Pe data de 23 august 2025, la împlinirea a 86 de ani de la semnarea Tratatului de neagresiune și a Protocolului adițional secret între URSS și Germania, în incinta Muzeului Național de Istorie a Moldovei, Sala Albastră (Chișinău, str. 31 august 1989, nr. 121) și-a desfășurat lucrările Masa rotundă cu genericul de mai sus. Evenimentul a fost moderat de dl prof. univ., dr. hab. Sergiu Musteață, președintele Asociației Naționale a Tinerilor Istorici din Moldova (ANTIM).

Sesiunea de comunicări a fost deschisă de dna Snejana Serebrean, colaboratoarea Fundației Konrad Adenauer Stiftung Republica Moldova, care a vorbit despre expoziția vernisată în Muzeul Național de Istorie a Moldovei, consacrată urmărilor semnării Pactului Molotov-Ribbentrop pentru Europa, standuri ce prezintă documente și fotografii ale consecințelor înțelegerii secrete nazisto-sovietice din 23 august 1939.

Subsemnatul, am vorbit despre politicile ce au precedat semnarea tranzacției respective. Este vorba în special despre discursul lui Iosif Stalin în cadrul ședinței Biroului Politic al PC (b) al URSS din 19 august. În condițiile în care Puterile democratice occidentale (Marea Britanie și Franța) căutau creare unui sistem de securitate colectivă în Europa cu atragerea URSS și, în acest sens, la Moscova aveau loc tratative între delegațiile militare engleză și franceză, pe de o parte, și sovietică, de altă parte, iată că I. Stalin acceptă propunerea semnării cu Germania nazistă a unui Tratat de neagresiune, dar și a unui Protocol adițional secret în care părțile semnatare împărțeau Europa de Est între ele. În timpul ședinței Biroului Politic I. Stalin i-a convins pe camarazii săi că URSS va face bine să accepte propunerea germanilor, iar delegațiile militare engleză și franceză să fie trimise în țările lor[1]. Propunerea a fost aprobată unanim (se putea oare altfel în statul totalitar sovietic?), delegația politică în frunte cu I. von Ribbentrop sosind pe calea aerului la 23 august la Moscova. În noaptea de la 23 spre 24 august documentele au fost semnate, ceea ce a însemnat declanșarea operațiunilor militare împotriva Poloniei, respectiv – începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

A urmat dl Ion Negrei, vice-președintele Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” (AIRM „Alexandru Moșanu”), care a vorbit despre urmările Pactului Molotov-Ribbentrop pentru românii basarabeni, în special – modificarea oficială a identității lor naționale. În primul an de ocupație sovietică (1940-1941) și după reocuparea Basarabiei în 1944 până la căderea URSS românii basarabeni au fost numiți „moldoveni” care utilizau numita de sovietici „limba moldovenească”, scriau cu literele alfabetului rusesc etc., toarte acestea cu scopul cimentării raptului teritorial din 28 iunie 1940. Constatarea făcută de dl Ion Negrei: și astăzi încă, conducerea Republicii Moldova (RM) utilizează nestingherit noțiunea de „moldoveni” când este vorba de identitatea națională a românilor basarabeni, fapt ce împiedică fundamental nu doar reîntregirea națională, ci și integrarea RM în Uniunea Europeană.

Domnul dr. Ruslan Șevcenco, membru al Comitetului de Conducere al AIRM „Alexandru Moșanu”, a vorbit despre urmările imediate ale aplicării în practică a punctului trei al Protocolului adițional secret, adică anexarea Basarabiei, nordului Bucovinei, Ținutului Herța la URSS. A fost vorba de crearea numitei Republici Sovietice Socialiste Moldovenești și includerea acesteia în componența URSS, dar cu încălcarea prevederilor Constituției staliniste din 1936 și a altor legi ale URSS. Apoi, afară de odiosul val de deportare din 12 spre 13 iunie 1941 a elitelor basarabeni în Siberia, sovieticii au mobilizat tineri basarabeni la munci grele în minele din Donbass, au închis ermetic frontiera pe Prut, dar același regim l-a avut și granița de pe Nistru de până la răpirea Basarabiei de către URSS. Dl dr. Ruslan Șevcenco a vorbit despre impunerea moldovenismului, a alfabetului rusesc în școli și administrație etc.

Părintele dr. Viorel Cojocaru, membru al Comitetului de Conducere al AIRM „Alexandru Moșanu”, a vorbit despre soarta Bisericii Ortodoxe Române din Basarabia, a preoților și enoriașilor supuși represiunilor. Exemplu cel mai grăitor a fost soarta părintelui Alexandru Baltaga, membru al Sfatului Țării care a votat Unirea Basarabiei cu Patria-mamă România, născut în 1861: a fost arestat de NKVD, deportat în Federația Rusă (or. Kazan), unde a și murit (august 1941, la vârsta de 80 de ani). Părintele dr. Viorel Cojocaru a adus multe alte exemple de represiuni comuniste asupra Bisericii Ortodoxe Române.

