfel -, şi în Ucraina în ansamblu. Istoria a demonstrat: chiar şi în cei mai grei ani ţăranii rezistau şi supravieţuiau intemperiilor naturale. În cazul dat, însă, obligaţi să presteze statului norme exagerat de mari de produse alimentare, ţăranii au fost sortiţi morţii prin înfometare. Astfel, în RASSM, conform unor estimări, au murit de foame între 20 şi 30 de mii de oameni. În disperare, oamenii au încercat să se salveze, trecând Nistrul în România, chiar fiind ameninţaţi de grănicerii sovietici cu împuşcarea. Şi cazuri sângeroase, cu multiple victime au fost foarte multe. Am adus câteva exemple: în noaptea de la 22 spre 23 februarie 1932 din diverse localităţi, au încercat să treacă Nistrul 60 de persoane. În rezultatul deschiderii focului de către grănicerii sovietic, 40 au fost împuşcaţi. Totuşi, circa 20 000 de oameni s-au salvat, trecând frontiera în România. În rezultatul aplicării Cotiturii radicale în RASSM, deja în 1931 41,6 % din gospodării erau incluse în colhozuri, iar în iunie acelaşi an – 67 %. În primăvara anului 1931 autorităţile republicane au raportat că chiaburimea ca pătură socială „a fost lichidată” [textul comunicării, în limba română, va fi publicat ceva mai târziu pe acest blog].

În aceeaşi secţiune au mai fost expuse următoarele comunicări: „Particularităţile politicii anti-ţărăneşti în Yakutia” (dr. Yana M. Sannikova, Yakutsk) şi „Particularităţile colectivizării în într-un raion naţional (exemplul cantonului Argaiaşsk din RASS Başkiră)”.

Cea de-a 5-a secţiune – „Cotitura ca mişcare antireligioasă” a avut, de asemenea, două şedinţe. În prima, moderată de dna dr. Anna S. Kocetova, au fost expuse următoarele subiecte: „ «Marea cotitură» în istoria bisericească de la sate şi în soarta enoriaşilor din [regiunile] centrale de Cernoziom” (Alexandr V. Apanasenok, Kursk), „Biserica Ortodoxă Rusă în anii „Marii cotituri”: aspecte parohiale” (dr. Alexei L. Beglov, Moscova), „«Marea cotitură» în soarta creştinilor din provincia rusă în anii 1929-1931: procesele judiciare şi noua practică represivă” (dr. Maxim V. Kaili, Smolensk), „Decizia Comitetului Executiv Central Unional şi a Consiliului Comisarilor Poporului al RSFS Ruse „Cu privire la uniunile religioase” din 9.04. 1929: istoria creării, conţinutul de bază şi atitudinea societăţii (dr. Anna S. Kocetova, Moscova) şi „Să intensificăm lupta cu religia, să accelerăm cauza colectivizării!” (dr. Leonid A. Obuhov, Permi).

În cea de-a doua şedinţă au fost prezentate încă patru comunicări, după cum urmează: „Concepţia statului ateu în ideologia şi practica partidului comunist de la conducere şi a statului sovietic. 1929-1964” (dr.-hab. Mihail I. Odinţov, Moscova), „«Marea cotitură» din anul 1929 în legislaţia antireligioasă a URSS. Represiunile împotriva Bisericii Catolice din Siberia de Vest după 1929” (dr.-hab. Dmitri Panto, Gdansk, Polonia), „Politica antireligioasă ca „oglindă” a Marii cotituri” (dr.-hab. Liubovi I. Soskoveţ, Tomsk) şi „Soarta preoţilor şi a enoriaşilor creştini în anii Noii Politici Economice şi cei ai „Marii cotituri”: de la schisma de reînnoire la soarta comună în cadrul represiunilor staliniste. Pe baza exemplului eparhiei din Kazan”[2] (Alexei F. Stepanov, Kazan).

În cea de-a 6-a secţiune – „[Marea] Cotitură şi contextul internaţional” -, au fost patru comunicări. Dl Victor V. Bocearov din Sankt-Petresburg a vorbit despre „Universalitatea stalinismului în Orient (aspectul politico-antropologic)”, dr.-hab. Alexandr Iu. Vatlin din Moscova a prezentat comunicare cu titlul „«Marea cotitură» pe frontul Kominternului”, dr.-hab. Magnus Ilimiarv din Tallinn, Estonia, a expus subiectul legat de „Ţările baltice în planificarea militară sovietică din 1929 până la 17 iunie 1940” şi dr. Vladislav Hedeler, Berlin, Germania, a vorbit despre „Presa Partidului Comunist German despre anul „Marii cotituri” din URSS”

„[Marea] cotitură” şi Memoria” a fost genericul celei de-a 7 secţiuni, moderate de dna Irina A. Flige din Sankt-Petersburg, directoarea Centrului de informare ştiinţifică „Memorial”. Aici au fost prezentate şi discutate cinci comunicări pe următoarele teme: „Problematica ţărănească în colecţiile Arhivei [Societăţii] Internaţionale Memorial” (Irina S. Ostrovskaia, Moscova), „(Auto)prezentarea Uniunii Sovietice în anii 1930: istoriografia contemporană de formare a imaginii URSS” (Viaceslav I. Menikovskii, Minsk, Bielorus), „Rolul romanelor „Zuleiha deschide ochii” şi „Copiii mei”, semnate de Guzeli Yahina, în ceea ce priveşte perceperea „Marii cotituri” de către contemporanii noştri” (Vladimir G. Petrovici, Saratov), „Necropola ţăranilor după „Marea cotitură”: cimitirele deportaţilor” (Irina A. Flige, Sankt-Petersburg), „Muzeul Homo sovieticus din Vilnius: metodele şi problemele prezentării perioadei sovietice” (Rasa Ceapaitene; Vilnius, Lituania).

