Pe data de 24 februarie 2022, la ordinul președintelui Federației Ruse (FR) Vladimir Putin forțele militare ruse au invadat Ucraina – stat suveran, independent, membru-fondator al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Scopul declarat al intervenției ruse în Ucraina – „denazificarea” și „demilitarizarea” acestei țări.

Conducerea FR a considerat că timp de trei zile Ucraina va capitula. Dar calculele putiniștilor s-au dovedit a fi greșite. Ucrainenii au opus rezistență, făcând ca agresorul rus să se retragă de pe multe teritorii ocupate provizoriu.

Un rol decisiv în apărarea Ucrainei l-a avut (îl are în continuare) președintele acestui stat Volodimir Zelenski (n. 1978). Datorită curajului personal de care a dat dovadă (în vremuri deosebite, în timp de război) chiar din primele clipe ale invaziei rusești, ucrainenii au rezistat și rezistă, își apără vitejește Patria lor și vor învinge!

Activitatea președintelui V. Zelenski în prima lună de război a fost expusă într-un volum publicat recent de Editura Humanitas[1] din București. Cartea redă fidel, zi cu zi, cronica evenimentelor de război și înserează discursurile președintelui Ucrainei V. Zelenski. În cele 29 de zile de război (prima lună, 24 februarie – 24 martie 2022) președintele V. Zelenski a adresat ucrainenilor și popoarelor lumii 64 mesaje, de la un discurs pe zi (de ex., 24 februarie) la patru discursuri pe zi (de ex., 24 martie)[2].

De cele mai multe ori președintele V. Zelenski s-a adresat poporului ucrainean. El a condamnat permanent și argumentat agresiunea rusă, a încurajat militarii ucraineni în lupta lor dreaptă pentru apărarea Patriei, a vorbit deschis despre marile distrugeri de orașe întregi, provocate de agresori ruși, de masacrele populației civile ucrainene, comise de militarii ruși. Președintele V. Zelenski a comparat atacul militar al FR împotriva Ucrainei cu războiul agresiv al Germaniei naziste în 1941. Adresându-se cetățenilor FR (25 februarie), V. Zelenski a spus: „…În această seară cartierele rezidențiale ale orașului-erou Kiev au început să fie bombardate. Situația este asemănătoare cu cea din anul 1941” (p. 23). Peste două zile V. Zelenski a spus: „Kievul a fost atacat la 4 dimineața. Cineva are un „simț al umorului” la fel ca în 1941” (p. 41).

Și Ministrul afacerilor externe al Ucrainei Dmitro Kuleba a comparat atacul de noapte al Rusiei asupra Kievului cu acțiunile Germaniei naziste: „Asupra Kievului au fost lansate abominabile atacuri cu rachete. Capitala noastră a mai trecut prin așa ceva în 1941, când ne-a atacat Germania nazistă” (p. 17).

Comparația între Germania nazistă și Rusia putinistă s-a impus și atunci când rachetele rusești au țintit în Complexul memorial Babîn Iar[3]: „De ce de 80 de ani tot spunem «Nu se va mai repeta niciodată», dacă, atunci când bomba cade pe Babîn Iar, lumea tace?” – s-a întrebat V. Zelenski (p. 57).

În discursul de pe data de 2 martie 2022 președintele V. Zelenski a revenit asupra crimei comise de ruși, fărădelege asemănătoare cu cele comise de naziști în anii celui de-al Doilea Război Mondial:

„…Babîn Iar este un loc special al Kievului. Un loc special al Europei. Este un loc de rugăciune. Un loc de comemorare a celor o sută de mii de oameni uciși de naziști. Este locul vechilor cimitire din Kiev. Cum trebuie să fii pentru a face dintr-un astfel de loc o țintă pentru rachete? Ucideți victimele Holocaustului pentru a doua oară!” (p. 66).

