Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM): cronica evenimentelor (octombrie 2023)
1. Între 6 și 7 octombrie, la Universitatea „Dunărea de Jos”, și-a desfășurat lucrările Conferința internațională „Presa și cultura în spațiul european” cu tema „Războiul hibrid reflectat în mass-media”, la care au participat cu comunicări subsemnatul (Ss) și conf. univ. dr. Silvia Grossu, membră a AIRM. O informație despre acest eveniment a fost prezentată cititorilor[1].
2. Între 26 și 27 octombrie, în incinta Primăriei Municipiului Buzău, și-a desfășurat lucrările Sesiunea de comunicări științifice „Buzăul, oraș deschis tradițiilor, cercetării istorice și salvării patrimoniului”. „In honorem profesor universitar dr. Ion I. Solcanu – Salvarea patrimoniului – salvarea identității”. Organizatorii evenimentului: Primăria Municipiului Buzău, Academia Oamenilor de Știință din România, Academia de Știință a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova, Institutul European pentru Cercetări Multidisciplinare, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, „Dialogica. Revistă de studii culturale și literatură” și Centrul Cultural și Educațional „Alexandru Marghiloman”. În cadrul Sesiunii de comunicări Ss am prezentat tema Ucraina și ucrainenii pe paginile revistei „Viața Basarabiei”. AIRM a înaintat un demers Academiei de Științe din Moldova (AȘM) prin care a solicitat oferirea unei medalii profesorului univ. dr. Ion I. Solcanu. AȘM a dat curs solicitării. Secretarul general al AȘM, prof. univ., dr. hab. Liliana Condraticova a citit decizia AȘM și i-a înmânat profesorului Ion I. Solcanu Medalia „Dimitrie Cantemir” (pentru contribuția deosebită la cercetarea trecutului și cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani).
3. Între 26 și 27 octombrie, în incinta Agenției pentru Știință și Memorie Militară (Chișinău, str. Tighina, nr. 47) și-a desfășurat lucrările Conferința științifică internațională Politica, propaganda și societatea în evoluția istorică contemporană. Ss am prezentat comunicarea Propagandă și adevăr pe paginile revistei italiene TEMPO, ediție română (1942-1943). Un rol important în organizarea și desfășurarea Conferinței l-a avut dl dr. Mihai Tașcă, membru al Comitetului de Conducere al AIRM.
4. Duminică, 29 octombrie, un grup de intelectuali ne-am adunat în Cimitirul central din Chișinău (str. Mateevici colț cu str. Armenească). Inițiatoarea convocării a fost dna Maria Ișaev, care făcuse deja curățenie și depusese flori la mormintele mai multor înaintași ai noștri. Acum ne-am adunat la mormântul deputatului în Sfatul Țării Vasile Lașcu (1861-1932), delegat în Parlamentul Republicii Democratice Moldovenești din partea Uniunii Ziariștilor din Basarabia. La mormântul lui Vasile Lașcu, un sobor de preoți de la Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Iacov Persul” din localitatea Sireți, raionul Strășeni, a oficiat slujba de pomenire. După încheierea slujbei, cei adunați la mormânt au luat în discuție starea mormintelor, a însemnelor funerare, altor obiecte din Cimitirul central. Dna Maria Ișaev a vorbit cu durere despre profanarea mormintelor înaintaților noștri: mormintele sunt lăsate în voia sorții, apoi cineva „are grijă” să scoată gardul din jurul mormântului/mormintelor, să scoată sau să distorsioneze crucile de pe morminte, să le profaneze, asta cu scopul demonstrării cum că mormintele sunt părăsite. După care locul este curățat și oferit (contra plată?) persoanelor interesate, aflate încă în viață. Din spusele dnei Maria Ișaev, răufăcătorii au ajuns și la mormântul și bustul poetului Alexe Mateevici. În cadrul întrunirii ad-hoc a vorbit membrul-corespondent al AȘM, poetul Ion Hadârcă, care a condamnat vehement aceste acțiuni de distrugere a mormintelor, respectiv – dispariției acestor elemente ale memoriei noastre, respectiv – a patrimoniului și identității noastre.
Ss am spus: nu este primul caz când ne-am ciocnit cu astfel de atitudini din partea administrației Cimitirului. În trecut am mai apelat cu rugăminți să se ia sub protecție anumite morminte. Răspunsul oficial este: de morminte trebuie să aibă grijă rudele celor decedați. Dar cum rămâne cu mormintele celor care nu au descendenți? Problema există și trebuie soluționată.
Ss am propus:
realizarea unei inventarieri a mormintelor marilor personalități îngropate în Cimitirul central;
recunoașterea Cimitirului central parte a Patrimoniului RM;
mormintele marilor personalități să fie îngrijite atât de rudele celor decedați, cât și de societatea civilă. De ex., membrii AIRM vin sistematic la mormintele istoricilor, îngropați aici – prof. univ. dr. hab. Alexandru Moșanu, Anton Moraru, Valeriu Cozma, conf. univ. dr. Constantin Drachenberg, Gheorghe Palade, Vladimir Potlog etc., fac curățenie, depun flori, aprind lumânări etc.; de Ziua profesională a Istoricului – organizează slujbe de pomenire;
am propus, de asemenea, înființarea unui Muzeu al Cimitirului, asemenea Muzeului Cimitirului din Municipiul Buzău (de preluat experiența prietenilor noștri buzoieni);
să îndemnăm autoritățile orașului (Primăria) și Statului RM (Președinția[2], Ministerul Culturii, cel al Apărării, de Interne, când este vorba de infractori etc.) să se implice activ în păstrarea/ocrotirea vestigiilor trecutului.
5. Tot duminică, în incinta Casei de Cultură a Universității de Stat din Moldova, a avut loc lansarea lucrării „Gheorghe Baciu – medic, pedagog, savant, academician cu rădăcini bălțene”, autor, scriitorul Ion Gorgan, președintele Asociației „Camaraderia”, care include chișinăuieni, originari din Bălți.
Ss am vorbit scurt despre lucrare și despre medicul-legist Gheorghe Baciu.
Luna noiembrie va fi, de asemenea, plină de evenimente pe care le va organiza AIRM. Este vorba de Masa rotundă „RM și NATO”, de Conferința „Mitropolitul Gurie – conștiința posterității și memoria culturală” (16 noiembrie, Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală a RM) etc. Cel mai important eveniment, însă, va fi Adunarea generală a AISR „Alexandru Moșanu” cu darea de seamă privind activitatea Asociației în perioada 2021-2023 și alegerea conducerii AIRM.
1-2 octombrie 2023
[1] Vezi: Anatol Petrencu, Mass-media și Războiul hibrid. Conferință internațională, în http://anatolpetrencu.promemoria.md/?p=3873
[2] Când este vorba de mormântul și bustul poetului Alexe Mateevici, de profanarea acestora, este cazul să amintim că Alexe Mateevici este autorul versurilor Imnului de Stat al RM, în acest caz implicarea cu efecte pozitive a Președinției este, cred, obligatorie.