În cea de-a 8-a secţiune, întitulată „Mecanismele politice ale revoluţiei staliniste”, au fost dezbătute şase referate, după cum urmează: „«Ei au vrut să fie indulgenţi cu chiaburii, pentru ce atunci noi am vărsat sânge?» Discuţia privind căile de dezvoltare a NPE în anii 1925-1926 în organizaţia de partid [comunist] din Leningrad” (autori dr. Chiril A. Boldovski şi drd. Alexandr Iu. Stefanenko, Sankt-Petersburg), „«Socialismul pe baza tracţiunii cu cai»: colectivizarea stalinistă a satelor în viziunea opoziţiei comuniste” (dr. Alexei V. Gusev, Moscova), „Lupta pentru o nouă linie generală a partidului în anii „Marii cotituri”. 1928-1934” ( dr.-hab. Victor M. Kirilov, Ekaterinburg), „«A face imposibilul posibil»: activitatea lui Gheorghe Peatakov în anii 1929-1937” (Valerii F. Soldatenco, Kiev, Ucraina), „«Aparatul [administrativ] de jos» în sate în anii Marii cotituri” (dr. Alexei Berelovici, Roma, Italia), „«Caietele izolatorului politic din Verhneuralsk» ca reacţie a opoziţiei de stânga la «Marea cotitură»” (dr. Alexandr A. Fokin, Celiabinsk).

Secţiunea 9, cu genericul „Ideologia cotiturii” a întrunit şase vorbitori, care au prezentat următoarele referate: „Tehnologiile lucrului de frică (cu frica?)[3] în cinematografia sovietică din anii 1930” (dr. Irina P. Basalaeva, Novokuzneţk), „Discuţiile la plenarele CC al PC (b) al URSS din anii 1928-1929: lupta şi interacţiunea Utopiei socialiste cu Proiectul industrial” (dr.-hab. Mihail A. Feldman; Ekaterinburg), „Preludiul «Marii cotituri»: scrisori, adresate puterii ca provocare a luării unor măsuri radicale” (dr.-hab. Vladimir P. Buldakov, Moscova), „Mecanismele mobilizării ideologice a intelectualităţii sovietice în anii „Marii cotituri”: contribuţii la istoria secţiei din Crimeea a VARNITSO[4]” (Victor V. Akimcenkov, Moscova), „«Ei trebuie puşi în serviciul construcţiei socialiste»: societăţile ştiinţifice în anul «Marii cotituri»” (dr. Elena F. Sinelinikova, Sankt-Petersburg),”Formarea culturii memoriei: palatele-muzeu din Petergof în epoca Marii cotituri” (Maria I. Iuşmanova, Sankt-Petersburg).

În cea de-a 10-a secţiune au fost dezbătute probleme ale cotidianului în condiţiile „Marii cotituri”, în total şase referate, între care vom menţiona „Câteva trăsături referitoare la portretul socio-cultural al învăţătorului provincial din Uralii de sud în epoca „Marii cotituri” (dr. Rustam Z. Almaev, Ufa), „Deportaţii în oraşele din epoca stalinistă. 1930-1950” (Alexandr. S. Ivanov, Surgut), „Influienţa „Marii cotituri” asupra situaţiei materiale şi vieţii cotidiene a muncitorilor din Siberia în anii primelor cincinale” (dr.-hab. Victor I. Isaev) şi altele

În cadrul Conferinţei a fost inaugurată expoziţia de foto-documente, de imagini din ziarele timpului etc., întitulată „1929. „Marea cotitură” şi urmările ei”. De asemenea, a fost lansat volumul «На сердце пали все печали…» traducerea liberă ar fi „Pe inimă au căzut toate amărăciunile…” – sunt publicate memoriile a trei oameni, care au cunoscut realităţile sovietice în diverse ipostaze (o prezentare/recenzie a volumului va fi publicată pe acest blog).

Sâmbătă, 28 septembrie, a avut loc şedinţa de totalizare a Conferinţei, întrunire la care conducătorii secţiilor au prezentat scurte rapoarte, referitoare la prezenţa la şedinţele secţiilor, la problemele abordate de autorii referatelor, întrebările puse şi răspunsurile date, precum şi la noi perspective în cercetarea diverselor aspecte ale problematicii discutate.

Textele comunicărilor vor fi publicate într-un volum aparte.

Aduc şi pe această cale mulţumiri organizatorilor Conferinţei.

anatol_petrencu@yahoo.com

Abrevieri folosite:

CC al PC (b) – Comitetul central al Partidului comunist bolşevic

dr. – doctor în ştiinţe

drd. – doctorand

dr-hab. – doctor habilitat în ştiinţe

NPE – Noua politică economică în URSS, în limba rusă НЭП

NKVD -  de la Comisariatul poporului pentru afaceri interne (rus.)

OGPU – de la Direcţia principală politică unificată (rus.)

RASS Moldovenească – Republica Autonomă Sovietică Socialistă ~

RSFS Rusă – Republica Sovietică Federativă Socialistă ~

SUA – Statele Unite ale Americii

URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (1922-1991)