Pe data de 23 mai 2025, Departamentul de Istoria Românilor, Universală și Arheologie din cadrul Universității de Stat din Moldova, a organizat Sesiunea științifică, ediția a XI-a. În cadrul acestei Conferințe am prezentat o comunicare privind reacțiile oamenilor la trecerea în neființă a lui Iosif Stalin.

Moartea unui om este un lucru firesc: noi toți suntem muritori. Este cu totul altceva decesul unui dictator, mai ales – al unui tiran sângeros cum a fost Iosif Stalin. Moartea dictatorului lui (5 martie 1953) a stârnit diverse reacții în URSS și lume.

Prizonierii Gulagului au simțit o ușurare a sorții lor, unii din ei au manifestat bucurie în mod deschis. Conducerea URSS și o bună parte a societății sovietice, însă, a manifestat tristețe, îngrijorare și, – respectiv, – manifestări de devotament cauzei lui Stalin. Continue reading →

Articolul de mai jos a fost tipărit în săptămânalul „Literatura și Arta”, 2025, 22 mai.

La scurt timp după parada militară de la 9 mai, președintele Vladimir Putin a convocat ziariști ruși și străini, și, în plină noapte, le-a declarat că FR propune Kievului reluarea tratativelor ruso-ucrainene, întrerupte, în opinia lui V. Putin, „de ucraineni”. Liderul de la Kremlin a propus „reluare tratativelor directe, fără nici o condiție prealabilă, fără tărăgăneli, în joia viitoare (15 mai 2025 – a. p.), în Stambul, acolo unde s-au desfășurat deja, dar au fost întrerupte de ucraineni”. Vineri reprezentanții celor două state s-au întâlnit la Stambul. În acest oraș venise chiar Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, în speranța că V. Putin va fi prezent la tratative și se vor opri vărsările de sânge. Dar n-a fost să fie! Delegația FR a fost condusă de Vladimir Medinski (n. 1970), istoric, consilier al președintelui V. Putin. Continue reading →

Stimați colegi, Editura Lexon-Prim din Chișinău a scos de sub tipar cartea istoricului de la Ungheni Corneliu Prepeliță cu titlul menționat mai sus. Am avut onoarea să scriu o scurtă prefață, pe care o retipăresc mai jos.

PREFAȚĂ

Prin această carte, autorul, istoricul Corneliu Prepeliță, a acoperit un gol în istoriografia românească: dumnealui este primul cercetător care expune istoria înlăturării gardului de sârmă ghimpată de pe malul stâng al Prutului. Autorul cărții amintește cititorilor că acest gard de sârmă ghimpată a fost ridicat în 1940, după cotropirea Basarabiei de către URSS și impunerea de către sovietici a „frontierei” cu România. Este perfect adevărată afirmația istoricului Corneliu Prepeliță referitoare la sârma ghimpată în URSS: sovieticii au îngrădit cu ea toate lagărele din Imperiul Gulagului, toate pușcăriile, dar și frontierele URSS. Chiar și în anii războiului germano-sovietic, URSS fiind în alianță cu SUA și primind ajutor de la americani, i-a uimit pe ultimii cerându-le cât mai multă sârmă ghimpată. Autorul remarcă: sovieticii au avut un sistem sofisticat de pază a frontierelor URSS nu atât pentru depistarea intrărilor ilegale în Țara Sovietelor, cât pentru anihilarea oricărei tentative de a ieși clandestin din Imperiul răului. Continue reading →

Stimați cititori, Cristos a înviat!

Astăzi, 10 mai 2025, se împlinesc 100 de ani de la trecerea în eternitate a Marelui Om politic român Alexandru Marghiloman, cel care, în calitatea lui de prim-ministru al României, la 27 martie 1918, a rostit un important discurs în fața deputaților Sfatului Țării, care – cu majoritatea de voturi, – au decis Unirea Basarabiei cu România.

Mai jos vedeți textul comunicării expuse în cadrul Conferinței științifice „Chișinău și Buzău pentru Alexandru Marghiloman”, desfășurată pe data de 28 martie 2025 în incinta Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Sala Unirii.

Scopul acestei comunicări a fost examinarea presei periodice din Basarabia privind trecerea în neființă a lui Alexandru Marghiloman. Continue reading →

1 – 17 septembrie 1939 – 9 mai 1945: interpretări istorice și istoriografice. Comunicare prezentată în cadrul Conferinței științifice cu genericul „9 mai – între istorie și propagandă”.      5 mai 2025, USM

Onorați colegi,

Onorată asistență,

La 9 mai curent (2025) se vor împlini 80 de ani de la victoria statelor și popoarelor Coaliției antihitleriste asupra Germaniei hitleriste. Este un prilej de comemorare a victimelor acelui măcel, de condamnare a politicilor de război, promovate de statele  / de regimurile agresoare, prilej de formulare a unor învățăminte pentru generațiile actuale ca să nu mai repete trecutul dureros. Pentru a realiza acest deziderat este nevoie de o înțelegere corectă și o interpretare nepărtinitoare, obiectivă, a ceea ce s-a întâmplat acum peste  opt decenii. Este firesc: înainte de a menționa victoria într-un război mondial, este cazul să vorbim despre geneza conflagrației și, în mod special – cine se face responsabil pentru declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial. Continue reading →