Pe data de 9 iunie, în incinta Muzeului „Tudor Arnăutu” al Facultății de Istorie și Filosofie (Universitatea de Stat din Moldova, USM) Centrul de Excelență „ProMemoria” din cadrul USM a desfășurat o Masă rotundă consacrată împlinirii a opt decenii de la prima deportare, în Siberia a locuitorilor pașnici basarabeni, ocupați de URSS la 28 iunie 1940.

Comitetul de organizare a fost alcătuit din semnatarul acestor rânduri (președinte), dl conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov (vice-președinte), dl Igor Bercu, pro-decanul Facultății de Istorie și Filosofie (vice-președinte) și dl drd Ion Cheptene (membru). Masa rotundă s-a desfășurat în regim mixt: unii vorbitori erau în sala Muzeului, alții – on line.

După o scurtă introducere, organizatorii au oferit cuvântul doamnei Anastasia Ambul-Balmuș, din Cimișlia, autoarea volumului Dosarele infernului. Sudul Basarabiei în vârtejul sinistru sovietic al anilor 1940-1941[1]. Autoarea monografiei a prezentat succint rezultatul muncii dumneaei în studierea dosarelor, în adunarea mărturiilor supraviețuitorilor deportării și descendenților acestora din raionul Cimișlia.

Dl dr. Dorin Popescu din Constanța a prezentat o scurtă comunicare cu titlul Răzbunările obsesive ale geopoliticii – între Europa și Gulag. Vorbitorul a făcut o comparație între politica URSS din anii 40 ai secolului trecut și Războiul hibrid din zilele noastre și a tras concluzia că scopurile expansioniste ale Rusiei nu s-au schimbat; au fost înlocuite doar metodele de a ajunge la ele.

Profesorul universitar, doctor habilitat Nicolae Enciu (Institutul de Istorie din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării) a vorbit convingător despre Primul val al deportării staliniste (12-13 iunie 1941) – element indispensabil de comunizare a Basarabiei. Autorul comunicării a demonstrat că Puterea sovietică, extinsă asupra teritoriilor românești cotropite în iunie 1940, a promovat politici de uniformizare economică și socială a Basarabiei cu realitățile din URSS, iar deportarea din iunie 1941 a fost unul din elementele acelei politici.

Dl conf. univ. dr. Ion Valer Xenofontov, a vorbit despre consecințele deportării din iunie 1941, una din ele fiind și schimbarea identității românilor basarabeni prin schimonosirea numelor de familie. Este vorba de unul din cazurile concrete, depistate de autor: numele de familie  Cătărău a fost mutilat în Katerev.

Doamna drd Maria Gogu-Zinovii (Agenția Națională a Arhivelor) a prezentat câteva dosare, întocmite de NKVD în 1940-1941, după care a vorbit despre rezultatele impresionante ale Expedițiilor Memoriei – călătorii de documentare în Siberia, în localitățile unde au fost deportați basarabenii și întâlniri cu persoanele născute și rămase cu traiul în Federația Rusă. Obiectul de studiu al doamnei Maria Gogu-Zinovii este munca basarabenilor pe șantierele Gulag-ului.

Doamna dr.-hab. Asea M. Timuș, autoarea monografiei Istorii scrise despre deportații din Bravicea[2] a  vorbit despre soarta tragică a două domnișoare de 18 ani din Bravicea – Eugenia F. Iovu și Maria Gh. Catargiu, – arestate în 1940 pentru imaginara „agitație antisovietică” și condamnate la câte 5 ani de munci silnice în Siberia.

Doamna Ludmila Popovici, director executiv al Centrului de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria”, a vorbit despre traumele suferite de persoanele deportate, dar și de suferințele copiilor celor deportați în Siberia. Doamna L. Popovici a făcut apel la o conlucrare între istorici, psihologi, arhiviști, specialiști din alte domenii, pentru a examina multilateral drama basarabenilor supuși represiunilor bolșevici. Dumneaei a amintit că pe data de 11 iunie 2021, în incinta Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hașdeu” va avea loc lansarea albumului Copiii Basarabiei în Gulag și a cărții Destine spulberate, ediția a II-a.

La Masa rotundă a participat și a luat cuvântul dl Cătălin Vacarciuc, student al Facultății de Istorie și Filosofie, USM, anul III, care a vorbit de rudele sale atât pe linia maternă, cât și pe cea paternă, care au fost deportate în Siberia și care a promis că va cerceta drama prin care au trecut ele.

La Masa rotundă au asistat dna drd Nelea Chihai (Bălți, studiază trăsăturile specifice celui de-al Treilea val al deportărilor, 1951), masteranda USM Crina Harea, alte persoane interesate de acest subiect.

În cadrul discuțiilor au fost înaintate diverse propuneri privind păstrarea memoriei tragediei din vara anului 1941, comemorarea victimelor deportări/deportărilor nu doar cu ocazia unor data „rotunde”, ci sistematic, cu aducerea unor date noi etc.

Subsemnatul, mi-am expus regretul că Statul Republica Moldova nu susține studierea acestor pagini tragice din trecutul poporului nostru.

Comemorarea victimelor deportării/deportărilor este realizată de societatea civilă, din entuziasm și fără mijloacele financiare necesare.

Am spus și despre organizarea pe data de 12 iunie 2021 (deportarea din 1941 a avut loc în noaptea de la 12 spre 13 iunie, deci – se împlinesc exact 80 de ani) a unui spectacol distractiv-interactiv pentru copii, organizat la Teatrul de Vară, la care vor participa „Nemuritorii”, ansamblul „Plăieșii”, interpretul Gheorghe Țopa și alții.

Ziua distracției a fost aleasă oare special?

anatol_petrencu@yahoo.com

11.06.2021