Între 30 septembrie și 2 octombrie 2022, la Pitești, și-a desfășurat lucrările Simpozionul Internațional despre „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură”, care a ajuns la cea de-a XXII ediție.

Festivitatea de deschidere a lucrărilor a avut loc în Sala Filarmonicii. Au fost rostite cuvinte de salut din partea autorităților locale, a unor invitați de onoare, a fost citit Mesajul ex-președintelui României Emil Constantinescu, după care au fost prezentate cărți și reviste, scoase recent de sub tipar. Astfel, prof. univ. dr. Ilie Popa a vorbit despre culegerea de comunicări „Experimentul Pitești”. Comunicări prezentate la Simpozionul „Experimentul Pitești – reeducarea prin tortură”, „Alte forme și aspecte de represiune din perioada dictaturilor comuniste”, ediția a XXI-a, Pitești, 8-10 octombrie 2022[1], domnia sa fiind editor și coordonator. Cartea cuprinde 47 comunicări prezentate de memorialiști, istorici, scriitori din România și Republica Moldova. Au fost înserate studii semnate de autori basarabeni – Ion Negrei, Mihai Tașcă, Anastasia Ambul Balmuș, drd Nelea Chihai, colonel (r) Andrei Covrig, Elena Șoimu-Postolache, Nicolae Rusu, Alexandru Postică, precum și Iacob Cazacu-Istrate, istoric, originar din Basarabia, stabilit în Canada.

Domnul Nicolae Constantinescu, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România și membru titular al Academiei de Studii Medicale din România a prezentat numărul recent apărut al revistei Memoria[2].

Subsemnatul (ss) am prezentat succint un set de cărți apărute recent de sub tipar la Chișinău: Republica Moldova în căutarea identității. Materialele Conferinței științifice internaționale „30 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, 23-24 august 2021”, Chișinău, S.n., 2022, Basarabia – pământ românesc, vol. 5, Chișinău, 2022, coordonator dr. Mihai Tașcă, Ecoul represiunilor politice din RSS Moldovenească (1940-1991). Culegere de eseuri, Chișinău, 2021, coordonator, drd Viorel Bolduma și altele.

A urmat vizita la Memorialul Închisorii Pitești și la Grupul Memorial unde au fost oficiate slujbe de pomenire a victimelor regimului comunist.

În cadrul sesiunii comune, desfășurate în Sala de festivități a Muzeului Județean Argeș (moderatori prof. univ. dr. Ilie Popa, dl Mihai Neagu Basarab și ss), au fost expuse 11 comunicări. Dl Alexandru Postică, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Moldova, Chișinău, a vorbit despre Evoluția discursului politic în Republica Moldova în raport cu problema deportărilor în ultimii 10 ani.

Cu prilejul împlinirii unui secol de la încoronarea regelui Ferdinand și reginei Maria (Alba Iulia, 15 octombrie 1922) a fost expusă o comunicare pe acest subiect (Maria Ionescu, Luminița Petre), iar istoricul Ion Negrei (Chișinău) a vorbit despre soarta monumentului și busturilor regelui Ferdinand, dezvelite în Basarabia: ridicate în perioada interbelică, distruse în anii primei ocupații sovietice (1940-1941), ridicate (o parte din ele) în anii 1941-1944), distruse din nou de invadatorul sovietic în perioada imediat următoare a celei de-a doua ocupații sovietice și ridicate din nou în anii Independenței de Stat a Republicii Moldova.

Directorul Bibliotecii Institutului Cultural Român din Freiburg (Germania), dl dr. Mihai Neagu Basarab a vorbit despre Armata Națională Română, prof. univ. dr. Ilie Popa a expus subiectul Povestea vieții zbuciumate a legendarei eroine a aerului, Smaranda Brăescu, în anul care-i poartă numele, 2022, iar dl drd Viorel Bolduma (Chișinău) s-a referit la Reflectarea fenomenului represiunilor politice în manualele școlare din Republica Moldova. Doamna Maria Mona Vâlceanu a prezentat cartea scriitorului Mihai Antonescu UGU: Istorie între adevăr și ficțiune (titlul comunicării Reflexe istorice în proza contemporană: figura Mareșalului Ion Antonescu). Doamna Irina Airinei Vasile (alături de dl Mihai Nicolae) a vorbit despre Maria Nicolae, o eroină a Escadrilei Albe: din înaltul cerului în întunericul închisorilor comuniste.

În cea de-a doua ședință a Secțiunii comune (moderatori dl dr. Cosmin Budeancă și dna Irina Airinei Vasile) au fost prezentate comunicări despre Contribuția foștilor deținuți politici la victoria Revoluției anticomuniste din decembrie 1989 (dl Mircea Duzineanu), In memoriam luptătorilor pentru identitatea națională, N. Dabija și Gr. Vieru (dl Mircea Duzineanu și Dorela Alistar), Pledoarie pentru studierea aprofundată a istoriei comunismului din România (dl Horațiu Măndășescu), Ilegalități comise de regimul comunist împotriva persoanelor exilate (dl Anatol Petrici, Chișinău) etc.

