Stimaţi prieteni,

Sunt onorat să aduc la cunoştinţa Dvs. o informaţie referitoare la Conferinţa Internaţională cu tema „Politici şi practici ale memoriei în estul Europei: între trecutul totalitar şi aspiraţiile europene”. Conferinţa a fost organizată de Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” din cadrul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova şi s-a desfăşurat în Sala de conferinţe a Hotelului „Regency” (Chişinău, str. Sfatul Ţării, nr. 17), între 30 noiembrie şi 1 decembrie 2012. Această acţiune ştiinţifice deosebit de importantă a avut loc în parteneriat cu Center for Advanced Studies and Education, European Humanitarian University (Lituania) şi cu suportul financiar al Fundaţiei germane Konrad Adenauer Stiftung din Republica Moldova.

Cuvântul de deschidere al Conferinţei a fost rostit de dna dr. Ludmila Cojocaru, Institutul de Istorie Socială „ProMemoria” (USM). Au urmat Cuvinte de salut, rostite de semnatarul acestor rânduri, precum şi de dna Natalia Corobca, reprezentanta Fundaţiei Konrad Adenauer din R. Moldova şi dl conf. univ. dr. Igor Şarov, decanul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a USM.

Cu o atenţie deosebită a fost ascultat discursul inaugural, rostit de dl dr. Hubertus Knabe, Directorul Muzeului Berlin-Hohenschönhausen Memorial din Germania. Titlul comunicării dumnealui: „Reevaluarea dictaturilor comuniste: strategii şi metode”. Doar câteva idei, desprinse din comunicarea dlui dr. H. Knabe: pentru a ajunge la o democraţie autentică, reală, societăţile post-totalitare ar trebui să cunoască foarte bine „cealaltă parte”, adică practicile regimurilor totalitare. Distinsul invitat a vorbit despre necesitatea protejării documentelor poliţiei secrete, păstrării imobilelor, unde poliţia politică secretă a torturat reprezentanţi ai opoziţiei comuniste. Deosebit de important în opera de decomunizare a societăţilor post-socialiste este accesul publicului la mărturiile trecutului, în primul rând – la arhivele poliţiei secrete. Dl H. Knabe a vorbit despre legislaţia diverselor state, referitoare la accesul la fondurile arhivistice (Germania, Ungaria, Cehia etc.).

O idee lansată de vorbitor este foarte importantă pentru R. Moldova. Este vorba de pedeapsa criminalilor în uniformă. Orice crimă trebuie pedepsită, altfel societatea se deprinde cu faptul crimei şi nu reacţionează adecvat. Crimele pot continua.

[Fac o scurtă paranteză. Cineva dintre Dvs., iubiţi cititori, poate crede că noi vorbim doar despre trecut, că noi deja trăim într-o societate, în care trecutul criminal este ireversibil?

Dar nu este aşa. Parcă mai ieri am fost martorii unor evenimente de neuitat: în alegerile din aprilie 2009 PCRM a falsificat voturile, fapt ce a stârnit o revoltă justificată, în special – a tinerilor. Autorităţile comuniste (Vladimir Voronin fiind în frunte) au intervenit în forţă, au ordonat anihilarea oricăror proteste legitime, ceea ce a dus la trei omoruri, sute de oameni schingiuiţi în bătăi, fete batjocorite de poliţişti şi anchetatori etc. Vă aduceţi aminte, ori deja aţi uitat? Aici apare fireasca întrebare: de ce oare noua putere politică de la Chişinău nu i-a pedepsit pe autorii crimelor, de ce a lăsat criminalii să umble alături de noi, printre noi? De ce?

Sau altă întrebare: de ce noua putere nu a tras concluzii şi nu a formulat  recomandări organelor de forţă din RM., cum ar fi, de exemplu, modul de interogare a celor bănuiţi de comiterea infracţiunilor?

Întrebările pot continua, dar închid paranteza]

Alte subiecte, expuse de dl dr. H. Knabe: necesitatea corelării legislaţiei privind accesul la arhive la legislaţia europeană; necesitatea informării societăţii privind crimele trecutului, edificării unor memoriale ale crimelor comunismului (a fost adus exemplul Memorialului de la Sighetu Marmaţiei ş. a.). Sunt importante muzeele, plăcile comemorative, monumentelor etc.

Au urmat întrebări la care dl dr. H. Knabe a răspuns detaliat.

A urmat Sesiunea I de comunicări, moderată de dl dr. Marius Tărâţă de la Instututul de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. El a oferit cuvântul dlui dr. Alexandr Osipian de la Departamentul Istorie și Studii Culturale, Universitatea din Kramatorsk (Ucraina). Colegul nostru din Kramatorsk a vorbit despre „Contestarea trecutului în campaniile electorale: politicile memoriei în Ucraina în perioada anilor 2004-2012”. A continuat dl dr. Aliaksei Lastouski de la Institutul de Studii Politice „Political Sphere” (Belarus), care a prezentat comunicarea „Memoria celui de-al Doilea Război Mondial în Belarus: discurs oficial versus opinia publică”. Doamna dr. Ludmila Cojocaru, Institutul de Istorie Socială „ProMemoria”, USM (Moldova) a încheiat suita de comunicări, vorbind despre „Evoluția politicilor memoriei în Republica Moldova: între trecutul totalitar şi viitorul european”.

Cea de-a doua secţiune a fost moderată de doamna dr. Ludmila Cojocaru, Institutul de Istorie Socială „ProMemoria”. Au vorbit: conf. univ. dr. Ion Varta, Directorul General al Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova. Titlul comunicării: „Documentele de arhivă recent desecretizate – resurse importante în elucidarea atrocităților totalitar-comuniste”.

