Rădăcinile Bisericii Baptiste din Basarabia: un studiu monografic inedit

Recenzie la cartea doctorandului Vasile Filat Istoria mișcărilor evanghelice din Basarabia în perioada țaristă (1812-1918)*

Am citit atent această monografie, semnată de Vasile Filat, absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova. Tema cercetată de dl Vasile Filat este una deosebit de actuală. Asta pentru că, așa cum scrie autorul, baptiștii au înregistrat „cea mai mare creștere în această regiune, așa încât la momentul scrierii acestei cărți comunitatea baptiștilor din Republica Moldova constituie 32 700 persoane, fiind a doua confesiune ca număr după ortodocși” și pentru că până la apariția monografiei date nu am avut un studiu referitor la geneza Bisericii Baptiste din Basarabia.

Autorul a prezentat istoriografia temei și a constatat că știința istorică nu a avut un studiu monografic referitor la condițiile de constituire și evoluție a comunităților baptiste din Imperiul țarist, respectiv – din Basarabia. De aici și sarcina formulată de autor: „cercetarea apariției și dezvoltării diverselor mișcări evanghelice în perioada aflării Basarabiei în componența Imperiului rus, de la anexarea din 1812 până la obținerea independenței în anul 1918”.

Pentru realizarea sarcinii formulate istoricul Vasile Filat a utilizat diverse surse: documente din arhive, documente publicate, corespondența dintre liderii mișcărilor evanghelice (de ex., între Iosif Rabinovici și Vasilii Pașkov), memoriile personalităților religioase ale timpului, rapoarte ale preoților ortodocși, în parohiile cărora activau evangheliștii etc. După prezentarea izvoarelor istorice autorul a conchis că „documentele de arhivă, materialele din publicațiile periodice evanghelice și seculare împreună cu cercetările publicate de diferiți autori oferă suficient material pentru scrierea istoriei mișcărilor evanghelice din Basarabia”.

Capitolul întâi al lucrării este consacrat pătrunderii creștinismului timpuriu în spațiul carpato-danubian, în acest sens, autorul aduce dovezi lingvistice, care s-au păstrat în limba română. Tot aici autorul prezintă istoria impunerii limbii slave și a ortodoxiei la români de către regii și ierarhii bulgari (în locul limbii latine și a credinței catolice). Referitor la evul mediu, autorul monografiei ajunge la următoarea concluzie: „Eforturile evanghelice din evul mediu au fost de proporții mici și nu au prins rădăcini în poporul român, încât să aibă un impact de proporții și de lungă durată pe teritoriul care mai târziu avea să se numească Basarabia”.

Cel de-al doilea capitol, întitulat „Contextul și premisele apariției mișcărilor evanghelice din Basarabia”, înglobează studii referitoare la situația politică și socială, la viața religioasă a Imperiului rus. Vasile Filat constată că, anexată în 1812, Basarabia a suportat politicile coloniale, reacționare ale țarismului: educația copiilor era deplorabilă, iar în biserici slujba religioasă era prezentată în limba slavonă, neînțeleasă de băștinași. Pe de o parte, constată autorul, „trezirea spirituală a românilor din Basarabia a fost oprită de analfabetismul în care au fost ținuți de guvernarea țaristă”, pe de altă parte – „nici poporul nu a manifestat interes pentru studii atunci când au fost oferite anumite posibilități”. Nu întâmplător, recensământul populației din 1897 a arătat că la acel an în Basarabia 82 % din bărbați și 96 % din femei erau analfabete.

Tot aici V. Filat a examinat fenomenul inochentismului, considerându-l „o mare tragedie națională” a românilor basarabeni. Tragedia a fost provocată de politica religioasă a Imperiului rus, conducătorii căruia nu-și puteau imagina ca moldovenii să poată asculta cuvântul Domnului în limba lor maternă. În subcapitolul „Premisele apariției mișcărilor evanghelice din Basarabia” semnatarul studiului explică corect corelația dintre factorul extern (mișcările evanghelice au fost aduse în Imperiul rus din afară, din Vest) și cel intern. Vasile Filat folosește expresia plastică a cercetătoarei Miriam R. Kuznetsova care afirma că „influența din afară și cea autohtonă în apariția mișcării evanghelice din Rusia au fost ca chibriturile din afară care au aprins lemnele dinăuntru”.

