Masa rotundă: O zi din istoria Basarabiei – 2 august 1940

Pe data de 2 august 2026 în Chișinău au avut loc două evenimente importante. Primul: Liga Studenților Basarabeni a organizat un marș de la monumentul „eroilor comsomoliști” (bulevardul Grigore Vieru) până la sediul Ministerului Culturii, în fața căruia s-a desfășurat un miting. Fiind susținuți de Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, de Platforma Reîntregirii Naționale, de deputați în primul Parlament al Republicii Moldova (RM), de simpli cetățeni, studenții au cerut autorităților republicane să rezolve problema monumentelor de for public, ridicate în anii asupririi bolșevice a Basarabiei. Vorbitorii au atras atenția la rolul nefast al monumentelor sovietice rămase în spații publice în orașele și satele RM. La împlinirea a 35 de ani de la Independența de Stat a RM, la orientarea deschis declarată de integrare a RM în Uniunea Europeană (UE), iată că Chișinăul oficial nu s-a debarasat încă de această moștenire păguboasă comunisto-sovietică. Mulți s-au întrebat: cum pretinzi că te integrezi în UE cu păstrarea în locurile de for public a numeroase monumente ce glorifica militarismul sovietic (tancuri, tunuri etc. îndreptate spre vestul Europei), „eroi” care în realitate au comis crime împotriva umanității etc. Experiența statelor ex-comuniste demonstrează că problema poate fi soluționată prin mutarea acestor vestigii ale trecutului totalitar într-un muzeu în aer liber. Și oferte sunt.

Tinerii studioși au redactat un Memoriu pe care l-au înaintat Ministerului Culturii RM[1].

În aceiași zi, după încheierea marșului studenților, în incinta Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (BNRM), împreună cu distinsele bibliotecare, Asociația Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu” și Platforma Reîntregirii Naționale au organizat Masa rotundă cu genericul O zi din istoria Basarabiei: 2 august 1940. 

Evenimentul a fost prilejuit de împlinirea a 86 ani de la formarea/organizarea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, creație abuzivă și ilegală a Kremlinului în teritoriile românești cucerite de către URSS în vara anului 1940.

Doamna Tatiana Gheiceanu, șefa Secției Lectură Publică a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova s-a adresat cu un mesaj de salut și a prezentat publicului Expoziția de cărți din fondurile BNRM referitoare la crearea RSSM pe data de 2 august 1940. Au fost expuse documentele istorice (de ex., Constituția RSSM, aprobată la 10 februarie 1941 etc), precum și cărțile autorilor sovietici  (de ex., Artiom Lazarev, Afanasii Repida etc.), dar și cărți ale autorilor contemporani (de ex., Ion Șișcanu etc.).

În dezbateri a luat cuvântul prof. univ., dr. hab. Alexandru Arseni, jurist, deputat în Parlamentul Independenței. Domnia sa a explicat mai multe momente legate și de istoria RSSM, dar și de procesul de desprindere a acesteia de Imperiul răului – URSS.

A urmat dl Ion Negrei, vice-președintele AIRM „Alexandru Moșanu”. Domnia sa a atras atenția asupra unor momente legate de independența Republicii Moldova (RM). În mod special, dl Ion Negrei a vorbit despre schimbarea denumirii republicii: de la RSS Moldovenească la Republica Moldova, ceea ce înseamnă, în opinia istoricului, „pierderea caracterului național” al RM.

Dl dr. Anatol Țăranu a insistat asupra mai multor momente din trecutul poporului nostru. A explicat lupta dusă în cadrul numitei Republici autonome sovietice socialiste moldovenești între cele două curente bolșevice privind România. Un curent – românizator, – pleda pentru recunoașterea caracterului românesc al Basarabiei, față de care sovieticii aveau pretenții nefondate. Și cel de-al doilea curent, al moldovenizatorilor, care considerau Basarabia ca fiind locuită de „moldoveni”, deosebiți de cei de peste Prut. În urma confruntărilor învingători au ieșit „moldoveniștii”, pe concepțiile lor a fost bazată politica față de populația basarabeană după anexarea acesteia pe data de 28 iunie 1940.