Subsemnatul am prezentat comunicarea „Recuperarea memoriei colective în Republica Moldova: probleme și perspective”. Este un subiect la care am revenit: când este vorba de recuperarea memoriei colective problema cea mare este totalul dezinteres al autorităţilor republicane, inclusiv – al Academiei de Ştiinţe al Republicii Moldova – faţă de subiectul dat.

În ceea ce priveşte perspectivele, am amintit de dorinţa supravieţuitorilor calvarului prin care au trecut de a da mărturii, de entuziasmul voluntarilor de a le recupera şi de susţinerea sectorului privat al economiei. Drept exemplu am adus ridicarea primului monument în amintirea deportaţilor din raionul Şoldăneşti şi publicarea unei cărţi de memorii a celor deportaţi, toate fiind finanţate de particulari.

În continuare a vorbit dl dr. Marius Tărîță, Institutul de Istorie, Stat și Drept. Tema comunicării: „Deportările şi munca forțată. Mărturii și practici comemorative în satele Boian, Mahala și Arbureni (regiunea Cernăuți)”.

După prânz a urmat Sesiunea a III-a, moderator – subsemnatul.

Au vorbit: dr. Mihaela Grancea şi drd Radu Ciprian Şerban de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (România), care au expus comunicarea „Eroi au fost …eroi sunt încă!” Mecanisme vechi și recente de creare a eroului eponim și auto-sacrificat”. Drd Adriana Bondor, Universitatea din București, a vorbit despre „Memorie și istorie: abordări calitative prin istoria orală”. Dl Alexandru Ilie Munteanu, masterand la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, a expus comunicarea „Piața Universității” în România post-comunistă. Un loc al democrației, memoriei, justiției?”. Dra Laura Coltofean, masterandă la aceiaşi Universitate, a vorbit despre „Vinovăția preoției. Cazul unui preot protestant din Transilvania, reflectat în dosarul său de Securitate și memoria copiilor” [Este vorba chiar de cazul bunelului ei, preot protestant, supus represiunilor politice în România comunistă].

Cea de-a patra sesiune a fost moderată de dl dr. Alexandr Osipian, Departamentul  Istorie şi Studii Culturale, Universitatea din Kramatorsk (Ucraina). În cadrul secţiunii au fost expuse următoarele comunicări: Tetyana Kuznetsova, dr., Yuriy Petrushenko, dr., Universitatea de Stat din Sumî (Ucraina) „Particularităţi de construcție a memoriei istorice în procesul de articulare a caracteristicilor valorice naționale”, dna dr. Cătălina Mihalache, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iaşi „Istoria veche a unui simbol nou: sărbătoarea națională în România post-comunistă”, şi dl dr. Nicolae Fuștei, Institutul de Istorie, Stat și Drept, AŞM „Viață cotidiană și politici economice în primii ani de stalinism în RSSM: mărturii personale și documente de arhivă”.

După punerea întrebărilor şi răspunsul la ele şi după comentarii, participanţii la Conferinţa internaţională au trecut la prezentarea cărţii „Didactica apartenenţei. Istorii de uz şcolar în România secolului XX”, publicată la Iaşi, Institutul European, 2012, 333 p. ISBN 973-611-830-2, autoare – Cătălina Mihalache. Cartea a fost prezentată de dna dr. Rodica Solovei, Institutul de Istore Socială „ProMemoria”, USM (Moldova) şi dra Rodica Eșanu, cercetător, Institutul de Istorie Socială „ProMemoria”, USM (Moldova).

Ultima partea a Conferinţei a fost consacrată totalizărilor. Au vorbit invitaţii şi organizatorii Conferinţei. Sfaturile şi recomandările făcute vor fi de ajutor conducerii şi membrilor INIS „ProMemoria”.

Le mulţumim tuturor participanţilor la Conferinţă.

A doua zi a Conferinţei a ost consacrată vizitelor de documentare. Participanţii la Conferinţă au vizitat sala consacrată Deportărilor din RSSM din incinta Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei (str. 31 August 1989, 121 A) şi Muzeul Memoriei Neamului (str. Negruzzi 4). În Muzeul Memoriei Neamului, în faţa celor prezenţi a vorbit dl director Anatol Corj şi doamna Teodosia Cozmin, supravieţuitoarea deportării din 1949.

Concluzii:

Consider că Conferinţa internaţională „Politici şi practici ale memoriei în estul Europei: între trecutul totalitar şi aspiraţiile europene” şi-a atins scopul. Comunicările prezentate sunt contribuţii consistente în ştiinţa istorică. Este salutabil faptul că la lucrările Conferinţei au participat, cu comunicări şi la dezbateri, masteranzi şi studenţi, alături de cercetători cu experienţă. Vom ţine cont şi vom materializa recomandările şi sfaturile primite de la prietenii noştri.

Mulţumiri colegilor noştri, membri ai INIS „ProMemoria”, pentru prezenţa şi poziţia activă în timpul desfăşurării Conferinţei. Aceleaşi mulţumiri pentru susţinere şi încurajare domnului conf. univ. dr. Igor Şarov, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a USM.

În imagini: secvenţe din timpul desfăşurării Conferinţei internaţionale.

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedinte al INIS „ProMemoria”

2 decembrie 2012

Cuvinte cheie: memorie colectivă, arhive, crime ale comunismului, viitor european.