Comparația crimelor comise de militarii ruși cu cele comise de naziști în anii celui de-al Doilea Război Mondial a fost făcută și de primarul orașului Mariupol Vadim  Boicenko: „Orașul este blocat de soldații fasciști ruși. Nu avem energie electrică, căldură, apă și nici un fel de comunicații. Ei folosesc aceleași metode ca și naziștii” (p. 115).

Președintele Ucrainei V. Zelenski a demonstrat că războiul Rusiei nu este doar împotriva Ucrainei, ci „împotriva Europei, împotriva unității Europei, împotriva drepturilor fundamentale ale omului în Europa. Împotriva tuturor regulilor de conviețuire pe continent. Împotriva faptului că statele europene refuză să împartă alte state, mai exact să impună prin forță noi frontiere” (p. 25).

Agresiunea FR împotriva Ucrainei are loc în condițiile în care Consiliul de Securitate al ONU este obligat să intervină prompt și decisiv în apărarea victimei agresiunii. Conform Statutului ONU, deciziile Consiliului de Securitate sunt luate cu unanimitatea de voturi a celor cinci membri permanenți (SUA, Marea Britanie, Franța, China și FR, succesoarea de drept a URSS). Așa s-a întâmplat în istorie: chiar FR este statul-agresor. În acest sens, V. Zelenski a declarat:

„Un stat care comite crime de război împotriva civililor nu poate fi membru al Consiliului de Securitate al ONU. Unui asemenea stat trebuie să i se refuze intrarea în toate porturile, canalele, aeroporturile din întreaga lume. Un astfel de stat n-ar trebui să primească sute de miliarde pentru exportul de resurse energetice. În momentul de față achiziționarea de mărfuri rusești înseamnă susținerea financiară a uciderii oamenilor” (p. 52-53).

În discursul de pe data de 3 martie 2022, V. Zelenski a calificat „un rezultat genial” Rezoluția Adunării Generale a ONU care cere Rusiei să retragă imediat trupele ei militare de pe teritoriul Ucrainei. 141 de state au susținut Rezoluția și doar 4 au fost împotrivă: Coreea de Nord, Eritreea, Siria și Belarus (p. 75-76).

Volodimir Zelenski nu a uitat nici o clipă să mulțumească eroilor ucraineni pentru devotamentul lor în apărarea Patriei, pe mulți din ei i-a decorat cu înalte distincții de stat, pe mulți, cu regret, – post-mortem. El a găsit cuvinte potrivite pentru a mobiliza ucrainenii la apărarea Patriei lor, a vieții lor:

„În istoria noastră și pe pământul nostru am trăit două războaie mondiale, trei genocide prin înfometare, Holocaustul, Babîn Iar, Marea teroare, explozia de la Cernobîl, ocuparea Crimeii și războiul din estul țării noastre. Nu avem un teritorii imens, de la un ocean la altul, nu avem arme nucleare, nu noi asigurăm piața mondială cu petrol și gaze. Dar îi avem pe oamenii noștri și pământul nostru. Și pentru noi ei sunt aurul. Pentru asta luptăm. Nu avem nimic de pierdut în afară de propria noastră libertate și demnitate. Pentru noi, acestea sunt cele mai mari comori. Au vrut să ne distrugă de atâtea ori. Dar n-au reușit. Au vrut să ne șteargă de pe fața pământului. Dar nu le-a mers. Ne-au lovit pe la spate. Dar stăm în picioare. Au vrut să tăcem. Dar lumea întreagă ne-a auzit. Am trecut prin atâtea…” (p. 80).