Pe data de 1 octombrie 2022 lucrările Simpozionului s-au ținut în două secții: Secțiunea 1 „Experimentul Pitești. Alte forme de opresiune și rezistență anticomunistă”, care a întrunit 13 autori, între care dna Vasilica Mitrea cu tema Închisorile comuniste și metodele lor de tortură, dna Elena Armenescu cu tema Studenții – victime ale închisorilor comuniste, dl dr. Mircea Stănescu cu subiectul Moartea unui reeducat „întors” – Horia Crinu, ss (tema: Chișinăul postbelic (1944-1946) – activitățile represive ale organelor sovietice de forță). Tot aici dl Ion Negrei (co-moderatorul Secțiunii) a prezentat comunicare cu titlul Biserica din Basarabia pe calea Unirii cu Biserica Ortodoxă Română (1917-1920) etc.

Secțiunea a 2-cu, cu genericul „Forme și aspecte de represiune a individului din perioada dictaturii comuniste” a cuprins, de asemenea 13 comunicări, între care dr. Romeo Cemârtan, Chișinău (titlul comunicării Biserica Ortodoxă Rusă în geopolitica regională. Cazul Republicii Moldova) ș.a.

După pauză, în Secțiunea 1 au fost prezentate și discutate alte 6 comunicări, între ele cea a Valentinei Coptileț, Chișinău (tema Forme de represiune politice în RSS Moldovenească. Studiu de caz: Caracușenii Vechi, județul Hotin), Mihai Tașcă, Chișinău (tema Procesul prizonierilor români și germani de la Chișinău din 6-12 decembrie 1947) etc.

În Secțiunea a 2-a s-au înscris 9 vorbitori, între care au prezentat comunicări dna Anastasia Balmuș, Cimișlia (tema Primarul Toma Cobusneanu și tragedia basarabeană după instaurarea regimului bolșevic la 28 iunie 1940), scriitorul Nicolae Rusu, Chișinău (tema Condamnați pentru vise. Fațete ale ideologiei comuniste în procesul deportărilor din Basarabia) etc.

A urmat ședința comună a Simpozionului la care a fost prezentată cartea domnului Ion Iovcev, ex-director al Liceului Teoretic „Lucian Blaga” din Tiraspol[3]. La lansarea cărții dlui Ion Iovcev au luat parte dna Tamara Munteanu (Liceul Teoretic „Lucian Blaga”), elevele Anastasia Buzuc (clasa a XII-a), Valeria Cârlan (clasa a XI-as) și Ana Mazur (clasa a XII-a) din același liceu. Ele au vorbit și despre condițiile grele în care se află instituția de învățământ, subordonată Ministerului Educației de la Chișinău, dar terorizată de regimul separatist rusesc de la Tiraspol.

Distinsa Doamnă Margareta Cemârtan, Chișinău, a vorbit despre cartea domniei ale Lupii. Amintiri din Siberia, ajunsă la cea de-a patra ediție.

Sesiunea s-a încheiat cu aprobarea unanimă a unei Adresări către autoritățile celor două state românești.

Simpozionul a fost un bun prilej pentru reîntâlnirea cu vechii prieteni și pentru stabilirea unor legături cu persoane noi, interesate de studierea crimelor, comise de regimurile comuniste. De asemenea, Simpozionul a fost un bun prilej pentru un schimb de cărți, reviste, publicate recent, dar care nu au ajuns la noi din varii motive, pandemia fiind unul din ele.

Cunoscuta scriitoare și cercetătoarea a trecutului din Constanța Vasilica Mitrea, o prietenă veche a basarabenilor, ne-a oferit câteva volume, semnate de domnia sa[4], iar scriitoarea și poeta Ana Calina Garaș ne-a dat cartea apărută de sub tipar relativ recent despre Nemuritorii daci[5].

Domnul Mihai Neagu Basarab, directorul Bibliotecii din cadrul Centrului Cultural Român din Freiburg (Germania) ne-a pus la dispoziție volumele semnate de domnia sa[6], precum și Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg pentru anii 2021 și 2022.

Doamna Irina Airinei Vasile, coordonatoarea ediției, ne-a oferit cartea semnată de Iosef Mozes Josef și Maria. Jurnalul unui vis[7], iar profesoara de limbă franceză de la Cernăuți Eleonora Schipor – un studiu consacrat istoriei Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Pătrăuții de Jos[8].

La rândul nostru, noi, istoricii basarabeni am oferit organizatorilor Simpozionului și unor participanți cărți pe care le-am elaborat noi sau colegii noștri din Chișinău.

Mulțumim încă o dată organizatorilor, domnului profesor universitar doctor Ilie Popa, pentru invitația făcută, pentru buna organizare a Simpozionului, precum și pentru impresionanta excursie de documentare la Curtea de Argeș ș. a. obiective de interes istoric.

anatol_petrencu@yahoo.com

10.10.2022