Cu cât ne apropiem mai mult de data alegerilor parlamentare din septembrie anul curent, cu atât mai des auzim la posturile de radio și TV că în rezultatul acestui scrutin la putere vor veni partidele pro-rusești. Autorii acestor informații fac trimitere și la datele recentului sondaj de opinie publică (aprilie 2025): „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, voturile ar putea fi distribuite astfel: 27,6 % din respondenți ar vota pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), 10,2 % pentru Partidul Socialiștilor, 6,8 % pentru Blocul Alternativa, 6,1 % pentru Blocul Victorie („Pobeda”) și 5,2 % pentru Partidul Nostru”. Astfel, în mod indirect (poate și direct) oamenii sunt antrenați să se împace cu gândul că după alegeri putiniștii vor pune mâna pe putere în Republica Moldova (RM). Comentariile savuroase pot descuraja multă lume: de ce să mai spere în integrarea RM în UE dacă în toamnă vin putiniștii la putere? Continue reading →

Duminică, 1 iunie 2025, în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest București 2025, a fost lansată monografia domnului profesor Dorin Cimpoeșu PAS. Guvernarea integrării europene. 2021-2025. O istorie politică[1]. Cartea se referă la politicile PAS în privința soluționării problemelor interne, precum și eforturilor depuse de conducerea Republicii Moldova privind integrarea acesteia în Uniunea Europeană.

Subsemnatul am avut ocazia să semnez Cuvântul înainte, pe care îl retipăresc mai jos.

Autorul monografiei a trimis câte o carte cu autograf doamnei Maia Sandu și domnilor Dorin Recean și Igor Grosu.

Sunt convins: studiul profesorului Dorin Cimpoeșu va fi examinat cu interes de membrii și simpatizanții PAS.

Cuvânt înainte

Autorul acestei cărți, prof. univ. dr. Dorin Cimpoeșu, este bine cunoscut publicului cititor din Republica Moldova (RM) datorită studiilor elaborate și publicate ceva mai devreme[2]. În noua sa lucrare, prof. univ. dr. Dorin Cimpoeșu a examinat și a expus activitatea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la conducerea RM de la constituirea acestuia până în prezent. Continue reading →

Pe data de 23 mai 2025, Departamentul de Istoria Românilor, Universală și Arheologie din cadrul Universității de Stat din Moldova, a organizat Sesiunea științifică, ediția a XI-a. În cadrul acestei Conferințe am prezentat o comunicare privind reacțiile oamenilor la trecerea în neființă a lui Iosif Stalin.

Moartea unui om este un lucru firesc: noi toți suntem muritori. Este cu totul altceva decesul unui dictator, mai ales – al unui tiran sângeros cum a fost Iosif Stalin. Moartea dictatorului lui (5 martie 1953) a stârnit diverse reacții în URSS și lume.

Prizonierii Gulagului au simțit o ușurare a sorții lor, unii din ei au manifestat bucurie în mod deschis. Conducerea URSS și o bună parte a societății sovietice, însă, a manifestat tristețe, îngrijorare și, – respectiv, – manifestări de devotament cauzei lui Stalin. Continue reading →

Articolul de mai jos a fost tipărit în săptămânalul „Literatura și Arta”, 2025, 22 mai.

La scurt timp după parada militară de la 9 mai, președintele Vladimir Putin a convocat ziariști ruși și străini, și, în plină noapte, le-a declarat că FR propune Kievului reluarea tratativelor ruso-ucrainene, întrerupte, în opinia lui V. Putin, „de ucraineni”. Liderul de la Kremlin a propus „reluare tratativelor directe, fără nici o condiție prealabilă, fără tărăgăneli, în joia viitoare (15 mai 2025 – a. p.), în Stambul, acolo unde s-au desfășurat deja, dar au fost întrerupte de ucraineni”. Vineri reprezentanții celor două state s-au întâlnit la Stambul. În acest oraș venise chiar Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, în speranța că V. Putin va fi prezent la tratative și se vor opri vărsările de sânge. Dar n-a fost să fie! Delegația FR a fost condusă de Vladimir Medinski (n. 1970), istoric, consilier al președintelui V. Putin. Continue reading →

Stimați colegi, Editura Lexon-Prim din Chișinău a scos de sub tipar cartea istoricului de la Ungheni Corneliu Prepeliță cu titlul menționat mai sus. Am avut onoarea să scriu o scurtă prefață, pe care o retipăresc mai jos.

PREFAȚĂ

Prin această carte, autorul, istoricul Corneliu Prepeliță, a acoperit un gol în istoriografia românească: dumnealui este primul cercetător care expune istoria înlăturării gardului de sârmă ghimpată de pe malul stâng al Prutului. Autorul cărții amintește cititorilor că acest gard de sârmă ghimpată a fost ridicat în 1940, după cotropirea Basarabiei de către URSS și impunerea de către sovietici a „frontierei” cu România. Este perfect adevărată afirmația istoricului Corneliu Prepeliță referitoare la sârma ghimpată în URSS: sovieticii au îngrădit cu ea toate lagărele din Imperiul Gulagului, toate pușcăriile, dar și frontierele URSS. Chiar și în anii războiului germano-sovietic, URSS fiind în alianță cu SUA și primind ajutor de la americani, i-a uimit pe ultimii cerându-le cât mai multă sârmă ghimpată. Autorul remarcă: sovieticii au avut un sistem sofisticat de pază a frontierelor URSS nu atât pentru depistarea intrărilor ilegale în Țara Sovietelor, cât pentru anihilarea oricărei tentative de a ieși clandestin din Imperiul răului. Continue reading →