Pe data de 21 februarie 2020, în incinta Muzeului de Istorie Naţională a Moldovei (MNIM) şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa ştiinţifico-practică cu participare internaţională „Războiul hibrid: esenţa, strategia, tactica, urmările”, organizată de Masa Rotundă cu Statut Permanent „Reîntregirea” din cadrul Centrului de Excelenţă INIS „ProMemoria” (USM).

În faţa unui public numeros au rostit cuvinte de salut doamna dr. Elena Postică, vice-director al MNIM, Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova Bartlomiej Zdaniuk şi Ambasadorul Lituaniei în R. Moldova Kęstutis Kudzmanas.

În cadrul primei sesiuni de comunicări primul vorbitor a fost dl Marian Voicu, producător la Televiziunea Română, regizor de filme documentare, scriitor, autorul volumelor „Tezaurul României de la Moscova”[1] şi „Matrioşka mincinoşilor: fake news, manipulare, populism”[2], ambele deosebit de utile cititorilor de astăzi. Dl M. Voicu a vorbit despre „Zece naraţiuni fake ruseşti: dezinformare, teoria conspiraţiei, manipulare”, evidenţiind zece ţinte, în care Kremlinul loveşte mereu cu minciuni premeditate cu scopul influențării asupra comportamentului ascultătorilor/cititorilor. Între acestea – Uniunea Europeană, înţeleasă de ruşi ca fiind un proiect „satanist”, susţinerea Brexit-ului, Germania: „Cazul Liza” etc.

Dr. Yevhen Manda din Kiev a expus comunicarea „Războiul hibrid de la teorie la practică. Lecția ucraineană”, în care a demonstrat practicile, aplicare de Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Ziaristul Alecu Reniţă, ex-deputat în Primul Parlament al Republicii Moldova (RM) a prezentat comunicarea cu titlul: „Moldovenismul şi naţiunea civică – elemente ale Războiului hibrid în spaţiul românesc”, iar analistul politic Nicolae Negru a vorbit despre „Mass-media ca instrument al Războiului hibrid”. Istoricul şi analistul politic, dr. Anatol Ţăranu a explicat fenomenul „Războaielor îngheţate din spaţiul post-sovietic ca instrumente ale Războiului hibrid”.

În cadrul celei de-a doua sesiuni, Vasile Costiuc, masterand la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, liderul partidului „Democraţia Acasă”, a relatat despre „Partidele politice ca mecanisme ale Războiului hibrid”, referindu-se la exemplul RM. Comunicările au continuat cu expunerea subiectului „Neutralitatea – mecanism al Războiul hibrid”, realizată de ex-ministrul Apărării Vitalie Marinuţă, iar Ghenadie Cosovan, veteran al Războiului ruso-moldav de pe Nistru (1992) a vorbit despre „«Omuleţii verzi»” ca parte a Războiului hibrid”. Subsemnatul, am prezentat comunicarea „Limba rusă – instrument de expansiune a Federaţiei Ruse (FR)”, care va fi publicată pe acest blog. Valeriu Saharneanu a încheiat ciclul de comunicări, insistând asupra temei „Republica Moldova ca poligon de testare a acțiunilor hibride ale Federației Ruse”.

A urmat o şedinţă de dezbateri, primul vorbitor fiind istoricul Ion Negrei, care a expus mai multe idei referitoare la „Cărările întortocheate ale identității naționale a Republicii Moldova”. „Statul RM, – a spus Ion Negrei, – este unul atipic, fără identitate naţională expusă clar de către oficialităţi. Criza identităţii etnice a băştinaşilor, alimentată conştient de conducerea RM, a uşurat mult victoria Rusiei în Războiul hibrid, purtat împotriva RM”. Ruslan Şevcenco, directorul adjunct al Institutului Politici Eficiente, analist politic, doctor în istorie, a vorbit despre cinci direcţii de ofensivă ale FR împotriva RM. Ziaristul Gheorghe Mârzenco a prezentat fragmente din monografia în curs de apariţie, în care a adus argumente, referitoare la falsificarea realităţilor celui de-al Doilea Război Mondial de către propaganda rusă, atât în timpul războiului, cât şi la împlinirea a 75 de ani de la încheierea acestuia.

Ex-ministrul Ecologiei Gheorghe Şalaru (Cimişlia) a insistat asupra depistării de către specialiştii noştri în domeniu a unor măsuri eficace de contracarare de către RM a efectelor nocive ale propagandei străine intereselor noastre naţionale. În cadrul Conferinţei a vorbit arhitectul Valeriu Grosu (Călăraşi), care a prezentat situaţia din localităţile rurale ale RM, unde populaţia este supusă propagandei ostile intereselor naţionale, este deznaţionalizată ca în anii puterii sovietice. Moderatorii Conferinţei au oferit posibilitatea şi altor participanţi să-şi expună opiniile, referitoare la efectele de scurtă şi de lungă durată ale Războiului hibrid. Participanţii la Conferinţă au adoptat prin unanimitate de voturi o Rezoluţie, care va fi dată publicităţii în cel mai apropiat timp.

Organizatorii Conferinţei au promis să publice materialele prezentate într-o broşură, care va fi difuzată organelor de stat ale RM, precum şi păturilor largi de cititori din RM şi România.

Şi cu acest prilej, din numele organizatorilor Conferinţei, doresc să aduc mulţumiri tuturor specialiştilor, care au prezentat aceste comunicări deosebit de interesante şi utile, nu doar pentru RM, dar şi pentru securitatea statelor din regiunea în care se află RM.

anatol _petrencu@yahoo.com

22.02.2020