Din adresările președintelui V. Zelenski către populația țării transpare un lucru important și pentru noi, locuitorii Republicii Moldova. Președintele V. Zelenski s-a adresat cetățenilor țării sale folosind doar cuvintele „ucraineni”, „ucrainence” (passim), „sunteți ucraineni!” (p. 87), „ucrainenii sunt uniți”, „ucrainenii urmăresc pe inamici” (p. 88) „ucrainenii au arătat ce pot” „oamenii noștri rămân ucraineni” (p. 89). Președintele Ucrainei amintește deseori Drapelul , Imnul și simbolurile Ucrainei. Discursurile sale întotdeauna se încheie cu apelul „Slavă Ucrainei!” Este o dovadă clară: apelurile sunt făcute către națiunea ucraineană; războiul de apărare al Ucrainei este unul de eliberare națională de sub jugul rușilor; timpul națiunilor-state nu a trecut.

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski s-a adresat nu doar ucrainenilor, ci și parlamentarilor mai multor state. Astfel, la 8 martie 2022, V. Zelenski a vorbit în fața membrilor Parlamentului Marii Britanii (p. 133-136), în care a expus crimele comise de militarii ruși în primele zile ale invaziei Ucrainei, a făcut trimitere la memoria colectivă a poporului englez care a opus o rezistență dârză hitleriștilor în anii celui de-al Doilea Război Mondial. Președintele V. Zelenski l-a citat pe Winston Churchill, prim-ministrul Marii Britanii în anii celui de-al Doilea Război Mondial, care spunea: „Vom lupta în pădure, pe câmpuri, pe coaste, în orașe și sate, pe străzi, vom lupta pe dealuri” și (V. Zelenski) a adăugat: „Vom lupta pe halde, pe malurile râului Kalmius și ale Niprului! Și nu ne vom preda niciodată!” (p. 136). V. Zelenski a vorbit, de asemenea, în fața membrilor Seimului Poloniei (11 martie), Parlamentului Canadei (15 martie), Congresului SUA (16 martie), Bundestagului, RFG (17 martie), Knesset-ului, Israel (20 martie), Adunării Naționale, Senatului și Consiliului de la Paris (23 martie), Riksdag-ului Suediei (24 martie), precum și participanților la summit-ul Grupului celor Șapte (G-7).

Afară de adresările către parlamentarii diverselor state, V. Zelenski a avut zeci de convorbiri telefonice cu prim-miniștrii multor state (Albania, Bulgaria, Australia, Israel etc.) și a obținut susținere în războiul de apărarea împotriva agresiunii Federației Ruse.

În această primă lună de război președintele V. Zelenski s-a adresat de mai multe ori cetățenilor din Federația Rusă și Belarus (aliata Rusiei în războiul de cotropire a Rusiei) declarând de fiecare dată că ucrainenii vor pace, vor ca rușii să lupte pentru libertatea lor în Rusia (și Belarus), să nu le fie frică de regimul lui V. Putin.

În mesajele video, adresate Occidentului, V. Zelenski a cerut susținere pentru Ucraina din punct de vedere militar, a insistat în repetate rânduri la închiderea spațiului aerian ucrainean. V. Zelenski a cerut, de asemenea, încetarea oricărei colaborări economice sau comerciale cu Rusia, impunerea și respectarea embargourilor față de Rusia. „N-ar trebui să existe nici un port, – spunea V. Zelenski, – în care un stat terorist (Rusia, a.p.) să poată face bani” (p. 106).

Lectura cărții demonstrează criza care a cuprins mai multe organizații internaționale menite să asigure pacea în lume. Este vorba, în primul rând, de Organizația Națiunilor Unite (ONU). Președintele V. Zelenski a afirmat: „Națiunile Unite (ONU, a.p.) n-ar considera invazia rusă ca fiind un război… Acest lucru i-a revoltat pe mulți, și nu numai în Ucraina” (p. 131). Iar pe data de 16 martie președintele V. Zelenski constata: „Războaiele din trecut i-au făcut pe predecesorii noștri să creeze instituții care să ne protejeze de război. Dar… ele nu mai funcționează. O vedem cu toții. O vedeți cu toții. Prin urmare avem nevoie de altele noi” (p. 243-244).