Capitolul al treilea a fost consacrat examinării activității societăților biblice: Societatea Biblică Britanică și pentru Străinătate, Societatea Biblică Rusă, Filiala Basarabeană a Societății Biblice Ruse. Este important ceea ce remarcă autorul monografiei: Biblia putea fi oferită oamenilor cărturari, capabili să citească, să înțeleagă și să explica altora textele din Biblie. În acest sens, un fenomen aparte l-au constituit Școlile lancasteriene. La 7 februarie 1824, la Chișinău, a fost deschisă prima școală de acest fel. Pe baza datelor, culese în arhive, autorul monografiei a depistat locurile unde au fost întemeiate școlile lancasteriene din Basarabia, care a fost numărul elevilor în școlile respective, componența etnică a elevilor, limba de predare etc.

În următorul capitol – „Molocanii” – autorul monografiei prezintă istoria apariției acestui curent religios care „nega autoritatea soboarelor ecumenice, a sfinților părinți, a ierarhilor și orice formalism religios, pledând pentru închinare în duh și adevăr”. Sunt prezentați molocanii, apariția lor în Rusia, venirea și așezarea în Basarabia (cu expunerea unor cazuri concrete – la Akkerman, Bender, Chișinău, Cișmele, județul Ismail, azi – Ucraina). Anume în satul Cișmele, remarcă autorul, a apărut „prima biserică baptistă din Basarabia”.

„Coloniștii germani și pietismul” este titlul următorului capitol. V. Filat amintește de venirea etnicilor germani în Basarabia, expune apariția pietiștilor, doctrina lor. Respectând principul de la general la particular, la început autorul expune extinderea pietismului la germanii din Rusia, apoi prezintă pietismul printre coloniștii germani din Basarabia, insistând asupra localității Sărata, regiunea Odesa, „localitatea de unde s-a aprins flacăra pietismului și apoi s-a răspândit printre coloniștii de aici” (din sudul Basarabiei. Ca și pe alte pagini ale monografiei, Vasile Filat prezintă mari personalități religioase. Aici, de exemplu, este expusă personalitatea lui Ignaz Lindl, „mare lucrător creștin, prin care a avut loc una din primele treziri spirituale printre coloniștii din Basarabia”. Împreună cu feciorul său Daniel, autorul cărții a mers în Sărata și a depus un buchet de flori la monumentul lui I. Lindl. Tot aici autorul monografiei a expus istoria primii instituții pedagogice din Rusia, întemeiată de coloniștii germani din Basarabia (1844).

Este interesant studiul referitor la ștundiști (capitolul 6. Ștundiștii). V. Filat cercetează istoria ștundismului – versiunii rusești a pietismului. Toți ștundiștii, scrie autorul, „respingeau autoritatea Bisericii Ortodoxe și ierarhia ei, nu acceptau așa-numita Sfânta Tradiție, ci doar Sfânta Scriptură, respingeau sfintele taine și icoanele, pe care le calificau drept idoli”. V. Filat scrie că baptiștii ruși au asimilat pe mulți ștundiști și primele biserici baptiste s-au format din mediul ștudiștilor. Totuși baptiștii au respins numele de „ștundist” pentru că „acesta era atribuit nu doar mișcărilor care aveau învățătură sănătoasă, ci și celor cu care nu doreau să fie asociați”. Autorul cărții prezintă mișcarea ștundistă din Basarabia, după care expune istoria unor comunități ale ștundiștilor din teritorii și localități concrete – județul Tiraspol, satul Spasskoe, orașul Chișinău etc. De reținut figura emblematică a lui Ieremia Cioban – ștundist din Bender, care „pentru credința sa a fost arestat și condamnat la închisoare și exil pe viață în Transcaucazia”.

