Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi: eveniment ştiinţific de excepţie

Miercuri, 14 noiembrie 2012, în incinta Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți şi-a desfăşurat lucrările Conferință științifică: „Orașul Bălți și regiunile învecinate în retrospectiva istoriei”, organizată de Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Universităţii de Stat din Chişinău, Agenţia Naţională Arheologică, Arhiva Naţională a Republicii Moldova, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei și Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți.

În şedinţa în plen, cuvinte de salut au rostit prof. univ. dr. hab. Gheorghe Popa, rectorul Universității de Stat „Alecu Russo”, dl Vlad Guţu, consilier, Consiliul Municipal Bălţi, dl Ion Bodrug, directorul al Agenției de Dezvoltare Regională Nord.

Subsemnatul, preşedinte al INIS „ProMemoria”, între altele, am subliniat: „Este foarte bine când istoricii cercetează trecutul localităților noastre, dar nu este rău când și amatorii fac acest lucru. În acest caz, însă, noi, cădem într-o capcană, nimerim în mreaja miturilor. Miturile sunt frumoase; mă refer la cele ale Greciei sau Romei antice. Miturile sovietice şi miturile care sunt scrise la dorința unor primari sau consilieri sunt, de fapt, minciuni şi noi citim acele neadevăruri, care trec în școli etc. Eu cred că ceea ce facem noi este foarte important. Sunt absolut convins că eforturile comune ale specialiștilor în domeniu vor da ceea ce vrem noi, ceea ce vrea interesul național al societății noastre”.

După succintele discursuri de salut, participanţii la Conferinţă au trecut la realizarea programului întocmit. Primul vorbitor în şedinţa plenară a fost dl dr. Vlad Vornic, director general al Agenţiei Naţionale Arheologice, care a vorbit despre „Documentarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului arheologic naţional. Studiu de caz – Municipiul Bălţi”. A urmat dna conf. univ. dr. Lidia Pădureac cu comunicarea „Deportările din 1949 în oraşul Bălţi”. Cunoscutul publicist şi cercetător Iulius Popa a vorbit despre „Istoria Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi”, text publicat în „Literatura şi Arta”[1]. Dl dr. Tudor Candu, director adjunct al Arhivei Naţionale a Republicii Moldova, a prezentat expoziţia de documente (copii) „Oraşul Bălţi şi regiunile învecinate în documentele Arhivei Naţionale a Republicii Moldova”.

A urmat activitatea în cadrul atelierelor. Astfel, primul atelier a cuprins comunicările unite sub genericul „Patrimoniul arheologic naţional – mărturie a unei străvechi istorii” (7 comunicări) şi „Localitatea Bălţi şi regiunea înconjurătoare în orizontul istoriei medievale şi moderne (10 comunicări).

Atelierul „Oraşul Bălţi şi arealul învecinat: repere ale istoriei contemporane” a cuprins 10 comunicări deosebit de interesante. Conf. univ. dr. Nicolae Cazacu (Bălţi) a vorbit despre „Fondul „Alexandru C. Boldescu” al Academiei Române”, fond în care domnia sa a lucrat un timp îndelungat şi de unde a scos la lumină documente referitoare la o mare personalitate bălţeană, Alexandru Boldescu.

Subsemnatul am prezentat comunicarea „Oraşul Bălţi pe paginile revistei „Viaţa Basarabiei”. Profesorul de istorie bălţean Vasile Dobrogeanu a expus comunicarea „Activitatea Asociaţiei „Astra” în perioada interbelică, în baza materialului documentar din satul Copăceni”. Dl dr. Alexandru Furtună a vorbit despre „Unele informaţii privind înălţarea Catedralei „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” şi a Palatului Episcopal din oraşul Bălţi”, urmat de dl dr. Nicolae Fuştei cu comunicarea „Edificii ecleziastice din oraşul Bălţi din timpul episcopului Visarion Puiu (1923-1935)”.

Dl dr. Gheorghe Nicolaev a expus comunicarea „Monumente de istorie din or. Bălţi – oglindă a politicilor comemorative sovietice în RSS Moldovenească (sf. anilor 80 ai sec. XX)”. Doamna Tamara Guţu, şef al Serviciului de Arhivă a Primăriei municipiului Bălţi, membră a Comisiei Consiliului executiv Bălţi pentru cazurile deportaţilor, a prezentat o comunicare pe cât de interesantă, pe atât de actuală: „Reabilitarea şi repatrierea victimelor represiunilor politice din oraşul Bălţi”.

A urmat dna conf. univ. dr. Diana Vrabie cu comunicarea „Imaginea oraşului Bălţi în literatura română interbelică”, autoarea referindu-se la opera a doi scriitori – Geo Bogza şi Ionel Teodoreanu, ce au expus, se pare – prea subiectiv şi patetic -, despre oraşul Bălţi din anii interbelici. Conf. univ. dr. Maria Abramciuc a vorbit despre „Pledoarii pentru scrisul românesc la Bălţi în prima jumătate a secolului al XIX-lea: comisul Dimitrie Balica”. Dl dr. Igor Cojocaru, şeful Catedrei de ştiinţe socio-umane a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, a demonstrat ce poate fi considerat centrul istoric al oraşului Bălţi, depistat pe baza hărţilor istorice.

Atelierul cu genericul „Valorificări didactice ale surselor de istorie locală. Studiu de caz: oraşul Bălţi şi regiunile învecinate” a întrunit 10 comunicări, referitoare la aspectele pedagogice ale predării istoriei locale în instituţiile de învăţământ.

În încheiere, în şedinţa plenară, au fost analizate rezultatele Conferinţei şi au fost formulate propuneri. Între acestea: a redacta şi a prezenta textele comunicărilor până la 25 decembrie 2012 în perspectiva publicării unui volum de studii.

Consider că Conferinţa de la Bălţi a fost o realizare evidentă a organizatorilor.

Felicitările şi mulţumirile noastre!

 

În imagini: sus – Anunţul referitor la Conferinţa de la Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi;

La mijloc, de la stânga la dreapta: dna Tamara Guţu, dl Vasile Dobrogeanu prezintă comunicarea, dna conf. univ. dr. Lidia Pădureac şi conf. univ. dr. Nicolae Cazacu.

Jos: dl dr. Nicolae Fuştei, citindu-şi comunicarea

 

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”

16 noiembrie 2012.


[1] Iulius Popa. Trăiască dictatura care nu mai e! (regresul învăţământului) // Literatura şi Arta, 2012, 15 noiembrie.

Lasă un răspuns