În urma alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, în nou alesul Legislativ, au acces și câțiva deputați-istorici.

Igor Grosu (n. 1972), absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a USM (1996), este președintele Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și ales din nou președinte al Parlamentului. Înainte de a fi ales în înaltul post politic, a avut loc o sesiune de întrebări și răspunsuri, în cadrul căreia un alt istoric-deputat, Vasile Costiuc i-a pus o întrebare: fiind liderul PAS, întâlnindu-se și discutând cu alegătorii, știind nu din auzite problemele lor, de ce nu acceptă funcția de prim-ministru, așa cum se întâmplă în statele occidentale? Istoricul-deputat Vasile Costiuc a pus o întrebare corectă. De ex., în Republica Federală a Germaniei, liderul partidului care obține cele mai multe voturi în Bundestag (Parlamentul german) devine cancelar (prim-ministru) al Germaniei. Este logic: liderii politici au elaborate programe de guvernare pe care le verifică, le corectează, le completează, în urma dezbaterilor electorale și la întâlnirile cu alegătorii. În urma alegerilor, liderul cu cel mai bun rezultat formează guvernul și realizează promisiunile date electoratului majoritar. La noi, în RM, deocamdată nu este posibil.

Vasile Costiuc (n. 1981) a absolvit Facultatea de Istorie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, este președintele Partidului Politic Democrația Acasă și masterand la Facultatea de Istorie și Filosofia a USM. Specializat în combaterea știrilor false, a contribuit la organizarea unei conferințe științifice internaționale la acest subiect. Deocamdată, politica l-a absorbit…

Lilian Carp (n. 1981), absolvent al Facultății de Istorie și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, a absolvit masteratul, tot la istorie, în prezent fiind doctorand la aceiași instituție. În legislatura trecută, dl L. Carp a apărat cauza națională a românilor basarabeni și interesele de stat ale RM.

Larisa Voloh (n. 1971), a studiat la Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și la Universitatea de Stat din Tiraspol, este profesoară de istorie și etnografie, are masterat în științe ale educației.

Mihai Druță (n. 1957), absolvent al Facultății de Istorie a USM (1980), om cu o bogată experiență de viață, bun orator, bun cunoscător al istoriei românilor și universale, semnatarul Declarației de Independență a RM (1991). Statalist convins, deține o sumedenie de documente cu care încearcă să demonstreze că Unirea RM cu România este imposibilă. A vorbit aprins și la inaugurarea noului guvern al RM, criticându-i pe deputații care exagerează utilizarea legii, spunând că, la rândul lor, legile trebuie să se bazeze pe morală: „la baza legilor trebuie să fie morala”[1]. Dl Mihai Druță are dreptate: cât n-ar fi de ciudat, dar URSS pe timpul tiranului Iosif Stalin, era un stat „bazat de drept”, adică pe legi. Dar asta nu i-a ocrotit pe cetățenii URSS de teroare, deportări, foamete organizată etc. Dar la spusele colegului-istoric  Mihai Druță se impune o remarcă: și morala este diferită. Nu am uitat ce afirma liderul bolșevic V. Lenin: „Nu există o morală universală, ci doar morala de clasă; fiecare clasă își pune în aplicare propria morală, propriile valori morale…”. O, da ce spunea Lenin despre politică și morală? Într-o discuție cu socialista revoluționară Maria Spiridonova liderul bolșevic afirma: „În politică nu există morală, există doar oportunitate (rus. целесообразность)”. Da morala creștină, mai ales cea promovată de actuala Biserică Ortodoxă Rusă, care susține din răsputeri războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei, cu populație majoritar ortodoxă? Deci, există problemă: da, în capul mesei trebuie să fie legea, dar și morala sănătoasă și mai ales – un bun simț.

Mark Tkaciuk  (n. 1966), cunoscut om politic și istoric, arheolog și antropolog. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie a USM, are o bogată activitate politică și științifică (M. Tkaciuk a fondat Școala Antropologică Superioară, a fost redactor al revistei „Stratum Plus”; a organizat și participat la diverse săpături arheologice în RM, Ucraina și Bulgaria; a întemeiat Biblioteca „Mark Bloch”). Cunoaște, dar nu vorbește limba română. Deși nu avem probe, credem că în spatele „criticilor” și învinuirilor nefondate, aduse autorilor manualului de Istoria Românilor și Universală, clasa a XII-a, a fost Mark Tkaciuk, alături de Zurab Todua et K°.

Virgiliu Pâslariuc (n. 1969), a absolvit Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, este conferențiar doctor la Facultatea de Istorie și Filosofie a USM, conducător de doctorate. Foarte bun specialist în domeniul istoriei culturii române și universale.

Nicolae Drăgănel (n. 1965), absolvent al Facultății de Istorie și Filosofie a USM, a lucrat profesor de istorie, până a fi ales deputat, a îndeplinit funcția de președinte al raionului Călărași.

Poate sunt și alții, de ex., Vladimir Bolea scrie în biografie că este istoric.

În încheiere, discursul Dianei Caraman, nu, ea nu este istoric; ea reprezintă putinismul în carne și oase sau „lumea rusă”: categoric nu vrea să vorbească limba oficială a RM, în schimb, în limba rusă debitează diverse, – să le zicem, feikuri. La investirea în funcție a noului prim-ministru Alexandru Munteanu, madam D. Caraman a vorbit despre istoria care se repetă, în viziunea ei. Cică RM revine la practicile de acum trei sute de ani când pe tronurile Principatelor Române erau trimiși fanarioți. În primul rând, fanarioții erau greci, din cartierul Fanar al Constantinopolului. Dl A. Munteanu este originar din RM și a fost invitat de către președinta RM dna Maia Sandu. Cel mai curios este că D. Caraman nu suflă o vorbă despre „fanarioții” sovietici, care au batjocorit această parte de popor în anii 1940-1941, și din 1944 până la proclamarea Independenței RM (1991). Ar fi fost bine ca cineva din colegii istorici să-i fi spus acest lucru.

anatol_petrencu@yahoo.com

2 noiembrie 2025