În cadrul Mesei rotunde au mai luat cuvântul prof. univ., dr. hab. Alexandru Arseni, deputat în Parlamentul Independenței (a vorbit despre condițiile dezlipirii Republicii Moldova de fosta URSS, precum și despre necesitatea depășirii urmărilor Pactului Molotov-Ribbentrop pentru Neamul românesc); dl dr. Ion Duminică, directorul Centrului de Etnologie al Institutului Patrimoniului Cultural (Ministerul Culturii RM), cunoscut expert în studiul istoriei, culturii rromilor (a spus despre soarta rromilor în anii celui de-al Doilea Război Mondial, a rromilor deportați în stânga Nistrului etc.) și a amintit că ziua de 23 august este Ziua comemorării victimelor regimului nazist și a celui comunist.

Dl Sergiu Mustață l-a invitat la cuvânt pe dl Ion Hadârcă, vice-președintele Academiei de Științe a Moldovei. Dl Ion Hadârcă a început cu o metaforă: atunci când un corb, urcat pe umerii vulturului, îl lovește în ceafă, vulturul zboară atât de sus, încât, neavând suficient aer, corbul se prăbușește la pământ. Așa și Republica Moldova, pe stema căreia este simbolul vulturului (acvilei), încă nu s-a ridicat suficient de mult pentru a se debarasa de dependența de statul agresor Rusia, de moldovenismul primitiv, de un șir de alți factori ce frânează depășirea urmărilor Pactului Molotov-Ribbentrop.

Următorul vorbitor a fost dl dr. Andrei Groza, specialist în istorie și în drept internațional. Este autorul lucrării „URSS – instigatorul celui de-al Doilea Război Mondial”. În opinia domniei lui, deputații care au proclamat independența RM, în fapt, au creat pe teritoriul României un stat separatist și nu au avut dreptul s-o facă.

M-am gândit la cuvintele colegului de facultate Andrei Groza. Ca istorici noi cunoaștem principiul istorismului: evenimentele trecutului urmează a fi analizate și prezentate așa cum s-au derulat ele în timpul respectiv, adică în 1991-1992 (mă refer la proclamarea Independenței de stat a RM și ceea ce a urmat). Politica este arta posibilului: atunci, în vara anului 1991, atâta au putut realiza oamenii politici basarabeni: să proclame independența față de fosta URSS. Asta în condițiile în care pe teritoriul RM erau trupe supuse Federației Ruse, inclusiv și, în mod special, – Armata a 14 la Tiraspol. Evenimentele de atunci s-au derulat cu o așa repeziciune că i-a luat prin surprindere nu doar pe conducătorii de atunci  ai RM, ai României, ci și pe cei occidentali, inclusiv – ai SUA.

Recunoașterea oficială (de către URSS și alții) a Pactului Molotov-Ribbentrop nul și neavenit ceea ce înseamnă lipsit de valabilitate, considerat ca inexistent, deloc nu înseamnă că există un mag care poate restabili starea de lucruri de până la 26 iunie 1940, data anexării de către URSS a teritoriilor românești Basarabia, nordul Bucovinei, Ținutul Herța. Cunoașterea istoriei nu înseamnă mobilizare pentru restabilirea trecutului (vedem eforturile absurde și sângeroase ale Rusiei de astăzi de a restabili URSS); cunoașterea istoriei, interpretarea corectă a ei, însemnă: bazându-ne pe trecut, pe adevărul istoric, să mergem înainte: să recunoaștem clar cine suntem, români sau „moldoveni”, ne integrăm în Uniunea Europeană că români ori ca porecliți de sovietici „moldoveni”?

Putem reveni la discuție.

Doamna Zoia Jalbă, istoric, activistă civică, a încheiat suita de luări de cuvânt, exprimându-și regretul că discuțiile desfășurate în cadrul Mesei rotunde, nu au fost difuzate de mass-media românească, că ar fi fost bine să fie prezentă mai multă lume.

Vom ține cont de aceste sugestii expuse de distinsa Doamnă Zoia Jalbă.

La Masa rotundă, organizată de ANTIM cu susținerea AIRM „Alexandru Moșanu”, au participat intelectuali interesați de trecutul, prezentul și viitorul nostru, tineri (studenți, doctoranzi, profesori de istorie din instituții preuniversitare etc.), inclusiv membri ai conducerii AIRM „Alexandru Moșanu” – Silvia Grossu, Nadea Cristea, Anatol Povestca, Viorica Negrei, membri și susținători ai AIRM „Alexandru Moșanu”.

Mulțumim tuturor celor ce au dat curs invitației noastre, au vorbit sau au ascultat cele expuse în cadrul Mesei rotunde.

anatol_petrencu@yahoo.com

23-24 august 2025