Atunci când justiţia nu reuşeşte…

   Pe data de 27 martie 2012, în holul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova (BNRM), a avut loc deschiderea Expoziţiei „Memoria ca formă de justiţie”, realizată de către Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei. Expoziţia a fost organizată de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” cu susţinerea Direcţiei Cultură a Municipiului Chişinău (director, dra Lucia Culev) şi BNRM.

Expoziţia cuprinde 30 de panouri de fotografii şi un exponat dedicat „Fenomenului Piteşti”. Expoziţia este o reflectare rezumativă a ceea ce este Memorialul Sighet: mărturii ale anilor de teroare, fotografii păstrate de urmaşii victimelor. Panourile reflectă soarta a zeci de mii de deţinuţi politici, ferecaţi între zidurile închisorilor comuniste. În vitrinele expoziţionale au fost prezentate şi cărţi, conţinutul cărora s-a acumulat în timp, în cadrul simpozioanelor Sighet, Şcolilor de vară de la Sighetul Marmaţiei, mărturiilor supravieţuitorilor etc.

Distinsa poetă Ana Blandiana a spus un mare adevăr, devenit simbol şi motivaţie pentru recuperarea memoriei: „Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiţie”. Astfel, în holul BNRM au fost expuse materiale privind represiunea comunistă în România şi R. Moldova, precum şi rezistenţa anticomunistă.

 Expoziţia a fost deschisă de dl Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, care, după un cuvânt de salut, a oferit microfonul doamnei Ana Blandiana, preşedinte al Consiliului Director al Fundaţiei Academia Civică. Domnia sa a vorbit despre principalele etape de constituire şi promovare a Memorialului de la Sighetu Marmaţiei, despre marea importanţă a cunoaşterii trecutului totalitar. A urmat la microfon dl Romulus Rusan, director al Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, care a vorbit despre exponatele aduse şi prezentate publicului. Cu un cuvânt de salut s-a adresat publicului prezent la eveniment ES Ambasadorul României la Chişinău, dl Marius Lazurcă, precum şi Primarul general al Municipiului Chişinău, dl Dorin Chirtoacă, urmat de Primarul oraşului Alba Iulia şi Preşedintele Consiliului judeţean Alba Iulia, localitate istorică cu care Chişinăul este înfrăţit.

Despre semnificaţia Zilei Unirii Basarabiei cu România (27 martie 1918) şi despre soarta mai multor membri ai Sfatului Ţării – Parlamentul legitim al Basarabiei – a vorbit poetul Ion Hadârcă, deputat PL. Domnul Alexei Rău, directorul BNRM, a mulţumit oaspeţilor pentru această posibilitate de a examina dovezile politicii antiumane comuniste şi a eroismului celor care s-au opus opresiunilor totalitariste.

În calitate de preşedinte al Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”, subsemnatul am mulţumit conducerii Fundaţiei Academia Civică pentru acest efort depus în vederea aducerii şi la Chişinău (ceva mai devreme panourile au fost expuse la Consiliul Europei), de a familiariza publicul interesat din R. Moldova cu ororile comise de comunişti.

Consider, că profesorii de istorie din Municipiul Chişinău ar trebui să examineze materialele expuse, după care să vină cu elevii claselor superioare pentru a le povesti cum s-a instaurat şi cum a funcţionat puterea comunistă.

Au mai vorbit doamna Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei Victimelor regimului comunist de ocupaţie, domnul Boris Vasiliev, autorul unui volum autobiografic, întitulat „Stalin mi-a furat copilăria”[1].

Expoziţia este deschisă vizitatorilor, după care va fi prezentată în alte câteva localităţi ale R. Moldova.

*   *   *

 În aceeaşi zi, începând cu ora 15:00, în incinta Bibliotecii „Onisifor Ghibu” a avut loc Masa rotundă cu tema: „Unirea Basarabiei cu România în contextul politic actual din Republica Moldova”. La eveniment a participat dl Ion Cebanu, Ministrul al Tineretului şi Sportului, preşedinte al Tineretului Liberal, care s-a adresat numerosului public cu un Cuvânt de deschidere.

 Masa rotundă a fost deschisă de dl Andrei Păvăloi, istoric, care a punctat principalele etape ale evoluţiei Basarabiei de la 1917 până în prezent. Apoi cuvântul i-a fost oferit domnului Ion Hadârcă, poet, preşedinte al fracţiunii PL în Parlamentul R. Moldova. Domnia sa a vorbit despre semnificaţia Unirii din 1918, s-a referit la marile personalităţi, care au realizat idealul Unirii. În cadrul Mesei rotunde au luat cuvântul conf. univ. dr. Gheorghe Palade (USM, a vorbit despre semnificaţia şi învăţămintele Unirii din martie 1918); istoricul Veaceslav Inculeţ, descendent din familia Inculeţ, a expus comunicarea „Ion Inculeţ – model de politician al României întregite”; a continuat tânărul istoric Andrei Guţu (titlul comunicării expuse – „1918 – un exemplu pentru tânăra generaţie”), şi dl conf. univ. dr. Ion Varta care a vorbit despre situaţia basarabenilor până la Unirea din 1918; dl doctorand în istorie Artur Leşcu  a expus tema „Unirea de la 27 martie 1918 văzută în secolul XXI”.

Subsemnatul am vorbit despre „Urmările Unirii de la 27 martie 1918 pentru populaţia din Basarabia”, am demonstrat urmările pozitive (politice, economice, demografice etc.) pentru basarabenii integraţi în România reîntregită.

 La Masa rotundă a fost prezent şi a rostit un discurs Primarul general al Municipiului Chişinău, dl Dorin Chirtoacă, care a îndemnat tineretul liberal la cunoaşterea trecutului nostru comun.

 A urmat o serie de întrebări şi răspunsuri. Masa rotundă a fost o realizare incontestabilă a organizatorilor. Numai fiind împreună vom realiza marele nostru ideal – reîntregirea Neamului Românesc într-o Europă democratică şi prosperă.

            Aşa să ne ajute Dumnezeu!

            În imagini: secvenţe de la cele două evenimente.

           Prof. univ., dr. hab. Anatol Petrencu, preşedintele INIS „ProMemoria”, vicepreşedinte PL.

            30 martie 2012.

 

 



[1] Boris Vasiliev. Stalin mi-a furat copilăria, Chişinău, Editura “Baştina-Radog” SRL, 2010, 480 p.

Lasă un răspuns