Criminalitatea politică în vizorul cercetătorilor

Stimaţi prieteni,

Astăzi, 28 februarie 2013, în cadrul Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică „Criminalitatea politică: reflecţii istorico-juridice, manifestări şi consecinţe”.

Conferinţa a fost deschisă de conf. univ. dr., colonelul Simion Carp, rectorul Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare”, care a schiţat principalele probleme referitoare la subiectul forului ştiinţific.

Cuvinte de salut au fost adresate participanţilor la Conferinţă de către dl dr. Ion Varta, director general al Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, de către dl conf. univ. dr. Igor Şarov, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova, şi de către dl conf. univ. dr. Ion Tentiuc, şeful sectorului Arheologie şi Istorie ai Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.

Prima sesiune a fost moderată de dl rector, conf. univ. dr., colonel Simion Carp.

Subsemnatul, am vorbit despre „Legislaţia stalinistă. Aplicarea ei”. Am menţionat paradoxul realităţii sovietice: într-un anumit sens am putea afirma că URSS a fost un „stat bazat pe drept”. Milioanele de condamnaţi, deportaţi, împuşcaţi aveau „în spate” câte un articol al Codului penal sau altor decrete staliniste. Am expus succint prevederile Decretului din 7 august 1932 „Despre apărarea proprietăţii întreprinderilor de stat, colhozurilor şi cooperativelor şi consolidarea averii socialiste”, cunoscut mai larg ca „Legea celor trei spice”[1]. Am amintit de Decretul din 26 iunie 1940 „Cu privire la trecerea la ziua de muncă de opt ore, la săptămâna de muncă de şapte zile şi interzicerea plecării în mod arbitrar a muncitorilor şi funcţionarilor de la întreprinderi şi instituţii” şi am evidenţiat caracterul represiv al unor prevederi ale documentului[2]. La doar două zile de la publicare acelui Decret, la 28 iunie 1940 trupele sovietice au invadat România, care-şi proclamase neutralitatea faţă de Războiul al Doilea Mondial şi au răpit Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, insule de la Gurile Dunării. În decembrie 1940 conducerea stalinistă a decis să extindă asupra teritoriilor achiziţionate cu forţa câteva Coduri ale RSS Ucrainene asupra createi la 2 august 1940 RSS Moldoveneşti. Am expus succint prevederile art. 54 al Codului penal al RSS Ucrainene, care seamănă leit cu articolul 58 al Codului penal al RSFS Ruse[3]. Privind aplicarea legilor staliniste şi metodele de funcţionare a aparatului represiv al NKVD am expus câteva momente din dosarul lui Iacob Ogurţov[4].

Al doilea vorbitor a fost dl conf. univ. dr. Igor Şarov, care a vorbit despre „Amnezie ca reţetă a reconcilierii. Experienţa occidentală şi a Europei de Est în investigarea crimelor comunismului”.

Dl Roman Staraşciuc, lector superior din cadrul instituţiei-gazdă a Conferinţei, a expus comunicarea „Responsabilitatea ministerială – instrument de combatere a criminalităţii politice”. Conf. univ. dr. Ion Varta a vorbit despre „Evaluări aproximative ale numărului victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească”. Conf. univ. dr. Radion Cojocaru, şef al Catedrei Drept penal şi criminologie a Academiei „Ştefan cel Mare” a prezentat comunicarea „Abordări juridice privind asigurarea dreptului la viaţă în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”. Autorul a analizat legislaţia regimului separatist de la Tiraspol şi a constatat că aceasta nu se conformează normelor juridice europene. În mod special, este vorba de pedeapsa capitală, care se aplică în autoproclamata republică nistreană; a fost analizat şi cazul tânărului Pisari, împuşcat de un pacificator din cadrul trupelor ruse, staţionate la Nistru, la începutul anului 2012.

Conf. univ. dr. Ion Tentiuc a expus comunicarea „Patrimoniul cultural-istoric între paradigmele indiferenţei şi dezastrul consecinţelor”.

În programul Conferinţei s-au înscris cu comunicări atât profesori ai Academiei „Ştefan cel Mare” (conf. univ. dr. Veaceslav Ursu, decanul Facultăţii Drept, titlul comunicării „Corupţia ca formă de manifestare a criminalităţii politice”; conf. univ. dr. Ştefan Belecciu, şeful Catedrei Drept poliţienesc, titlul comunicării „Impactul autonomiei speciale asupra statului unitar”; dna dr. Aliona Bivol cu comunicarea „Aspecte psihologice ale politicii represive a regimurilor totalitare” ş.a.), cât şi istorici din afara Academiei (conf. univ. dr. Alina Felea, INIS ProMemoria, titlul comunicării „Din istoria infracţiunilor de trădare a domnilor în Ţara Moldovei, sec. XV-XVII”; dr. Adrian Dolghi, tema comunicării „Acţiunile represive ale statului sovietic în contextul campaniei contra cosmopolitismului în URSS”.

La Conferinţă a participat conf. univ. dr. Liliana Timcenco, şef de Catedră a Universităţii Naţionale a Serviciului fiscal de stat al Ucrainei. Tema comunicării: „Dreptul la studii în statul autoproclamat”.

Alte subiecte, expuse în cadrul Conferinţei: „Repercusiunile conflictului transnistrean asupra situaţiei de sistem instituţional” (dr. Liliana Creangă), „Lupta contra oponenţilor politici prin măsuri speciale de investigaţie” (conf. univ. dr. Alexandru Pareniuc). Din subiecte, referitoare la practicile regimului totalitar sovietic am reţinut: „Exploatarea muncii deţinuţilor ca element al politicii represive a regimurilor totalitare” (conf. univ. dr. Oleg Rusu), „Deportări pe principii etnice – crime politice ale regimului sovietic” (conf. univ. dr. Oleg Casiadi), „Aspecte politico-represive ale politicii penale a RSSM” (conf. univ. dr. Alexandru Zosim).

Aşa dar, în cadrul acestei importante Conferinţe ştiinţifice au fost abordate subiecte de o certă actualitate ştiinţifică, dar şi practică. Temele formulate de profesorii Academiei „Ştefan cel Mare” şi de invitaţii organizatorilor se află în centrul atenţiei nu doar a specialiştilor, ci şi a opiniei publice din RM şi din afara hotarelor ei.

Materialele Conferinţei vor fi publicate într-un volum special.

Felicit organizatorii pentru buna desfăşurare a Conferinţei şi mulţumesc şi pe această cale pentru invitaţia de a participa la lucrările ei.

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”

28 februarie 2013


[1] Despre acest Decret am scris în articolul URSS: 10 ani de munci forţate pentru 5 kg de cartofi, plasat pe acest blog pe data de 23 ianuarie 2013.

[2] Despre acest Decret stalinist am scris în materialul Documente din epoca stalinismului: Decretul din 26 iunie 1940, publicat pe acest blog pe data de 26 ianuarie 2013.

[3] Am tradus şi publicat cu scurte comentarii aceste articole: Legislaţia stalinistă: odiosul articol 58 al Codului penal pe acest blog, pe data de 10 ianuarie 2013 (partea I), iar la 11 ianuarie – partea a II-a. Referitor la Codul penal al RSS Ucrainene: Legislaţia stalinistă: art. 54 al CP al RSS Ucrainene, publicat la 16 februarie 2013.

[4] Vezi pe acest blog articolul Represiunea stalinistă: modul de funcţionare (cazul familiei Ogurţov, partea a III-a), plasat pe data de 2 februarie 2013.

Lasă un răspuns

Arhiva