Ieri, 18 mai 2013, la Chişinău a fost o zi interesantă. S-o luăm pe rând.

            1. La ora 12, în faţa clădirii Uniunii Scriitorilor din Moldova (USM), s-au adunat circa 200 de oameni, sosiţi aici pentru a asista la deschiderea oficiului deputatului Eugen Tomac. Chiar domnia sa – moderator. A mulţumit celor veniţi la deschidere şi a oferit microfonul unor celebrităţi politice. A vorbit frumos dna Elena Băsescu. De asemenea frumos a vorbit dna Liliana Palihovici. Uitându-se sus, acolo, unde era afişată firma domnului deputat E. Tomac, prim vice-preşedintele PL, tot el primar al Municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă a declarat că cel mai mult îi place cuvântul din partea de sus a firmei. La scurt timp, el din nou a spus acelaşi lucru, dar nu a îndrăznit să-l rostească. Este vorba de cuvântul ROMÂNIA. Au vorbit, de asemenea, invitaţii dlui Eugen Tomac din Bucureşti, colegi cu domnia sa, dl Ambasador Marius Lazurcă, dl Arcadie Suceveanu, preşedintele USM ş.a.

            În faţa microfonului – deputaţi şi miniştri, reformatori ai PL, ziarişti, oameni din domeniul culturii.

            Felicitări domnului E. Tomac. Îi dorim succes în activitatea ce şi-a propus-o. Toată susţinerea din partea noastră.

            2. Poate nu aţi ştiut? Ieri a fost Ziua Muzeelor. Acestea şi-au deschis larg uşile în faţa vizitatorilor, au acceptat o prelungire a programului până după miezul nopţii, au invitat colective de artişti amatori, care şi-au demonstrat talentul în faţă vizitatorilor.

            Felicitări colegilor noştri istorici-muzeografi cu Ziua lor profesională, sănătate, cât mai mulţi vizitatori! Asta pentru că muzeele noastre au ce arăta publicului interesat.

            3. 18 mai, ca la nime-lume, în RM s-a consemnat Ziua Europei. Asta pentru că aşa au vrut ai „noştri”. Asta pentru că 9 Mai, data când întreaga Europă îşi serbează Ziua, Chişinăul oficial a cedat-o altcuiva. Atâta am scris şi vorbit la acest subiect (9 mai), eu şi mulţi alţii, şi ce folos? Cum a fost pe timpul lui Brejnev „Deni Pobedî”, aşa a şi rămas. RM de astăzi a rămas exact la nivelul anului 1976.

            4. Seara am auzit şi văzut decizia Curţii Constituţionale (CC), referitoare la sesizarea unor deputaţi PL, gruparea Ghimpu. Ce credeţi? CC a stabilit că decizia Parlamentului de a oferi anumite împuterniciri prim ministrului interimar contravin Constituţiei. Tot aşa – şi decretele preşedintelui Timofti  de a revoca doi miniştri.

            Care este problema?

            Problema constă în faptul că CC a paralizat activitatea nu doar a Guvernului, ci şi a Parlamentului Republicii Moldova. De ce?

            Pentru că RM este un stat parlamentar. Pentru că art. 60 al Constituţiei stipulează că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului”. Auziţi? UNICA AUTORITATE! Legile, deciziile, hotărârile Parlamentului sunt definitorii. Imaginaţi-vă, pentru o frântură de secundă, că regimul de la Tiraspol i-a sub protecţia sa satul Copanca sau Varniţa. În şedinţă extraordinară, Parlamentul ia o decizie de contracarare a uneltirilor separatiştilor. Când acolo, unul din deputaţi depune o sesizare la CC şi asta, în regim de urgenţă, anulează decizia Parlamentului.

            Am ajuns la absurd.

            Faptul că în Parlament legile s-au aprobat în termeni mai reduşi deloc nu înseamnă că CC le poate anula. De fapt, CC a uzurpat puterea în RM. CC a neutralizat posibilitatea de a alcătui un nou guvern, înlăturându-l pe Vlad Filat de la conducerea Executivului, iar acum a neutralizat Parlamentul, prin anihilarea legilor aprobate. Acelaşi lucru se referă şi la preşedintele RM, decretele căruia au fost declarate anticonstituţionale.

            Înainte de a concluziona că noi am intrat în impas, vreau să remarc că judecătorii CC sunt oameni curajoşi dacă îşi permit astfel de decizii. Sau foarte bine plătiţi. Sau legaţi de mâni şi de picioare.

            Concluzia: numai alegerile anticipate pot rupe acest cerc vicios în care ne-am pomenit.

            Să auzim doar de bine!

            Voi reveni.

            Demult mă gândesc la tema „Intelectualitatea basarabeană în faţa anticipatelor”.

            Asta pentru că şi de intelectuali depinde, nu tot, nu mult, dar totuşi…

Prof. univ., r. hab. Anatol PETRENCU,

preşedintele INIS „ProMemoria”

19 mai 2013