Pentru cei curioși prezintă interes cazul evreului Iosif Rabinovici, expus de autor în capitolul șapte al cărții (Evreii mesianici). Autorul expune biografia lui Iosif Rabinovici, născut în Rezina (1837), și concepțiile religioase ale acestuia. I. Rabinovici s-a dezis de iudaism, fapt pentru care a fost excomunicat din sinagogă, și a creat comunitatea Israeliții Noului Legământ. În 1881, în Chișinău, a fost deschisă casa de rugăciune, construită de I. Rabinovici. Vasile Filat prezintă inscripția de pe peretele exterior al clădirii, în rusă și ebraică: „Să știe bine, dar, toată casa lui Israel, că Dumnezeu a făcut Domn și Hristos pe acest Isus pe care L-ați răstignit voi”, adică evreii. Deși acest efort religios a stârnit un mare interes, nu este greu de priceput că nu va avea sorți de izbândă. Autorul monografiei constată că atât Chaim Gurland, rabin din Chișinău, prezentat în carte ceva mai sus, cât și I. Rabinovici „nu au reușit să pregătească alți lideri și să asigure continuitatea lucrării după ei”. Întâmplător oare? Vasile Filat scrie că în cazul în care „ar fi existat un model biblic de ucenicie, mulți evrei din Chișinău aveau să devină creștini și misiunea putea să se extindă în Basarabia, în Rusia și în lumea întreagă…” Firește, este o opinie a autorului; nimeni nu poate ști, însă, ce ar fi fost.

Ultimele trei capitole sunt axate pe problemele istoriei baptiștilor din Basarabia (capitolul 8. Originea baptiștilor din Basarabia; capitolul 9. Primele biserici baptiste din Basarabia și 10. Specificul evanghelicilor din Basarabia). Folosind un bogat material documentar, autorul monografiei a respectat principiul folosit deja – de la general la particular, la concret. Astfel, el a răspuns la întrebările Cine sunt și ce cred baptiștii? și Cum au apărut baptiștii în lume? După care expune istoria anabaptiștilor, a menoniților, a puritanilor englezi etc. Referindu-se la Rusia, la raportul dintre Biserica Ortodoxă și Mișcările evanghelice, Vasile Filat formulează o idee bună de reținut: „Fapt este că misionarii din Vest au jucat un rol important, care nu trebuie diminuat, doar că motivația lor nu a fost slăbirea Rusiei, ci propovăduirea Împărăției lui Dumnezeu. De altfel, și credința ortodoxă a fost importată în Rusia – din Bizanț. …Atunci când a venit credința baptistă din Germania, nu a găsit un teren gol în Rusia. Bisericile baptiste au fost formate în cea mai mare parte în comunitățile de molocani și de ștundiști, care deja erau în căutări spirituale și se aflau în toiul trezirilor spirituale”. Sunt expuse subiecte interesante, referitoare la baptiștii germani din Basarabia, la bisericile din Cataloi și Tulcea. Autorul prezintă istoria comunităților baptiste dintr-un șir de localități basarabene – Cișmele, Akkerman, Chilia, Soroca, Bender, Chișinău, Tiraspol, alte localități, ceea ce – suntem convinși, – va stârni un viu interes la cititorii basarabeni din R. Moldova și Ucraina. Autorul monografiei a expus convingător subiecte legate de specificul evanghelicilor din Basarabia, de legislația țaristă privind evanghelicii din Basarabia, precum și de învățătura, traiul baptiștilor, dar și de persecuțiile la care au fost supuși.

În Încheiere autorul a tras concluzii pertinente, bazate pe cercetarea realizată. Bibliografia cuprinde documentele depistate de autor în diverse arhive, documentele publicate, memoriile oamenilor de vază ai timpului, precum și studiile altor istorici, atât din România, R. Moldova, cât și din Rusia și un șir de state occidentale.

În concluzie: am citit cu mare interes un studiu monografic serios, argumentat, inedit și de mare folos atât științei istorice din România și R. Moldova, cât și comunităților baptiste din spațiul românesc. Ne exprimăm convingerea că lucrarea dată va fi căutată de specialiști din Ucraina, Rusia, din alte state ale Europei.

Felicitări autorului!

anatol_petrencu@yahoo.com

1 mai 2021

*Vasile Filat, Istoria mișcărilor evanghelice din Basarabia în perioada țaristă (1812-1918), Chișinău, Editura Lexon-Prim, 2021, 272 p.