Monthly Archives: martie 2013

SCRISOARE DESCHISĂ

SCRISOARE DESCHISĂ

Preşedintelui Republicii Moldova

Dl. Nicolae TIMOFTI

Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova

Dl. Marian LUPU

Primului Ministru al Republicii Moldova

Dl. Vladimir FILAT

 

Este bine ştiut faptul că, în mod tradiţional, la baza academiilor moderne europene se află voinţa popoarelor de a pune în lumină şi de a rezolva probleme ce ţin de limbă, istorie şi spiritualitate naţională. Academia de Știinţe a Moldovei (AȘM), ca for ştiinţific diriguitor al întregului proces de cercetare din Republica Moldova, se încadrează, în acest sens, într-o altă tradiţie. Nu intenţionăm să luăm în discuţie aici părţile pozitive sau negative ale acestui model de organizare ştiinţifică. Probabil, la o analiză atentă, dacă ar fi să luăm în consideraţie practicile deja înrădăcinate în structurile de cercetare din Republica Moldova, părţile pozitive ale actualului sistem ştiinţific ar prevala asupra propriilor neajunsuri. Continue reading

Ereticii lui Plahotniuc

Azi Vladimir Plahotniuc a obţinut o victorie personală incontestabilă. Era motivul principal ce-l făcea să râdă în şedinţa Legislativului. Alături de alţi doi bărbaţi, dintre care unul mereu căuta ceva în propriile-i nări.

„Celălalt Vlăduţ”, adică Vladimir Filat, a dat dovadă de un comportament calm. După demisie a condus chiar o şedinţă de guvern. Declaraţiile făcute de V. Filat cu diverse ocazii au fost convingătoare. În special – cu ingerinţa în treburile interne de partid. Adversarii lui Filat „uită” că el este expresia PLDM, că nu ei l-au pus în funcţia de preşedinte al PLDM şi nu ei îi pot cere demisia.

Asta-i problema! Continue reading

Acum 60 de ani a murit STALIN

Stimaţi prieteni,

Pe data de 5 martie 1953, la ora 21 şi 50 de minute, a murit Iosif Djugaşvili (Stalin), dictatorul de la Kremlin, care a condus cu mână de fier URSS din 1929 până în 1953. Se împlinesc, deci, 60 de ani. Cu acest prilej, ce ar fi de spus?

Stalin a murit de moarte bună. Dar până a muri el, a omorât prin împuşcare, înfometare sau extenuare fizică în lagăre de muncă forţată câteva milioane de oameni nevinovaţi. Continue reading

Diferendul transnistrean: apel către conducerea RM

Stimaţi prieteni,

Aşa cum deja cunoaşteţi, pe data de 27 februarie 2013, în incinta Bibliotecii Publice „Onisifor Ghibu”, şi-a desfăşurat lucrările Masa rotundă la care au participat veteranii Războiului ruso-moldav din 1992, istorici, politologi, tineri şi la care au fost dezbătute probleme ale istoriei războiului, dar în special – urmările acestuia.

Participanţii la Masa rotundă au analizat starea lucrurilor din ziua de astăzi în vederea soluţionării problemelor generate de război, au formulat diverse propuneri, între care şi cea de a redacta un apel către conducerea RM, organismele internaţionale şi societatea civilă.

Publicăm mai jos textul apelului.

Să auzim doar de bine!

 Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”

1 martie 2013 Continue reading

Criminalitatea politică în vizorul cercetătorilor

Stimaţi prieteni,

Astăzi, 28 februarie 2013, în cadrul Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi-a desfăşurat lucrările Conferinţa internaţională ştiinţifico-practică „Criminalitatea politică: reflecţii istorico-juridice, manifestări şi consecinţe”.

Conferinţa a fost deschisă de conf. univ. dr., colonelul Simion Carp, rectorul Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare”, care a schiţat principalele probleme referitoare la subiectul forului ştiinţific.

Cuvinte de salut au fost adresate participanţilor la Conferinţă de către dl dr. Ion Varta, director general al Serviciului de Stat de Arhivă al Republicii Moldova, de către dl conf. univ. dr. Igor Şarov, decanul Facultăţii de Istorie şi Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova, şi de către dl conf. univ. dr. Ion Tentiuc, şeful sectorului Arheologie şi Istorie ai Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.

Prima sesiune a fost moderată de dl rector, conf. univ. dr., colonel Simion Carp.

Subsemnatul, am vorbit despre „Legislaţia stalinistă. Aplicarea ei”. Am menţionat paradoxul realităţii sovietice: într-un anumit sens am putea afirma că URSS a fost un „stat bazat pe drept”. Milioanele de condamnaţi, deportaţi, împuşcaţi aveau „în spate” câte un articol al Codului penal sau altor decrete staliniste. Am expus succint prevederile Decretului din 7 august 1932 „Despre apărarea proprietăţii întreprinderilor de stat, colhozurilor şi cooperativelor şi consolidarea averii socialiste”, cunoscut mai larg ca „Legea celor trei spice”[1]. Am amintit de Decretul din 26 iunie 1940 „Cu privire la trecerea la ziua de muncă de opt ore, la săptămâna de muncă de şapte zile şi interzicerea plecării în mod arbitrar a muncitorilor şi funcţionarilor de la întreprinderi şi instituţii” şi am evidenţiat caracterul represiv al unor prevederi ale documentului[2]. La doar două zile de la publicare acelui Decret, la 28 iunie 1940 trupele sovietice au invadat România, care-şi proclamase neutralitatea faţă de Războiul al Doilea Mondial şi au răpit Basarabia, nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, insule de la Gurile Dunării. În decembrie 1940 conducerea stalinistă a decis să extindă asupra teritoriilor achiziţionate cu forţa câteva Coduri ale RSS Ucrainene asupra createi la 2 august 1940 RSS Moldoveneşti. Am expus succint prevederile art. 54 al Codului penal al RSS Ucrainene, care seamănă leit cu articolul 58 al Codului penal al RSFS Ruse[3]. Privind aplicarea legilor staliniste şi metodele de funcţionare a aparatului represiv al NKVD am expus câteva momente din dosarul lui Iacob Ogurţov[4].

Al doilea vorbitor a fost dl conf. univ. dr. Igor Şarov, care a vorbit despre „Amnezie ca reţetă a reconcilierii. Experienţa occidentală şi a Europei de Est în investigarea crimelor comunismului”.

Dl Roman Staraşciuc, lector superior din cadrul instituţiei-gazdă a Conferinţei, a expus comunicarea „Responsabilitatea ministerială – instrument de combatere a criminalităţii politice”. Conf. univ. dr. Ion Varta a vorbit despre „Evaluări aproximative ale numărului victimelor regimului totalitar comunist din RSS Moldovenească”. Conf. univ. dr. Radion Cojocaru, şef al Catedrei Drept penal şi criminologie a Academiei „Ştefan cel Mare” a prezentat comunicarea „Abordări juridice privind asigurarea dreptului la viaţă în regiunea transnistreană a Republicii Moldova”. Autorul a analizat legislaţia regimului separatist de la Tiraspol şi a constatat că aceasta nu se conformează normelor juridice europene. În mod special, este vorba de pedeapsa capitală, care se aplică în autoproclamata republică nistreană; a fost analizat şi cazul tânărului Pisari, împuşcat de un pacificator din cadrul trupelor ruse, staţionate la Nistru, la începutul anului 2012.

Conf. univ. dr. Ion Tentiuc a expus comunicarea „Patrimoniul cultural-istoric între paradigmele indiferenţei şi dezastrul consecinţelor”.

În programul Conferinţei s-au înscris cu comunicări atât profesori ai Academiei „Ştefan cel Mare” (conf. univ. dr. Veaceslav Ursu, decanul Facultăţii Drept, titlul comunicării „Corupţia ca formă de manifestare a criminalităţii politice”; conf. univ. dr. Ştefan Belecciu, şeful Catedrei Drept poliţienesc, titlul comunicării „Impactul autonomiei speciale asupra statului unitar”; dna dr. Aliona Bivol cu comunicarea „Aspecte psihologice ale politicii represive a regimurilor totalitare” ş.a.), cât şi istorici din afara Academiei (conf. univ. dr. Alina Felea, INIS ProMemoria, titlul comunicării „Din istoria infracţiunilor de trădare a domnilor în Ţara Moldovei, sec. XV-XVII”; dr. Adrian Dolghi, tema comunicării „Acţiunile represive ale statului sovietic în contextul campaniei contra cosmopolitismului în URSS”.

La Conferinţă a participat conf. univ. dr. Liliana Timcenco, şef de Catedră a Universităţii Naţionale a Serviciului fiscal de stat al Ucrainei. Tema comunicării: „Dreptul la studii în statul autoproclamat”.

Alte subiecte, expuse în cadrul Conferinţei: „Repercusiunile conflictului transnistrean asupra situaţiei de sistem instituţional” (dr. Liliana Creangă), „Lupta contra oponenţilor politici prin măsuri speciale de investigaţie” (conf. univ. dr. Alexandru Pareniuc). Din subiecte, referitoare la practicile regimului totalitar sovietic am reţinut: „Exploatarea muncii deţinuţilor ca element al politicii represive a regimurilor totalitare” (conf. univ. dr. Oleg Rusu), „Deportări pe principii etnice – crime politice ale regimului sovietic” (conf. univ. dr. Oleg Casiadi), „Aspecte politico-represive ale politicii penale a RSSM” (conf. univ. dr. Alexandru Zosim).

Aşa dar, în cadrul acestei importante Conferinţe ştiinţifice au fost abordate subiecte de o certă actualitate ştiinţifică, dar şi practică. Temele formulate de profesorii Academiei „Ştefan cel Mare” şi de invitaţii organizatorilor se află în centrul atenţiei nu doar a specialiştilor, ci şi a opiniei publice din RM şi din afara hotarelor ei.

Materialele Conferinţei vor fi publicate într-un volum special.

Felicit organizatorii pentru buna desfăşurare a Conferinţei şi mulţumesc şi pe această cale pentru invitaţia de a participa la lucrările ei.

Prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”

28 februarie 2013


[1] Despre acest Decret am scris în articolul URSS: 10 ani de munci forţate pentru 5 kg de cartofi, plasat pe acest blog pe data de 23 ianuarie 2013.

[2] Despre acest Decret stalinist am scris în materialul Documente din epoca stalinismului: Decretul din 26 iunie 1940, publicat pe acest blog pe data de 26 ianuarie 2013.

[3] Am tradus şi publicat cu scurte comentarii aceste articole: Legislaţia stalinistă: odiosul articol 58 al Codului penal pe acest blog, pe data de 10 ianuarie 2013 (partea I), iar la 11 ianuarie – partea a II-a. Referitor la Codul penal al RSS Ucrainene: Legislaţia stalinistă: art. 54 al CP al RSS Ucrainene, publicat la 16 februarie 2013.

[4] Vezi pe acest blog articolul Represiunea stalinistă: modul de funcţionare (cazul familiei Ogurţov, partea a III-a), plasat pe data de 2 februarie 2013.