Omagierea Reginei Maria

Ieri, 29 octombrie 2025, s-au împlinit 150 de ani din ziua nașterii Reginei Maria a României. În parteneriat cu Instituția Publică Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” a organizat depuneri de flori la monumentul Reginei, amplasat în fața Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău, și Masa rotundă dedicată personalității marcante a Reginei Maria a României.

La început, cunoscutul interpret și patriot basarabean, Valeriu Mocanu, a interpretat Imnul tuturor românilor „Deșteaptă-te, Române”, urmat de o altă melodie de suflet. A urmat depunerea de flori, realizată de membrii Comitetului de Conducerea a AIRM „A. Moșanu” (Ion Negrei, Silvia Grossu, Elena Cojocaru, Anatol Povestca, Ruslan Șevcenco), de distinșii istorici: Ion Xenofontov, Vera Conovali, de profesoarele de istorie de la Liceul „Gheorghe Asachi”, precum și deputații Fracțiunii Democrația Acasă Vasile Costiuc (istoric, președintele Fracțiunii), Sergiu Stefanco (vice-președintele Fracțiunii) Ana Țurcan-Oboroc, Valentina Meșină, Alexandru Verșinin, Alexandru Ghițu (membri ai Fracțiunii). De asemenea, au depus flori prof. univ., dr. hab. Alexandru Arseni, scriitorul Ion Gorgan, actrița Mariana Bahnaru, crainic la Radio și TV și mulți alții. La eveniment au fost prezenți elevi de la Colegiul Național de Coregrafie și de la Liceul „Gheorghe Asachi” din Chișinău.

După depunerea de flori, cei prezenți, în jurul monumentului, au dansat Hora Unirii.

A urmat Masa rotundă consacrată marii personalități istorice Regina Maria, care s-a desfășurat în sala 102 „Regina Maria” – cabinetul de istorie, în care sunt concentrate diverse imagini cu chipul Reginei, cărți, expoziție de timbre poștale, alte obiecte ce amintesc perioada Primului Război Mondial și cea postbelică, în care a activat „Regina tuturor românilor”. După prezentarea unui scurt film despre personalitatea Reginei, a urmat un scurt discurs, rostit de dl Ion Negrei, vice-președintele AIRM „Alexandru Mosanu”, care a prezentat contribuția Reginei Maria la recunoașterea internațională a Unirii Basarabiei cu România, la consfințirea României întregite (1918). Gazda întâlnirii, dna Ludmila Groian, a oferit cuvântul elevilor Liceului „Gheorghe Asachi”, „instituție vizitată de două ori de Regină și care, între anii 1925-1944, a purtat numele «Liceul de fete Regina Maria»”[1].

Mulțumim tuturor celor ce au dat curs invitației noastre. Mulțumim ziariștilor prezenți de la TVM, dnei Silvia Hodorogea, precum și echipei de la TVR-Moldova. Mulțumim profesoarelor de la Liceul „Gheorghe Asachi”, dnei Lilia Eșanu-Cerici, celorlalte profesoare prezente la eveniment.

În altă ordine de idei,

Distinsul nostru coleg, doctor în istorie, dl Dumitru SÂRGHI, a împlinit frumoasa vârstă de 75 de ani.

Felicitări, stimate Domnule coleg, La mulți ani cu sănătate, noi realizări, bucurie de la cei dragi.

După absolvirea Facultății de Istorie și Filozofie a USM, dl D. Sârghi a făcut studii doctorale la Moscova, unde a studiat istoria partidelor politice ale Republicii a V-a Franceze, în special – Partidul Mișcarea Republicană Populară. În 1999, la Chișinău, dl D. Sârghi a susținut cu succes teza de doctor în științe istorice pe tema „Partidul Mișcarea Republicană Populară în viața politică a Franței în anii Republicii a V-a (1958-1963)”[2].

În cadrul Catedrei de Istorie Modernă și Contemporană, condusă de prof. univ. dr. hab. Alexandru Moșanu, dl Dumitru Sârghi a predat cursul de Istorie contemporană a țărilor din Asia și Africa, a participat activ cu comunică științifice la conferințe naționale și internaționale.

În prezent, dl Dumitru Sârghi îndeplinește funcția de director al Arhivei USM.

Felicitări!

anatol_petrencu@yahoo.com

30.10.2025


[1] Vezi și: Regina Maria, omagiată la Chișinău, la 150 de ani de la naștere, în https://stiri.md/article/social/regina-maria-omagiata-la-chisinau-la-150-de-ani-de-la-nastere/ (accesat 30.10. 2025)

[2] Dumitru Sârghi, Partidul Mișcarea Republicană Populară în viața politică a Franței în anii Republicii a V-a (1958-1963). Autoreferat al tezei de doctor în științe istorie, Chișinău, 1999, 26 p.

 

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva