În această toamnă la Chişinău „plouă” cu cărţi. Multe, bune şi foarte bune. Mă voi strădui să le prezint celor, cărora le place lectura, în special – citirea cărţilor de istorie.

Am s-o iau în ordine cronologică. Pe data de 23 octombrie 2012 profesorul universitar, doctor habilitat în ştiinţe istorice Anton Moraru a împlinit frumoasa vârstă de 75 de ani. Cu acest prilej a fost redactată şi publicată cartea „Savantul şi profesorul Anton Moraru. Biobibliografie”[1]. Coordonator ştiinţific al lucrării este doamna prof. univ. dr. Rodica Odineţ, rector al Universităţii „Perspectiva – INT”, alcătuitor – dna Raisa Vasilache.

Cartea are câteva compartimente. Primul, întitulat „Argument”, înglobează studiile a patru istorici şi oameni ai literelor. Este vorba de membrul corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) Demir Dragnev, care a semnat articolul „Prin muncă şi tenacitate spre lumina adevărului ştiinţific (Profesorul şi savantul Anton Moraru la 75 de ani)” (p. 6-12). Urmează studiul membrului corespondent al ASM, prof. univ., dr. hab. Anatol Ciobanu, întitulat „Un savant istoric de o valoare inestimabilă” (p. 13-16). Dl Nicolae Dabija, scriitor, redactor şef al distinsei publicaţii „Literatura şi Arta”, membru de onoare al Academiei Române, a semnat articolul „Un popor de-o seamă cu istoria” (p. 17-18). Vom cita din studiu. Referindu-se la o lucrare fundamentală privind identitatea noastră naţională – „De ce moldovenii sunt români?”[2] – redactată de dl profesor Anton Moraru, dl N. Dabija remarcă: „Această culegere de argumente ştiinţifice vine să ajute la regăsirea de sine a consângeanului nostru, savantul dovedind cu prisosinţă de date şi mărturii, că originea denumirilor de România şi român nu sunt creaţii relativ recente, cum încearcă să dovedească unii politicieni deveniţi peste noapte istorici sau lingvişti, ci vin către noi din neguri de secole, fiind de-o seamă cu poporul nostru, adică de-o seamă cu istoria” (p. 18). Prof. univ. dr. Teo-Teodor Marşalcovschi de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi a semnat studiul „Istoriograf perfect şi cetăţean vertical” (p. 19-32), în care a sintetizat opera ştiinţifică a profesorului Anton Moraru.

Autorii cărţii au publicat, în continuare, Curriculum vitae al dlui Anton Moraru şi câteva interviuri oferite de omagiat domnilor Ion Cernei şi Virgil Mândâcanu. Amintim, în treacăt, deşi, poate, nu e cazul, că în cadrul interviurilor, acestea aparţin celor ce formulează întrebările, nu celor, care răspund la ele. Lucruri ştiute, scuzaţi.

„Omagii, note, recenzii” este următorul compartiment al cărţii. Alcătuitorii au însumat articole despre dl Anton Moraru, scrise cu ocazia împlinirii a 70 de ani, recenzii la unele cărţi ale dlui profesor Anton Moraru etc. Printre semnatari – prof. univ., dr. hab. Boris Vizer,, scriitorul Ion Ciocanu, istoricii Ion Negrei şi Gheorghe Cernea, precum şi Grigore Bârsa, Ioana şi Victor Axentii, Silvia Stăvilă, Nadejda Pruteanu, Valentina Stoica, Iulius Popa, Ion Cernei, Aurelia Morari, Iacob Cazacu-Istrati (Toronto, Canada). Gheorghe Maxian şi Vasile Cocarcea. Subsemnatul am prezentat studiul „Anton Moraru despre jugul colonial rusesc”, recenzie la cartea „Basarabia sub jugul colonial al Rusiei ţariste  (1812-1917)”[3] (p. 61-63).

Urmează Bibliografia profesorului Anton Moraru. Am putea să-i spunem [bibliografiei] „glob cu două emisfere”. Asta pentru că autorul a inclus în bibliografie toată opera sa, şi cea din perioada junelui savant Anton Moraru, trăitor al societăţii sovietice, (de exemplu, Morari A.G. „Bessmertnîie proizvedenia V. I. Lenina na moldavscom iazîche” [„Operele nemuritoare ale lui V. I. Lenin în limba moldovenească”] // Codrî [Codrii], 1978, nr. 4, p. 124-132 (p. 119), şi cea de după proclamarea independenţei Republicii Moldova (de pildă, „Pledoarie pentru demolarea monumentelor comuniste” // Literatura şi Arta, 2010, 18 februarie (p. 138). Mai mult: autorul a fost de acord să publice nu doar materialele pozitive, publicate în presa vremii, dar şi cele care l-au denigrat.

După Bibliografie urmează un Index de titluri ale publicaţiilor prof. univ., dr. hab. Anton Moraru (p. 187-208), Index de nume (p. 209-220). În încheiere, Viaţa şi activitatea în imagini – fotografii ce ilustrează secvenţe din activitatea domnului profesor Anton Moraru (p. 221-240).

Am scris şi repet: profesorul Anton Moraru se poate considera un om împlinit. El a fost un intelectual crescut în condiţiile dominaţiei regimului totalitar comunist. Profesorul Anton Moraru, însă, a avut puterea de voinţă şi capacitatea de a se debarasa de trecutul bolşevic, de a contribui enorm de mult la cunoaşterea adevărului despre trecutul poporului român, parte a căruia se consideră pe drept. Opera realizată sub dominaţia străină va rămâne ca un vis urât. Opera ştiinţifică, creată liber, în condiţiile democratice, aşa cum sunt ele, cu plusuri şi minusuri, va rămâne ca o contribuţie reală, inestimabilă, la ştiinţa istorică românească contemporană. Asta din urmă contează.

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”, vice-preşedinte PL.

20 noiembrie 2012.