Într-o situație ciudată s-a pomenit și Alianța Nord-Atlantică (NATO). Bineînțeles, conform Tratatului, alianța este una de apărare a membrilor ei. Dar războiul agresiv al Rusiei a afectat direct statele europene. Președintele V. Zelenski a menționat: „…Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic nu s-a dovedit niciodată atât de neputincios ca acum… Când unii membri ai Alianței se tem să fie cu adevărat o alianță capabilă să protejeze, care este în fond rațiunea ei de a fi. Să apere libertatea și democrația. Umanitatea și dreptatea. Trebuie să căutăm garanții eficiente. Garanții pentru noi, pentru cerul nostru” (p. 220). Sunt multe alte locuri, unde președintele V. Zelenski ridică problema admiterii Ucrainei în NATO (p. 224 etc.). Vedem, deocamdată lucrurile nu se rezolvă pozitiv pentru Ucraina.

Ciudată poziția Crucii Roșii Internaționale: așa cum remarcă președintele V. Zelenski, aceasta a interzis Ucrainei să folosească emblema ei pe vehiculele „care efectuează misiuni umanitare” (p. 130), de salvare a vieților oamenilor.

Războiul Rusiei împotriva statului suveran și independent, recunoscut internațional, Ucraina, a depistat adevărații prieteni ai victimei agresiunii rusești. În primul rând, este vorba de Polonia. În pofida unor disensiuni care existau între ucraineni și polonezi, războiul de jaf al Rusiei împotriva Ucrainei i-a apropiat foarte mult. Vorbind în Seimul Poloniei, V. Zelenski a menționat următoarele:

„Atunci când cineva te lovește ca o fiară este foarte important să ai pe cineva care să-ți sară în apărare. Și când dușmanul pune piciorul în casa ta este important ca cineva să-ți întindă o mână de ajutor. În dimineața zilei de 24 februarie, nu mă îndoiam cine va fi acel cineva. Cine îmi va spune: «Frate, poporul tău nu va rămâne singur cu dușmanul». Așa s-a și întâmplat. Și sunt recunoscător pentru asta. Frații și surorile poloneze sunt cu noi. Și asta este firesc. Într-o singură zi, în prima zi de război, a devenit clar pentru mine și pentru toți ucrainenii și, sunt sigur, pentru toți polonezii… A devenit clar că nu mai există granițe între noi, între popoarele noastre. Fie ele fizice. Fie istorice. Fie personale” (p. 172).

V. Zelenski s-a adresat cu cuvintele „frați și surori poloneze” și a menționat că împreună ucrainenii și polonezii sunt 90 de milioane de oameni și împreună pot face totul. „Și aceasta este o misiune istorică a Poloniei, o misiune istorică a Ucrainei – să fim liderii care împreună vor scoate Europa din acest abis. O vor salva de această amenințare. Vor împiedica transformarea Europei într-o victimă” (p. 173).

De mai multe ori V. Zelenski a calificat Rusia ca fiind un stat terorist (p. 237 etc.), a pledat pentru instituirea unui Tribunal Internațional care va pedepsi teroriștii ruși (p. 233 ș. a.), a cerut insistent ruperea oricăror legături cu Rusia. V. Zelenski i-a avertizat pe colaboraționiștii pro-ruși din Ucraina: „Să știe toți colaboraționiștii pe care i-am găsit în Ucraina că nu-i vom ierta. Pe niciunul. Pentru nimic” (p. 197).

Președintele V. Zelenski permanent a acordat distincții de stat apărătorilor Ucrainei, multora, cu regret – post-mortem.

În încheiere: am citit o carte-document, care va rezista în timp. Asta pentru că poporul ucrainean, condus de președintele V. Zelenski și echipa din jurul său, va ieși învingător în acest război cu eforturile conjugate ale cetățenilor ucraineni și oamenilor din Lumea liberă. Și cartea citită întărește acest crez.

Slavă Ucrainei!

2 aprilie 2023

anatol_petrencu@yahoo.com