Părintele dr. Viorel Cojocaru (Mitropolia Basarabiei), membru al Comitetului de conducere al AIRM „Alexandru Moșanu” a vorbit despre soarta Bisericii Ortodoxe Române, a preoților și enoriașilor sub regimul sovietic. Dl Gheorghe Mârzencu a prezentat documente din arhive care demonstrează „calitatea” celor ce au ajuns să conducă raioanele RSSM: veniți din diverse regiuni ale URSS, ruși, ucraineni, evrei etc., acești „specialiști” nu aveau decât studii primare, cu câteva excepții – de cultură generală; ei nu cunoșteau limba română, obiceiurile și tradițiile locale. Dl Gh. Mârzencu a anunțat predarea la editură a unui nou român istoric, referitor la perioada sovietică a Basarabiei. În opinia dumnealui, scriitorul are mai mari posibilități de a-și exprima sentimentele, emoțiile, gândurile etc., decât un istoric care, în expunerea sa, nu depășește cadrul documentelor.

A urmat comunicarea prezentată de dl dr. hab. Adrian Dolghi, membru al Comitetului de conducere al AIRM „Alexandru Moșanu”, referitoare la delimitarea frontierei RSSM cu RSS Ucraineană: cum au fost falsificate datele statistice privind la componența etnică a populației băștinașe din sudul și nordul Basarabiei răpite.

În discuții au intervenit și alți participanți la Masa rotundă, fiind abordate și alte subiecte de interes major astăzi. De ex., problema reîntregirii naționale a românilor, cum poate fi rezolvată? Vorbitorii au demonstrat: calea referendumului, prevăzut de Constituția RM, este una greșită și irealizabilă. De asemenea, participanții la Masa rotundă au accentuat: actuala conducere a RM nu s-a debarasat de moldovenism, impus clar de regimul sovietic de ocupație. Vom putem rezolva problema noastră națională dacă vom convinge că băștinașii, vorbitorii limbii române, sunt ROMÂNI, când ei vor fi conștienți de această realitate. Numai atunci se va produce UNIREA.

În activitatea sa, AIRM „Alexandru Moșanu” urmărește acest deziderat: suntem români și punctum!

Participanții la Masa rotundă au înaintat propunerea convocării unei ședințe a Comitetului de conducere al AIRM „Alexandru Moșanu”, la care să expunem într-un document strarea actuală de lucruri din RM și ce e de făcut.

Vă vom anunța.

Desfășurarea Mesei rotunde a fost înregistrată video și va fi plasată pe YouTube[2].

anatol_petrencu@yahoo.com

4 august 2026



[1] Evenimentul a fost mediatizat. Vezi., de ex., Julieta Savițchi, Problema monumentelor sovietice revine în actualitate: Să fie duse la muzeu!, în https://evz.ro/problema-monumentelor-sovietice-revine-in-actualitate-sa-fie-duse-la-muzeu.html (accesat la 4 august 2026); Marș la Chișinău. Se vrea mutarea monumentelor sovietice în muzee, în https://stiri.md/article/social/mars-la-chisinau-se-vrea-mutarea-monumentelor-sovietice-in-muzee (accesat la 4 august 2026); Marina Negară, Marș la Chișinău. Zeci de persoane cer mutarea monumentelor sovietice din spațiul public într-un muzeu, în https://radiomoldova.md/p/82223/mars-la-chisinau–zeci-de-persoane-cer-mutarea-monumentelor-sovietice-din-spatiul-public-intr-un-muzeu (accesat la 4 august 2026); Un viitor european fără monumente istorice [sovietice]. Mesajul unui marș organizat în capitală, în https://moldova1.md/p/82232/un-viitor-european-fara-monumente-istorice-mesajul-unui-mars-organizat-in-capitala (accesat la 4 august 2026) etc.

[2] Vezi: Memoria istorică – fundament al identității, în https://www.facebook.com/BibliotecaNationala/posts/pfbid0ts2FUegohWuiJgyvMKtfB7kEJ6znrdX9LkSHV3fTxQ1uDoPTHoSR9chgUFrBDR16l (accesat 4 august 2026)

Comentariile nu sunt permise.

Arhiva